Page 2 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 28.—1899.

In 17 Ianuarie 1895, adunarea naţio­ litică şi supremaţia rassei maghiarei liană, că în ce chip Austria scie să înainte de-a vă da unele amă­
nală dela Versailles a ales pe Felix Faure, După-ce în curând va fi silit să se apere limba şi naţionalitatea Italie­ nunte din şedinţa de astă4î, voiu re­
cu 429 contra 360 voturi, preşedinte al re- retragă, trufaşul ministru-preşedinte nilor despărţiţi de cătră patria ma­ veni pe scurt la conclusiunile, cu
publicei. El a fost [în şirul preşedinţilor re- va ave destul răgaz să se gândescă mă? Apoi 4i > că tripla alianţă vor cari şi-a încheiat erî răspunsul său
ce
11
publicei dela 1871 al 6-lea. Oei dintâi doi asupra „meritelor sale ne mai po­ susţine-o Italienii pe timpul cât este ministrul de interne, d-1 Ferechide.
presidenţi au fost Thiers şi mareşalul Mac- menite pentru idea de stat maghiar încheiată de rendul acesta, însă ea Combătând pe d-1 Morţun, care
Mahon, după aceea a urmat, la 1887, Sădi şi să chibzuăscă, cât de trecătore pentru viitor nu-i va obliga. Cu alte a susţinut, că socialiştii nu portă
Carnot, care precum seim a fost asasinat sunt tote în lumea acesta, chiar şi cuvinte 4ice, că alianţa triplă are nici o vină la turburările ivite între
la 24 Iunie 1894. Oel din urmă preşedinte gloria cea mare a micului Banffy valore pentru Italia numai cât timp ţărani, ministrul a declarat, că clu­
înaintea lui Faure a fost Casimir Perier. dela Deeş şi Bistriţă. interesele italiene nu vor fi păgubite. burile socialiste, ce s’au format de
*
* astă-vară în judeţul Teleorman şi
Privitor la conferenţa de pace şi cari din 15, câte au fost la început,
Revista politică. Dincolo în Austria continuă me­ desarmare s’a vestit în 4dei din ur­
e
reu domnia stărilor încurcate şi a ne- au crescut la 30, îpi provocat miş­
Septemâna acesta a fost grea mulţămirei generale, ca şi dincoce în mă, că ea se va ţine în Saga, capi­ carea ţărănâscă. Agenţii socialişti,
pentru baronul Banffy. Se p6te 4ice, Ungaria. Una dintre foile Cehilor, care tala Olandei. Acum se fac pregătiri cari stau în legătură cu clubul cen­
câ a petrecut’o mai mult pe drum este binişor Introdusă înplanurile şi se­ din partea tuturor puterilor pentru tral socialist din Bucurescî, mergeau
între Pesta şi Viena. Abia a avut o cretele, ce se coc în înaltele cercuri, participare. Ministeriul rusesc de es- din sat în sat, înfiinţând cluburi şi
audienţă la palatul împerătesc din terne a trimis deja invitările pute­ luând taxe de înscriere. Ţăranii se
e
a publicat c4ilel acestea un articul,
Viena Duminecă la ame4î şi în cţiua care dă să se înţelăgă, că s’ar pre­ rilor representate Ia curtea din Pe- înscriau cu grămada, fiind-că agenţii
aceea s’a şi reîntors la Pesta, ca găti mari schimbări în imperiul aus­ tersburg. De însemnat este, că o socialişti răspândeau svonul, că cei
după mai multe sfătuirî se plece în triac în direcţia federalistică. La or­ comisiune de 84 membri ai camerei ce se vor înscrie în cluburi, vor ave
4iua urmat ore erăşî la Viena, unde dinea 4ilei sunt a4î în Austria încer­ deputaţilor din Londra, care fac drept la împărţela pământurilor, la
de astă-dată au fost chiămaţî şi mi­ cările de a împăca pe Cehi cu Nemţii. parte din comitetul internaţional dijme din 4©ce una şi la păşunatul
niştri Fejervary, Lukacs şi deputa­ In timpul din urmă a început să se parlamentar de abitriu, a primit o gratis în pădurile statului şi parti­
tul Szell, care fusese însărcinat de înterescă tot mai mult părerea, că resoluţiune, în care iniţiativa Ţaru­ culare. Pretutindeni aceşti agenţi au
Majestatea Sa se stăruescă pentru lui în cestiunea desarmării o salută procedat astfel: în judeţele Teleor­
stările politice austriace nu mai pot
a face o învoelă între guvern şi fi susţinute câtă vreme luptele de cu căldură şi-şi esprimă speranţa, că man, Olt, Romanaţ, Vlaşca şi parte
oposiţiă. Sosiţi la Viena, au fost as­ naţionalitate dintre cele două po- guvernul engles va supune confe- din Argeş.
