Page 18 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 31.—1899.

viaţa sa. Odinioră ca comisar guvernial, pe le turbură liniştea dilei şi a nopţii. Aceştia guvernul ar fi prevădut consecenţele, s’ar fi
arată din ele părţile subversive şi scopul,
lângă asistenţă de gendarmi a scris pe ar fi dorit, ca monarchul să însărcineze pe unit cu socialiştii. Toleranţa guvernului ce-1 urmăresc socialiştii prin acele broşuri.
frontispiciul gimnasiului din Năsăud: „Ma- br. Fejervary cu formarea noului cabinet, însă a dat de fapt nascere mişcărei agrare Turburârile iscate sunt o dovadă. Din no­
gyar kir. fogimnazium", însă tot atunci a , er că lucrurile nu au eşit după dorinţa lor, de aeji. Vădend situaţia ameninţâtore, gu­
rocire însă s’a putut susţinâ liniştea pre­
ordonat, ca în acâstă scola înfiinţată din îi face nervoşi şi gata a vesti în tote păr­ vernul a fost forţat a interveni, şi noi, dice tutindeni, fără a întrebuinţa forţă armată.
fonduri maghiare de stat, să se înveţe ro- ţile, că în contra lui Banffy s’a lucrat de oratorul, nu putem, decât să aprobăm ener­ Reamintssce desvoltarea cestiunei ţărănescl
mânesce. Aceste două fapte caracterisâză mult pe sub ascuns în Yiena, ba că s’ar gia şi măsurile de ordine, ce le-a luat. Si- şi împroprietărirea ţăranilor la 1864, prin
pe guvernul Banffy. Nimic maghiar, nimic ■ fi hotărit acolo chiar dismembrarea partidei tuaţiunea gravă ce esistă în aceste mo­ care 400,000 de ţărani au devenit proprie­
naţional n’a fost în el.... liberale. mente prin satele din Oltenia, a produs’o, tari pe mai mult de un milion şi jumătate
Partidele din oposiţie au primit scirea ejice vorbitorul, numai simţul de ură, căci hectare de pământ. Dela 1880 până acjl
numirii lui Szell cu cea mai mare bucuriă numai ura în contra conservatorilor a îm­ statul a vândut din domeniile sale 750,000
Noul ministru-preşedinte. şi satisfacţiune — căci a căcfut omul, care pins pe guvern şi la acâstă alianţă cu so­ de hectare la 150,000 ţărani. Cifrele aces­

(Coloman Szell). la ultimele alegeri era p’aci să le prăpă- cialiştii. tea representă trei părţi din poporaţia ru­
dâseă şi din partea căruia multe au suferit. In şedinţa următore, dela 5(!7)Febr. rală şi din pământul cultivabil. Şi mai
Aserâ a sosit Col. Szell din Yiena la
In ridicarea lui Szell pe ruinele lui Banffy, mai întâih deputatul Dobrescu-Argeş a înainte ţărănimea avea nevoi de revindicat,
Budapeşta, şi cel dintâih lucru i-a fost a
oposiţia vede o completă desavuare a re­ anunţat o interpelare tot cu privire la miş­ dâr nu proceda aşa, cum vor aeji socialiş­
întră în contact cu mandatarii oposiţiei,
gimului Banffy din partea monarchului. carea agrară, er deputatul Politimos în­ tii. Plângerile ţăranilor privesc abusurile,
a li se recomanda ca ministru-preşedinte
Organul partidei poporale catolice, Allcot- trebă guvernul, de ce nu espulseză pe toţi cari nu se pot tăgădui, dâr nu-i nevoiă ca
r
designat de Maj. Sa şi a face paşii ulte-
many , se legănă în credinţa, că puterea socialiştii străini, cari fac o politică ame- ţăranii să fiă răsculaţi prin agenţi ai inter­
a
Tiszaiştilor s’a prăbuşit, că s’a pus capăt ninţătore pentru ţâră şi al căror şef este naţionalei, pentru a-se delâtura aceste abu-
de compromis. Numai după-ce îi va suc­
domniei mineiunei şi tirăniei şi că căderea d-1 Morţun. — Camera continuă apoi discu- suri. România are instituţiuui fârte libe­
cede acâsta, urmeză formarea cabinetului.
