Page 19 - 1899-02

Nr. 31.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

torilor de vii şi mai ales a proprietarilor făcut foc, ca să se încălfiâscă, şi când fo­ cărămidă, prund, lemn, şi va presta lucrul răsboiii, începându-se opera civilisaţiunei, ţi­
mai mici de vii bântuite de filoxeră, a cul ardea deja se puse la odihnă. Abia cu jugul şi cu palma, pănă se va termina nuturile nelocuite se vor îm popula şi în ţâra
dispus a-se lucra prin bărbaţi de speciali­ însă pausâ câte-va secunde şi âtă că ob­ zidirea bisericei. Insă episcopul nu a voit întrâgă se va deştepta o nouă viaţă, viaţa
tate un manual, în care să se arate cele servă, că în straiţa oe o aşedâ alături,- se să primâscă acest ofert, sub cuyânt, că este englesă. Pote că are dreptate o foie en-
■ce un cultivator de vii trebue să le scie mişcă ceva. Omul curios îşi vâri mâna în îndatorat guvernul ţărei să ridice biserica glesă, care dice, că cestiunea Egipetului
pentru a-şl apăra viia. Manualul e scris în- straiţă, însă ş’o scose repede. Când colo, ce catedrală. nu vor resolva o soldaţii, oi inginerii.
tr’un limbagia simplu şi uşor de înţeles, să vefil: un şerpe i-se încolăcise pe braţ Guvernul ţărei însă nu a ridicat bi­
■având şi 143 chipuri esplicative. Pentru şi-l muşca. Selig îşi _seuturâ puternic bra­ serica românâseă nici sub episcopii urmă­
•ca învăţăturile ouprinse în acest manual să ţul şi şerpele cădând dispăru ca fulgerul în tori, aşa că şi astădl biserica episcopiei HSaalţămită poSbSisîă.
străbată cât mai adânc în straturile popo­ tufiş. Nenorocitul grăbi la Caşovia, unde este o capelă mică, întocmită dintr’o casă Ou ocasiunea şedinţei publice a so­
rului, ministrul apelâză la ajutorul preoţi­ se căuta prin medic, care declara, că muş­ privată spre acel scop, fără însă de-a co-
cietăţilor de lectură dela gimnasiul gr. or. ro­
lor şi învăţătorilor, pe cari îi găsesce ca cătura e atât de veninosă, încât trebue să răspunde menirei, căci neputând încăpâ mân şi şcola comercială superioră din loc au
cei mai apţi pentru acesta şi le oferă tot­ i se amputeze braţul. Nenorocirea a dat de-odată la serviciul divin clericii cu cle­ incurs oferte dela Dâmnele şi Domnii:
odată manualul gratuit, având de a-1 cere, peste el aşa, că în locul unde Selig a fă­ rul gremial şi cu junimea studiosă şi pu­
D-na G. de Iechim 5fl. Internatul Reu-
fiă şi numai printr’o simplă cartă poştală, cut foc, şârpele îşi durmia ascuns sub pă­ blicul laic, serviciul divin trebue să se facă
niunei femeilor române 5 fl. Vasile Voina 3fl.
dela secţiunea de vierit a ministerului r. u. mânt somnul de iârnă, din care spăriat s’a în două rânduri, odată pentru unii, apoi Ioan I. Burduloiîi 3 fl.
de agricultură din Budapesta („A foldmi- refugiat în straiţă. pentru ceilalţi. Er preparanfiii ascultă ser­
Virgii Oniţiu, Elena I. Săbădeanu,
velâsîigyi m. kir. ministerium szolâszeti viciul divin în biserica parochială din subur-
Dumitru Lupan, Dr. Iosif Blaga, Dr. Ge-
44
osztâlyâhoz, Budapesten".) — Lucrul ar fi biul numit „Candia ; şi aoâsta e o bi­
Armenii si Românii din Gherla. orge I. Ciurcu, Ioan Giurcu, loan^Săbădeanu,
bun şi folositor, dâcă prin el nu s’ar ur­ sericuţă scundă, strimtă şi necorăspunfiă-
Dionisie Făgărâşan, Aurel Oiortea şi G. I.