cultaţi cu toţii din partea monar- p6re, Cehi şi Germani, se desfăşură renţei de desarmare un plan relativ Tot aceste cluburi împărţiau
chului asupra situaţiunei. După a- din ce în ce mai primejdios pentru la lormarea unui tribunal de arbitriu ţăranilor manifeste, în cari li-se 4*'
ceea a fost un consiliu mare minis­ pacea şi liniştea dinăuntru şi pentru permanent. cea: de ce unii să se nască săraci
terial, care înse n’a durat, decât posiţia de mare putere a monarchiei * şi alţii bogaţi? Decă, 4ise ministrul,
vre-o jumătate de oră. în afară. Drept aceea guvernul con­ Este semnificativ, că tocmai pe ar prinde rădăcină în popor ura con­
Nu se scie, ce s’a hotărît aici. telui Thun vră să încerce o împă­ când se fac pregătirile pentru con­ tra bogaţilor, acesta numai spre bi­
Numai atâta pare sigur, că după care, der că pe ce basă, el însu-şî ferenţa de pace, Germania se ocupă- nele ţărei n’ar pute fi.
cum e şi voinţa Majestăţii Sale, cu reorganisarea şi întărirea arma­ Făcându-se perchisiţiă şi cerc-
tractările de învoelă cu oposiţiă se nu scie. Germanii sunt gata a întră tei sale pe mare şi pe uscat. In pri­ tare la clubul central socialist din
în tractărî de împăciuire, ei însă
se mai continue şi se nu se rupă cer dela guvern să retragă înainte vinţa acesta a fost o desbatere in­ Bucurescî, s’a constatat din regis­
încă cu ea. Cu alte cuvinte, dorinţa de tote ordonanţele de limbă. Cehii teresantă în comisiunea financiară a trele clubului, că cei mai mulţî 4in
11
elicei Tisza-Banffy, ca s’o taiă odată la rândul lor declară, că vor şi ei să se parlamentului german din Berlin, cu membrii „secţiunei politice sunt
cu tractările, şi, fiind-că oposiţionalii împace, der pretind sus şi tare egala care prilej ministrul de răsboiu Goss- străini, adecă nu sunt supuşi ro­
nu cedeză, se începă o luptă ener­ îndreptăţire naţională, din care nu ler a declarat, că pacea este asigu­ mâni. Aceşti străinî numai dor de
gică contra lor, — nu s’a împlinit. vor să lase nici o iotă. „Politik rată pe timp îndelungat numai aşa, binele ţărei nu pot ave, şi cum? Să
11
De aici înse se conchide, nu fără din Praga scrie, că guvernul va în­ decă Germania îşi va întări forţele dăm noi străinilor dreptul să înfiin­
e
cuvânt, că 4ii i© lui Banffy ca mi- cerca se înduplece pe Nemţi a întră armate. Adecă să ne înarmăm, ca ţeze cluburi şi să Iacă agitaţiă între
nistru-preşedinte sunt numărate şi în dieta din Praga, ca acolo se-şî să putem trăi în pace. Vorbele mi­ ţăranî? Acesta n’o putem suferi. Nu
că, în cele din urmă, totuşi va tre­ nistrului german de bună sămă, că putem să lăsăm, ca străinii să otră-
se
bui să se dea la o parte şi să lase tragă sema cu Cehii. Dieta boemă n’au fost 4i d’asurda, ele şî-au vescă poporul nostru ţăran cu pro­
se va şi convoca pe la începutul lui
pe d-1 Szell, seu pe altul, care va fi Martie, dăcă pănă atunci nu va în- avut temeiul lor. Şi din vorbele pagandele lor în scris şi prin
designat ca viitor ministru-preşedinte, trevenî o crisă, care să ducă lucru­ acestea pote orî-cine se înţelegă, că graiu viu.