i lui Banffy însemnă căderea sistemului. Ase­ ţiunea la ordinea cailei. rale, âr constituţia nu permite, ca Româ­
Banffy aşa-dâr ar fi dispărut deocam­
u
menea crede şi „Bud. Hirlap , însă el află D-1 P. 8. Aurelian: Pentru prima-oră nii şi cu atât mai puţin, ca străinii să abu-
dată de pe arena politică. Erî Maj. Sa l’a
totuşi, că numai un pericul s’a înlăturat şi poporaţiunea rurală s’a resculat la 1888. seze de ea. De aceea guvernul a făcut câ-
primit in audienţă de adio şi i-a dat un
că de aici înainte va fi trâba „celor buni" din­ Guvernul de atunci n’a făcut o anchetă te-va espulsări de străini, pe cari i-a cu­
forte măgulitor autograf, âr unii dic, că a
tre Maghiari, ca „naţiunea" să resufle pe seriosă pentru a se studia adevăratele cause noscut ca cei mai periculoşi agenţi provo-
fost distins cu marea cruce a ordinului
viitor mai liber şi Maghiarii deprimaţi să ale mişcărei agrare. De obiceiîi instigatorii eători. N’au fost espulsaţi însă, decât 9
u
„Sf. Stefan .
se bucure din nou. Privitor la fusiune „B. esploatâză nevoile ţăranilor şi faptul, că individ!. Arată, că numărul Evreilor s’a
u
Oficiosa „N. W. Tgblatt “ vorbind
Hirlap , care trece ca organ apponyist sunt rău administraţi. Şi administraţia nos- mărit prin imigrări, şi cjLe, că în contra
u
despre noul ministru preşedinte Col. Szell, dice, că „partida naţională" (apponyistă) tră lasă în adevăr de dorit. Ministrul de acestor imigrări guvernul va trebui să ia
di ce, că acesta primind grâua însărcinare,
nu vrâ să forţeze fusiunea, ei o privesce iuterne a afirmat la început, că nici o gru­ măsuri. In fine apelâză la socialişti, ca să
ce i-s’a dat, va forma cabinetul esclusiv din
ca pe un roib, care trebuie lăsat îucă să pare politică sâu socială n’a provocat agi­ se lase de utopiile şi de nisuinţele lor pe-
membrii partidei liberale şi mai mulţi mem­
pască în ârba primăverii, înainte de-ai taţiile; în urmă după ce s’a informat, a de­ riculose, şi la tote partidele române, ca să
brii din guvernul lui Banffy vor rămâne şi
pune frâul în gură. clarat, că singurii vinovaţi sunt socialiştii, se străduâseă a face să înceteze nemulţu­
în noul cabinet. Ce privesce pactul cu înainte de-a se stabili insă resuitatul defi­
Vom vedâ în ce chip va scii Ool. • mirile ţărauilor. încheiă citând sentinţa
Austria, Szell n’ar ave planuri precise. El nitiv de cătră o anchetă administrativă şi
Szell să satisfacă dorinţelor multiple şi romană: Salus reipublicae suprema lex.
a promis, ce-i drept, guvernului austriac, judiciară, e imposibil de-a se determina
varii ale „patrioţilor" înşghebaţî în par­ Oerându-se închiderea discusiunei, d-1
că va face ca dieta ungară se voteze pro­ responsabilităţile.
tide. Fleva protestâză şi cere cuvântul în contra
iectele pactului în forma propusă de el, Oratorul, continuând dice, că nu pote închiderei. Fiind însă 7 ore sâra, discusiu-
aşa că, dâcă în Austria pactul va fi intro­ admite, că guvernul a încheiat o alianţă nea se amână pe cliua următore.
dus pe basa §-lui 14, comunitatea vamală Mişcarea ţerănescâ în România. cu socialiştii. E adevărat, că în unele oraşe In şedinţa de erî, Sâmbătă, d-1 Fleva
rămâne în formă de alianţă pănă la 1903 interesele locale au făcut pe anumiţi tineri
JBucuresci, 7 (19) Februarie. a vorbit contra închiderei discusiunei asu­
cu susţinerea principiului, că Ungaria stă
liberali să primâseă concursul socialiştilor. pra interpelărei d-lui Morţun, arătând, că
pe basa regulării unilaterale. In cas însă Asâră s’a terminat desbaterea asupra
D-sa condamnă însă acest gen de colabo­ e o cestiune de dreptate de-a se lăsa să
de convenţiunl cu statele străine, nici Un­ interpelaţiei d-nului Morţun, care a durat rare, care produce turburare în spiritele
gariei, nici Austriei nu li este permis a fi­ patru c}ile. Voiu să completez acum pe Românilor. In ce privesce nemulţumirile vorbâscă şi deputaţii asociaţi la amintita
interpelare.
gura separat, ci numai ca factor comun. scurt raportul meu privitor la acesta dis-
dintre ţărani, ele se datoresc ambelor par­ Votându-se însă asupra închiderei dis­
Germanii austriac! pun mari speranţe cuţiune.
tide istorice, cari se arată nepăsătore faţă cuţiei, acâsta s’a primit cu 84 voturi con­
în Szell, dice aceeaşi foie, că el ca veohiă In şedinţa dela 4 (16) Februarie, pre­ de îmbunătăţirile stârei materiale şi morale tra 39.