44
mări şi scopuri de maghiarisare. Dâcă d-1 Gliei'la, Februarie 1899. tore numelui de „biserică catedrală . Dâră
ministru găsesce de astâ-dată, că şi mult Onorată Redacţiune ! In corespondenţa parochienii din Gherla au cumpărat un in­ Pop câte 2 fi.
persecutaţii şi neîndreptâţiţii noştri preoţi mea primă din anul acesta, am fost schi­ travilan frumos şi spaţios în strada a treia D-na M. Frank, N. Petra Petrescu,
Miţi - Zoiţa - Yalerica, Iosif Puşcariu,
44
şi învăţători sunt „buni de ceva trâbă , ţat pe scurt oraşul Gherla, situat pe malul şi au adunat şi o sumă frumuşică spre
D-na Stănescu şi familia Iarca câte lfl. 50 cr
atunci pentru ce nu ţine sâmă şi de tre­ drept al Someşului mic, aprope de rămă­ scopul ridicărei unei biserici nouă şi spre
buinţele şi aşteptările lor? Pentru ce nu şiţele vechei cetăţi romane Napoca. ţînta acâsta lucră cu zel atât d-1 protopop Dr. Aurel Mureşianu, Yasile Literat, N.
Chiffa câte 1 fl. 20 cr George Vătăşan, Ti-
a dispus a se tipări manualul din cestiune De unde şi-a luat numirea românâsoă al Gherlei Al. Lemeni, cât şi d 1 Martin
şi în limba română, că doră şi Românii, Gherla, nu se scie cu siguritate, ci se pote Câmpean zelosul curator primar, d-1 Ioan moteiii Popovţci, Eudifta Yătăşan, Dr.
David, Florea Preşmerean, Nie. Fizeşan,
ca cetăţeni contribuitori ai statului, ar me­ s’o fi luat dela gârlâ , fiind-că oraşul este Hossu măestru rotar, d-1 Ilie Banda friser,
u
1) Petru Oiorogar, I. Furnică, X. Y., Dogar
rita să se aducă atâta „jertfă" pentru ei? situat lângă un ram al Someşului, care şi alţii.
(Herman), I. Morariu, Iosif Moldovan, Maria
Prin răspândirea de asemeni cărţi „gra­ portă numirea de „gârlă . Originea oraşu­ Dela parochienl ar putâ lua învăţă­
u
tuite printre preoţii, învăţătorii şi popo­ lui nu datâză de mult, ci numai din anul tură şi guvernul diecesei, ca să se sufulce Voicu, Dumitru Pop, Elena Puiu, P Platoş,
44
D-şorele Stănescu, I. Măzgărean, Maria Ba-
rul nostru, ministrul, se vede, intenţionâză 1738. Armenii au locuit mai ’nainte în şi să facă din puterile sale, şi să nu aş­
iulescu, I. Brenciu, Dr. I. Bunea, N. Bog­
a face în primul loc serviciu maghiarisă- Moldova, şi în secuiul al 17-lea, implicaţi tepte dela guvernul ţărei bunăvoinţă, căci
dan', I. Petric LPrisou, Lazar Nastasi, Georg.
rei, âr nu causei economice a poporului fiind şi ei în răscola îndreptată contra mai curând ar ridica biserica catedrală din
Ohelariu, Dr. O. Lacea, Petru Roşea, Axente
nostru, căruia ’i-s’ar putâ ajuta numai prin principelui Moldovei, s’au refugiat în Ar­ sărăcia poporului nostru, dâcă ar apela la
v Bancra, Y. Goldiş, D-s6rele Muntean, Vas,
răspândirea învăţăturilor în limba ma­ deal, unde cumpărând teritorii au înte­ sprijinul lui, decât din graţia guvernului
Baboiu, I. Lupan, N.Uârsan, I Aron, A Glo-
ternă a lui. meiat mai târdiu oraşe. Cum-că ei au lo­ maghiar, maşter pentru noi Românii, deşi
cuit mai ’nainte în Moldova, se vede şi guvernul maghiar ar fi dator să o facă dariu, D-.şora Săvoiu, X (M), I. Avrigean,
Adunarea naţională cretană. O te­ de-acolo, că cei mai mulţi portă nume de acâsta, căci multe milione se adună în vis- Elena Mocan, Reveica Pascu, N. Oăpăţină N.