să ducă la sfîrşit învoelă cu oposi- rile cu totul în altă direcţiune. cu greu va succede conferenţei pro­ D-1 Morţun, 4i° ministrul, a
e
ţia. Acesta, se 4ic©j o doresce mo- puse de Ţarul Nicolae a aduce de- susţinut, că s’a făcut propagandă
narchul mai ales în interesul în- * sarmarea şi pacea statornică în lu­ numai pentru votul universal. Cer­
cheiărei grabnice a pactului. De când s’a votat în Senatul mea, în care stat pe stat, popor pe cetările însă au dovedit, că ţăranii
Ca semn, că Banffy îşî vede din Roma tractatul comercial între popor şi Om pe om se duşmănesce. nicî nu se gândeau la votul univer­
apropiat sfîrşitul carierei sale de Prancia şi Italia, încep a-se ivi în sal şi că se înscriau şi plăteau ta­
atot puternic ministru- preşedinte, Italia voci neprietinose faţă cu tripla Mişcarea ţgrănescă în România. xele numai pentru a li-se da pă­
putem privi împrejurarea, că el a alianţă. Intre altele gazeta italiană mânt. Membrii cluburilor erau obli­
11
u
lăsat să se scrie despre el o broşură, Yi Opinione a publicat 4hele acestea Jiucureset, 4 (16) Februarie. gaţi să se aboneze la „Lumea Nouă ,
care îi ridică meritele ca ministru- un articul sensaţional îndreptat pe Precum am fost anunţat, des- 4iarul socialist din Bucurescî, pro-
preşedinte pănă în al şepte-lea ceriu. faţă în contra alianţei Italiei cu baterea asupra interpelaţiunei depu­ miţându-li-se în schimb pământuri.
Broşura e întitulată: „Baron Banffy Germania şi Austro-Ungaria. Din tatului socialist Morţun, privitore la Acesta este o escrocheriă, şi decî
şi idea de stat maghiar“. Insu-şî alianţa acesta, 4i° foîa amintită, mişcarea ţărănescă în Oltenia, nu asupra acestui punct se va pronunţa
e
e
„Pester Lloyd“ 4i° despre acesta Italia n’a tras pănă acum nici un s’a sfîrşit erî, ci s’a continuat şi as- justiţia.
broşură, că merge „puţin prea de­ folos. Situaţiunea ei strategică faţă tă4î şi pote se va mai continua încă E adevărat, încheiâ ministrul, că
41
parte cu laudele grozave pentru cu Austria nu s’a îmbunătăţit de loc ; câte-va şedinţe. Aceste desbaterî sunt constituţia garanteză dreptul de-a se
Banffy, pe care-1 înfaţişeză ca omul tote visitele cari le-au făcut regele urmărite de toţi cu cel mai mare întruni, însă acest drept e garantat
providenţial, care în patru anî a fă­ şi miniştri italieni la Viena, n’au avut interes, căci e vorba de-o cestiune pentru Românî în interesul Români­
cut minuni, „creând o nouă şi pu­ nici un efect favorabil pentru Italia. mare, de sortea ţărănimei şi de li­ lor, er nu pentru străini în contra
ternică basă pentru conducerea po­ Se mai întrebă numita gazetă ita­ niştea ţărei. intereselor ţărei. Şi cât timp aceste

George Maeavei, Darabant Okos, Tâmaş împărătesc pentru preoţii ambelor confe­ lucrat cu stăruinţă să prevină pe emigraţii lua parte şi unii dintre deputaţii români.