aderent al partidei lui Deak, nu se va cum seim, a luat cuvântul cel din urmă
a ţăranului. Intru cât pentru propaganda Atunci deputaţii, cari prin acest vot
mulţumi, dâcă în Austria s’ar guverna şi d-1 Tacha Ionescu. D-sa declară înainte de
socialistă la sate, d-1 Aurelian chee, că ţă­ şi-au perdut dreptul de-a mai vorbi, au
mai departe în contra Germanilor. t6te, că nu conservatorii sunt autorii soiri­ ranul român nu pote deveui nici-odată so­ adresat unul după altul trei noue interpe­
u
O altă oficiosă, „ Wiener Allg. Zeitung , lor mult esagerate publicate în diarele cialist. Dâr nu socialism vor să facă ei în lări guvernului. D-1 JDelavrancea interpelâză
despre care se dice, că ar fi organul gu­ străine, — sciri, pe cari le desaprobă; mai satele nostre, ci o agitaţiune. periculosă. asupra diferitelor fapte întâmplate cu oca-
vernului Thun, scrie între altele, că retra­ departe dice, că nu conservatorii s’au unit Se miră, că autorităţile au permis siunea răscolelor sătesc!. D-1 Fleva mterpe-
gerea lui Banffy însemnă o victoriă a mi­ cu radicalii, ci radicalii au întrat în parti­ străinilor de-a funda un club socialist în lâză asupra căuşelor răscolelor ţărănescl şi
norităţii asupra majorităţii. In urma eve­ dul conservator, credând, că aici îşi vor Bucuresci. Agitaţiile lor trebue să ne des­ întrâbă, dâcă în urma măsurilor luate, de
nimentelor mai prospete, Szell a ajuns în- pută profesa mai bine, ca ori şi unde, ideile chidă ochii şi să ne facă să nu mai luăm guvern mai sunt garantate libertăţile pu­
tr’o posiţiune fatală, şi rolul, care l’a jucat lor. întrebă apoi: ce întâmplare însemnată socialismul în zeflemea. Trebue să-l stu- blice? — D-1 Ionel Grădişteanu întrâbă în
el în urmă, nu este prea frumos. Decă ţînta s’a petrecut, care să fi înlesnit socialiştilor diăm serios, pentru-ca să-l putem combate fine guvernul, dâcă crede, că în urma ali­
lui Szell a fost ca Banffy să fiă depărtat şi să găsâscă teren pentru propaganda lor la şi mai serios, căci nu e glumă, când nu­ anţei sale cu socialiştii mai are autoritatea
umilit şi ca oposiţia să fiă mai puternică, sate? Acea întâmplare, cjice d-1 Ionescu, a mai în Bucuresci sunt înscrişi în club 800 necesară, ca să potă conduce ţâra? — Tote
atunci şi-a ajuns ţînta. fost conlucrarea socialiştilor cu guvernul la de socialişti. Făcând apoi istoricul socialis­ aceste interpelări au fost puse la ordi­
u
Firesce, că „fraoţiunea răsboiului din alegerile ultime comunale din Noemvre 1898. mului, constată, ca astăcji acâstă formaţiune nea 4ilei după terminul reglementar de
partida liberală întâmpină cu neplăcere şi Acestă alinnţă între guvern şi socialişti a
nu mai are un caracter politic; pentru-că trei cjile-^
consternaţiune designarea lui Szell ca mi­ făcut, ca diarele liberale să-i ridice pe aceştia caută a se alia cu partidele dela guvern. Ast-fel s’a terminat acâstă importantă
nistru-preşedinte. E vorba, că s’ar fi sfîrşit din urmă în slavă. La rândul lor socialiştii Datoria guvernului este de-a desarma so­ discusiune, despre care m’am încercat avă
cu prepotenţa Tiszaiştilor şi cu domnia lor s’au-profitat de moment, ca să încâpă o cialismul. D-1 Aurelian însă e de părere, da în scurt o icână în cele premergătore.
absolută în partid. Mult se tem ei şi de o propagandă la sate şi să aducă lucrurile că în combaterea lui să nu se întrebuin­
fusiune cu apponyiştii, şi acest gând negru aci, unde sunt. Nu vrâ să crâdă, că decă ţeze măsuri violente.
Urmâză deputatul guvernamental Ma-
teiu Corbcscu, care susţine, că nici o ali­ 10 (22) Februarie.