legramă din Canea anunţă, că prinţul Ge- Eremia, D. Furnică, D-ra Jeni S., N. Chix-a şi
familiă românesc!, primindu-le ca poreclă teria statului din sudorea Românilor.
orge a deschis alaltăerl adunarea naţională JeniSfetea câte 1 /^.Hermina Moldovan 80 cr.
dela Români. Aşa sunt familii, cari portă încheia pentru astă-dată, rămânând da­
în presenţa corpului consular şi a şefilor N. Bădiţoiu, G. ZavicI, N. Oncea, D-na
numele: Kabdebo—cap de bou, Patrubanî= tor să continuez cu înşirarea observaţiunilor
autorităţilor politice. El a făcut cunoscut Panţu, Carolina Nicolau, Mih Gallu şi I
patru bani, Placintar, Esztegar—stegar, Bel­ mele de aitâ-dată.
planul constituţiunei cretane. Ţiţei câte 60 cr.
ciug, Buzescu, Negruţiu, Covrig, Verzar etc. Corespondentul.
Par. Haller, Elena Munteanu,. Spuderca,
Nicliita şi regele Serbiei. Un fel Când au venit Armenii din Moldova,
D-na Perşinariu, M. Juvelca, D-na Socol,
de conflict diplomatic s’a iscat între Mnn- de bună sâmă au fost romanisaţl. AstădI
tenegru şi Serbia. Agentul diplomatic însă sunt mari Maghiari făcuţi, âr nu năs­ Englesii în Sudan. D na Lemânyi,E. LaceaN. N., Eleftera Stin-
ghe, Axentie Severu, N. N., Elena Râsno-
sârbesc din Cetinje, locotenentul Masine, a cuţi, şi încă mulţi din ei plini de ură faţă De când a ocupat Kitchener paşa Su­
vean. Paras. Vlaicu, Eufrosina Axentie,
primit ordin să părăsâscă îndată capitala de Români şi gata a-le face rău, unde şi danul şi mai ales de când s’a publicat în­
Aneta Grozea, I. Panţu, D-na Popoviciu.
montenegrină. Causa se fiice a fi, că ofi- când li-se dă ocasiune. Aşa, între altele, şi voiala cu privire la Sudan, Englesii nu în-
I. Lacea, H. Russu, N. Birea, N. N., D-sora
ciosa „Cernagorca a publicat un articul, ei sunt mari sprijinitori ai maghiarisărei. târdie nici un moment a se apuca de aran-
u
E. Bogdan, D-na M. Bogdan, Alexandrina
care înjură dinastia Obrenovicilor, numin- Dâr astuţî, cum sunt din firea lor, ei nu gearea nouei proprietăţi.
Dogariu, G. Yoina, D. Jaliu, D-na Dariu,
du-o vândătore a Serbiei. se mărginesc numai la punga lor, ci se După-ce s’a finit expediţia victo-
* I. Jiga St. Barbuceanu, N. N., M. Bogdan,
întind şi la punga Românului. Căci, spre a riosă, au plecat din Londra o mulţime de
Teatru german. Asâră s’a dat clas- P., D. Badea, I. Preşmereanu, D-şora Vag-
da ajutor Kultureggletului ardelenesc, repre- ingineri, au măsurat pământul şi apele Su­
44
sica tragediă de G-rillparzer „Medea . D-ra ner. Eugenia Vagner, D-na A. Bârsan, D na
sentaţia oraşului a adus conclus se taxeze în danului şi au pregătit planuri şi schiţe
JBârsescu a fost sublimă şi admirabilă ca Jurak, Garl Jurak, Ioan Ieremie, G. Na-
favorul Kulturegyletului pe tot omul, care geometrice. Opera civilisatorică au înce-
Medea. Publicul i-a făcut cele mai căldu- vrea, G. Gal, I. Coliban şi Elena Arerta,
vinde vre-o vită şi face bilet (paşaport de put’o mai întâiti Englesii de-alungul Nilu­
rose ovaţiunî, rechiămându-o neîntrerupt câte 50 cr.