din Deag, Ioan Gerasim, Ioan Frăţilă si siuni române, ajutor, pe care intrigele un­ unguri in străinătate, pote că lucrurile ar Oâţî-va dintre ei 3ocotindu-se îndreptăţiţi,
Cornea. Mulţămindu-se Bethlen Farkas, am guresc! din anii din urmă l’au mâncat. fi luat altă faţă. Aşa desvoltându-se lu­ au vorbit, sâu mai bine 4> s au voit să
căpătat de administrator pe Ioan Puşcariu, Urmeză anul 1863 în care după mul­ crurile înafară în favorul Ungnrilor, ei au vorbescă românesce, însă au fost opriţi şi
mai târdiu septemvir la Curiă, unde deşi tele stăruinţe s’a esoperat dieta din Sibiiu. esoperat dela Maj. Sa convocarea dietei huiduiţi de cătră îngâmfaţii Maghiari, aşa
era oportunist, totuşi avea sentimente Pentru acestă dietă am ales în cercul de din OluşiCi, care s’a şi deschis în anul că mai mulţî inşi, mai ales Ardelelenii, au
verdl românescl şi ajuta unde putea Ro­ jos al Jidveiului (sat săsesc) pe canonicul viitor părăsit dieta în care au rămas numai Un­
mânilor, pănă când intrigile şi uneltirile T. Oipariu ca deputat, er în cercul de sus 1865 după-oe mai întâift s’au întâm­ gurenii. Dâr nicî aceştia nu erau solidari
contrarilor au făcut să fie pensionat. al Ganfalăului pe Ioan Oros, proprietar în plat alegerile de deputaţi. Alegerile acestea între sine.

In 1862 s’au făcut multe schimbări şi Vidrasău. Ungurii încă şi-au ales deputaţi s’au făcut după legile feudale şi au par­ După isbucnirea răsboiului pentru
îmbunătăţiri, căci Metropolitul Şuluţ era unde au putut reeşi, însă fiind mai slab ticipat la ele alegându-se câţi flenduroşî, Schleswig-Holstein între Pîusia şi Austria
u
11
om, care nu cruţa spese şi ostenele, numai representaţl, ei au părăsit dieta în frunte „hetszilvaşi şi „bocskoros nemeş emberi şi după devingerea acesteia la KoniggrătZ’
ca să ducă causa naţională înainte. No­ cu încruntatul şovinist Hajnald. Oei cari unguri. In urmarea acesta noi Românii Sadova, Ungurilor începuse să se umfle de
bilul Archiereu alerga adeseori la Viena, au rămas, erau mai ales guvernamentali. abia am putut fi representaţl în dietă prin nou în pene şi să-şi vadă o parte din visul
u
deşi călătoria se făcea pe atunci cu mari Dieta aeâsta n’a lucrat decât câţl-va ar- 35 deputaţi, dintre cari „cei bunl uicl lor realisat.
greutăţi befiind cale ferată. Der însufle­ ticulî, cari au şi fost sancţionaţi de cătră n’au voit să participe sciind înainte ce Eu nu vrâu să fac istorie, însă anul ur­
ţirea mare pentru causa naţională îl făcea Majestatea Sa, între cari articulul despre viitor fatal se pregătesce Ardealului. mător 1867 a urmat între jnisce auspicii afară
pe bunul părinte să nu-i pese de pedeel. egala îndreptăţire naţională a Românilor. Ungurii fiind în majoritate în dietă, din cale favorabile pentru Maghiari şi fatale
Bătea la uşile mai marilor împărăţiei, stă­ Dieta s’a continuat şi în 1864 pănă ba mai alăturându-se lor şi representanţii pentru popârele negermane şi nemaghiare
ruia pentru drepturile naţiunei sale — şi is- la un timp, când intriga şi influinţa Un­ „eircumspesctuluP popor al Saşilor arde­ ale monarchiei habsburgice. S’a dat adecă
bândea. Nu ou mai puţin zel şi stăruinţă gurilor au învins şi s’a esoperat dela mo- leni — cari de alt-mintrelea nicl-odată n’au fiinţă dualismului austro-ungar, ale cărui
lucra şi colegul său Şaguna. Pe aceşti doi narchsistarea lucrărilor ei. privit cu ochi buni pe poporul autochton consecinţe funeste noi Românii mai ales
archierei Provedinţa divină i-a trimis în Se 41°©) că mult a contribuit la sis­ al Românilor — s’a luat spre cunoscinţâ le simţim amar până în 4' de afit De
ua
acele timpuri grele, căci ambii în înţele­ tarea lucrărilor dietei şi tândălirea depu­ uniunea Ardealului cu ţâra ungurescă. atunci începând Ungurii cu tote mijlocel
gere frâţescă pănă la un timp, au mişcat taţilor noştri, cari mai mult îşî petreceau In următorul an 1866 s’a convocat ilegale, cu presiuni şi prigoniri şi cu ma
toţe şi au esoperat dela monarch ajutorul în distrageri şi nu stăteau de lucru. Să fi dieta la Budapesta, la care au alunecat a ghiarisarea forţată să silesc a crea din o