şirele lui de arbori, cu tufişul lui de tres­ turn aerian al Palatului, care se urcă la anţă nu esistă între socialişti şi guvern,
tie şi ghirlandele lui de viţă, chiar şi o- cer cu un catarg subţire, pănă la mărâţa că causa mişcărei agrare e ignoranţa po- Colecta pentru monumentul lui
bicinuita ogradă a ţăranului cu hambarele cupolă a catedralei, minunea creată de poraţiunei rurale şi răspunderea este a clas- Şaguna. Cetim în „Telegr. Rom." : Din
lui deschise aşedate ca pe colone, cu fru­ Brunelleschi; dela vechia casă a nobililor selor dirigente; apără apoi pe d-1 Sturdza mai multe comune ni-se scrie, că autorită­
ţile civile din comitatul Hunedârei, au ci­
mosul acoperiş oblu al casei de locuit, Spini pănă la cel mai grandios palat ce contra tuturor acusaţiunilor, şi încheiă lău­
chiar şi portul celei mai de rând femei de l’a vădut lumea, Palazzo Pitti; dela gră­ dând atitudinea partidului liberal, căruia, tat la sine pe preoţii, ori epitropii bisericei
la ţâră cu nimerita compunere a colorilor dina mănăstirii Franciscanilor până la ad­ cjice, nu i-se pote imputa de-a fi tolerat şi i au pedepsit în bani, pentru-că au fă­
şi cu simpla şi graţiosa aşedare a părului mirabilele Cascine: tote sunt de-o nepil­ agitaţiunea în ţâră. cut în comunele lor colecte în favorul fon­
pe cap, se pot invoca drept dovada deo­ duită graţie şi strălucire; fie-ce uliţă din D-1 ministru-preşidinte Sturdza: După dului pentru ridicarea unui monument ma­
sebitului simţ artistic al întregei naţiuni. Florenţa e o eomoră pentru artă; zidurile atacurile în contra guvernului vin aoum relui Şaguna. La tot caşul purcederea au­
Dâr cine ar pute să descrie strălucita Florenţei, ca potirul unei flori, cuprind insinuările. Discuţia a fost provocată de torităţilor civile este incorectă, căci orga-
privelisce peste acel oraş al artelor din înflorirea frumuseţei create de spiritul o- d-1 Morţun, care a avut un asociat, pe d-1 pele bis. au esecutat numai ordinul supe­
Toscana şi din lume, peste Florenţa- şi menesc. Tache Ionescu. Vorbesce de răscolele dela riorităţii bisericesoi esmis în acest obiect;
peste grădina încunjurimilor ei? Cine ar Şi acesta este numai unul şi cel mai 1888, ai căror autori au rămas ascunşi. deci îndreptăţirea acestei superiorităţi de-a
pute zugrăvi mărginirile ei, de unde ne scump giuvaer al diademei, cu care popo­ Mişcarea de adi a fost făcută de clubul întreprinde colecte trebue constatată. Noi
surîde Fiesole cu turnurile vesele pănă unde rul italian a împodobit pământul. Cu tote socialist, cu scop de a-şi pregăti un teren avem informaţiuni, că s’au făcut de Ven.
se înalţă umerii albaştri ai dealurilor Lu- că nici un altui nu i-se pote asemăna pe favorabil pentru viitorele alegeri parlamen­ Consistor şi rapârte oficiale în acâsta oausă,
cheze pe fundul auriu al cerului dela apus: deplin, splendorea lui mai că dispare în tare, ce se vor face în anul acesta, termi- şi că Consistorial a întrevenit imediat la
cum aici t6te, tote portă urmele lucrării mulţimea celor ce-1 încunjură, care şi ele nându-se periodul legislativ. Procederea so­ locurile competente pentru regularea Ges­
-de mii de anf-a unor omeni plini de cel strălucesc fiă-care în propria sa lumină. cialiştilor o declară de nepatrioticâ şi pă- tiunii. Să sperăm, că resuitatul întrevenirii
mai viu spirit! Precum fldrea de nufăr se Trebue sâ fiă cine-va forte sărac cu duhul, gubitore. Guvernul, ciice, n’a făcut nici o va fi favorabil.
Înalţă peste oglinda lacului, aşa stă pe seu forte slab de ânger pentru a nu cu- alianţă cu socialiştii. Intre socialişti şi li­ Un dar dubios. Ministrul unguresc
acest pământ încântător mai încântătorea nâsoe mărirea Italiei şi valorea deosebită berali este o prăpastiă, fiind-că liberalii de agricultură printr’o hărtiă adresată Con-
Florenţă cu nemuritorele ei lucrări de artă, a Italienilor, realisată în istorie. sunt naţionalişti, âr socialiştii sunt cosmo­ sistorelor nostre aduce la cuuoscinţa aces­
•ca bogăţiile ei nesfîrşite. Dela îndrăsneţul poliţi. Cetesce nisce broşuri socialiste şi tora, că dorind a veni în ajutorul cultiva­