vită) în cailele de mărturiâ şi la târgurile de lui, cu ţînta de a face pământul produc­
între aplause frenetice. La finitul actului I
ţâră din Gherla. Şi, cum ţinutul din jurul tiv şi a regula cursul apelor. Lângă As- D-na Schrekeî, Când. Muşlea N. N.,
i-s’a oferit artistei un prea frumos coş cu M. Sterian, Leont. Savu, C. Pitiş, V. Me-
Gherlei este aprope curat românesc, Ar­ suan de pildă, inginerul Aird vrâ să ridice
flori din partea damelor române. şotă şi Fl. Şoneriu câte 40 cr.
menii sprijinesc acestă societate de maghiari­ un zăgaz uriaş pentru o ramură a Nilului,
Afiî se va representa drama „Dama N. N., Paras. Peligrad, I. Bratu, N.
sare din sudorea Românilor cu câte 3—4 cr. cu scop de a mijloci, ca apa rîului esundâ-nd,-
cu cameliile .
14
/
la fiâ-care cas de vindere. Şi acostă taxare să facă din ţâra întrâgă un pământ bogat Balea, I. Şonel, Mar. Gallu, N. N., C. Voicu
Concert în Hunedora. Corul vocal durâză deja de un bun şir de ani, fără ca roditor. Piatra fundamentală a zăgazului a şi Nio. Pilfia câte 30 cr. Nic. Cioflec 25 cr.
al bisericii române gr. or. susţinut de Reu­ vre-un Român sâ-şî ridice vocea de protestare pus’o nu de mult prinţul de Connaught. G. Cristolovean, D-na I. Pop, An. Blaga,
I. Grădinar, And. Fâtuleţiu şi D-na Chită
niunea femeilor române gr. or. din Hune­ în adunările representanţei orâşenescl în Lucrarea uriaşă se edifică din piatră de
câte 20 cr.
dora, în vită la concertul, care se va aran- contra acestui abus, acestei nedreptăţi, ce o granit; lungimea ei va fi de 2 chim., lă­
gia în Hunedora Sâmbătă în 4 Marte n. o. face oraşul Gherla cu poporul român din ţimea de 70 piciore şi înălţimea de 40 pi- Dela elevi 4 fl. 20 cr.
începutul la 7'/ sâra. Intrarea: de personă oraş şi jur. ciore. Ea va trebui sfîrşită în timp de B Suma 137 fl. şi 25 cr. Aducem cea
2
60 cr., de familiă 1 fl. 20 or. Suprasolvi- Armenii sunt avuţi, căci pănă acuma ani şi dimpreună cu canalurile şi condue- mai viuă mulţămită în numele societăţilor
marinimoşilor contribuenţî.
rile se primesc cu mulţămită şi se vor comerciul a fost esclusiv în mâna lor. Ei turile de apă, va costa 5,000,000 funţl
•chita pe cale fiiaristică. Venitul curat e au biserică frumosă, au orfanotrofiu cu sterlingl. Subtrăgându-se spesele de 42 fl, au ră­
destinat pentru edificarea unui cor în bi­ fundaţiune mare, în care se întreţin mulţi Opera acâsta uriaşă, care va fi mân­ mas 95.25 fl. din cari 50 fl. s’au dat pen­
44
serica gr. or. din Hunedâra. orfani. Au spital fundaţional şi alte insti- dria Englesilor, va înfrânge apele violente tru „masa studenţilor âr restul de 45.25
14
Program. 1. „Sum vânător , cor băr­ tuţiuni întemeiate de omeni bogaţi de ai ale Nilului şi împărţindu-le uniform, va fl. s’a împărţit între cele două societăţi de
bătesc; 2. „Cucuie cu până sură , cor băr. lor; ei au multe de tote, der dâcă mă în­ face din Egipet o adevărată grădină făr- lectură.
44
de G. Dima. 8. „Vino lele", cor bărb. de treb, că ce avem noi Românii, băştinaşii mecătore In dosul zăgazului se va forma Braşov, 8 Februarie n. 1899.
I. Vidu. 4. „Posta’i lele , cor bărb. de Mu- ţărei, ’mi-e ruşine a-o spune, că noi nu un lac colosal, mai mare de trei-oil ca de A. Bărseanu, Nicolau Puican,
44
sioescu-Popoviei. 5. „Tot ’ţi-am fiis rnân- avem nici bareml o biserică cum s’ar cu­ pildă lacul de Geneva, şi apa căruia va profesor; cond. soc. profesor, preş. soc. de
dro , cor bărb. de T. PopovicL 6. „Era veni la un oraş şi cum ar trebui să fiă la putâ să fiă împărţită meşteşugit pe un te­ şcolei corn. lectură dela gimn.
44
44
noptea ’ntunecosă , cor bărb. de G. Dima. o episcopiă. In Gherla însă ar putâ să fiă ritoriu de 2500 chim. pătraţi. Lordul Cro-
7. „F6ie verde de trifoiă , cor bărb. de T. biserică româuescă mare şi frumosă, dâcă mer a făcut deja socotela, că ce folose pote
44
PopovicL 8. „Marşul cântăreţilor , cor băr. episcopii, cari s’au perondat pe scaunul trage Anglia din Egipet pe urma acestor ULTIME SOIUL
44
de C. Porumbescu. — După producţiune episcopesc din Gherla, ar fi avut mai multă inovaţiuni. După socotela lui, bogăţia Egi-
BucurescT, 9 (21) Februarie. Ge­
•urmâză dans. încredere în vitalitatea poporului lor cre­ petului va cresce cu cel puţin 3 milione
dincios, decât în bunăvoinţa guvernelor funţl sterlingl la an, şi în visteria statului neralul B a r o z z i, şeful statului ma­
Diarist expulsat. Din Paris se anun­ jor genera], a plecat la Paris, ca se
unguresc!. eugles va întră anual un venit curat de
ţă, că Dr. Bartolomeu Frischauer, cores­ asiste la înmormântarea lui Felix
încă primului episcop de piă memoriă 378,000 funţl sterlingl.
pondentul lui „Neue fr. Presse în Paris, Faure, în calitate de trimis extra­
44
Ioan Alexi i-a făcut propunere bunul Ro­ Afară de acâsta Anglia pote să câş­
•a fost espulsat din Francia. ordinar special al Majestăţii Sale
mân Mihaiu Bohăţel, pe când era vice- tige forte mult din vânzarea de pământ
Regelui Carol.
Muşcătură de şerpe. Din Caşovia comite în comitatul acesta sub Nemţi, să făcut astfel fructifer cel puţin 1 milion
se scrie, că un individ din Goncz cu nu­ câră episcopul sprijinul credincioşilor din funţl sterlingl. Pe calea acâsta Angliei i-se
mele Stef. Selig, fu muşcat primejdios de diecesă, pentru edificarea bisericei cate­ reîntorc cheltualile esorbitante, ce ea le Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
.cătră un şerpe când trecea printr’o pădure drale, âr dânsul cu poporaţiunea română face în Egipet şi Sudan.
■cătră Caşovia. In pădurea acâsta el şi-a din comitat va presta tot materialul: piatră, La acâsta se mai adauge, că după Redactor responsabil: Gregoriu Maior.