Page 21 - 1899-02

REDACŢICÎÎEA, „gazeta^ iese în flecare (îi.
idaiaistraţiURea şi Tipografia. Abonamente neutru Anstro-Ungaria:
B2AŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şăso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefra.ncp.ie nu N-rii de Duminecă 3 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu sc retrimet.
Po un an 40 franci, pe şese
l'-'iSEHATE 80 primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aSitflSTBAŢIUNE în Braşov şi U N-rii de Duminecă 8 franci.
xu’ăsăWrole Birouri da aminolurl: Se prenumoră la tote ofi-
în Vi ea a: Si. Dukos Naolif. oielo poştale din Intru şi din
Sar. Augoofsld &. Emerioh tasnor. afară şi la d-nii colectori.
Hainrlcli Sslmlok. Rudolf fliima. B Abonamentnl pentru Braşov
A. Oppellfco Naclif. Anton Oppollk.
In Budapesta : A. V. Boltlbar- Administratiunca. Piaţa mare
psr, Ekst3in Bernat. în l!«m- Târgul Inului Nr. 30, otagit
bure.- Hsrolyl & Uabmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şâsc
PREŢUI. ISSERŢIUIilLOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riii garmond pe o eolAn» 6 or. Cu dusul în casă : Pe r.n ai
fi 30 or. şiihbru pentru o pu- SIL 12 fl.. pe 6 luni 6 fl.. pu tui
blibnro. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo­
RECLÂGE po pagina a 8-a o namentele căt şi insorţiunile
.seria 10 or. aen .'0 Pani. sunt a se plăti înainte.
bU o 'v m o c- rrru-»'\.*>»a.•*»<•«*»» %tSMw l 'T*^\►.
Ir. 32. \mşm. Vinari 12 124) Februarie. 1899.

Era Szell. Nici cel mai mic punct de ra- Ca aderent al ideilor fundamentale a este sigur, că după amiacjl jcontele Eman.
zitn nu se arată nicăirî acjî pentru revoluţiei francese, şi pasionat pentru dom­ Szechenyi a primit o scrisore autografă dela
Nu ne-am înşelat în presupune­ a justifica o asemenea credinţă. Ne nia libertăţii, voiti stărui mereu, să spri- monareb, în care îl îndrumase, ca pe Luni
rile nostre. Coloman Szell abia s’a aducem aminte, că nu tocmai de ginesc parlamentul în opera lfii de toleranţă la amădfl să-i ordone spre audienţă pe Co­
întors dela Viena designat ca mi- mult unele foi din Germania vor­ şi înţelegere. loman Szell.
nistru-preşedinte şi foile oposiţionale, bind de situaţiunea încordată faţă In rândul încurcăturilor trecătdre, Acesta botărîre spontană a împăratu­
în bucuria lor cea mare, au şi înce­ cu naţionalităţile diu Ungaria, amin­ peste cari am • trecut, Francia s’a ridicat lui-rege a surprins afară din cale pe mi­
put se vorbescă de o „eră Szell“, teau de un cabinet Szell, care ar în stima lumii prin cumpătul, demnitatea niştrii maghiari, şi nu sciau cum să judece
ba de un „nou sistem “, ce va urma pute fi chiămat se facă se dispară şi prin patriotismul parlamentului său. De lucrul. Br. Banffy deja Duminecă după a-
după căderea lui Banffy. acesta încordare. ce n’am pută spera, să ajungem şi îu afa­ miadl visitâ pe mai multe notabilităţi, ca
Am arătat ce înţeleg appo E mai mult ca sigur înse, că pe cerile nostre interne la tot aceeaşi înţele­ să afle, ce însemnătate are cbiămarea lui
nyiştii, kossuthiştii şi ceilalţi sub Szell l’au scos la ivelă atunci acele gere? Nu este ea adl in ţeră ? Sunt îndo- Szell. Din tote părţile el a primit răspun­
acest nou sistem. Der pentru o mai foi numai, fiind-că i-s’a dus vestea elî îndreptăţite despre aceea, că organele de suri liniştitore; i-s’a spus, că cbiămarea lui
bună clarificare cu privire la cele pănă şi în Germania, că e mare viaţă ale societăţii trebue respectate, pe-o Szell nu pote ave nici o însemnătate deo­
ce se aşteptă şi se pot aştepta dela deakist. formă, adecă camerele, cari se sfătuesc cu sebită, deore-ce în audienţele înainte de
Szell vom reda aici în scurt resu- Va fi fost. Inse de atunci a fi­ oredinţă asupra legilor, apoi tribunalele, amâcjl se întâmplase deja decisiunea, ca
mat părerile <^iarului vienes „N. ir. gurat şi a fost sărbătorit d-1 Szell cari aplică legile, guvernul, care le garan- Fejervary să fiă ministru-preşedinte.
Presse**, care este tot-dâuna forte şi ea preşedinte al „Knlturegylet“u- teză esacutarea şi armata naţională, care Gând Szell a căutat înainte de au­
bine informat despre cele ce se rilor, şi în genere multe s’au schim­ apără independenţa şi întregitatea patriei, dienţă pe Banffy şi Fejervary, aceştia nu
petrec în cercurile guvernamentale bat de când el n’a mai fost minis­ acea armată, pe care ţera o iubesce şi pe aveau bănuială de cele ce se întâmplă.
şi parlamentare din Budapeşta. tru, cari înse în mare parte au fost care are causă de a o iubi, fiind-că întregă Dâr când după audienţă Szell a mers în-
Numita foie aşteptă dela acţiu­ trecute cu vederea de foile din Ger­ naţiunea este pătrunsă de datoria abnega- tâiaşî-dată la palatul ministeriului ungar şi
nea lui Szell nu numai terminarea mania. ţiunei şi disciplinei faţă cu ea, şi scie, că a spus lui Banffy şi Fejervary, că monar­
crisei ministeriale, ci şi a crisei par­ Se mai pote înse, ca se se fi într’ensa va afla un paznic fidel al ouorei chul l’a desigpat pe el de ministru-preşedinte,
lamentare din Ungaria, după-ce o- gândit cei din Germania la Szell şi legilor ei? Francia va lucra în deplină Banffy şi Fejervary au rămas cu totul con­
posiţia e gata a concede d-lui Szell pentru simpatiile, ce se pretinde, că consciinţă şi liniştit pentru resolvarea pro­ sternaţi. Abia a părăsit Szell miaisteriul,
tot ceea-ce este necesar pentru mo­ le-ar ave acesta pentru Germani. blemelor, cari ating bunăstarea morală şi ei au adresat telegrama la Budapesta dând
ment, ca se se potă pune capetstă- Numai acum unele foi din Viena materială a cetăţenilor, şi va continua lu­ instrucţiuni aderenţilor, cum să se porte
rei în afară de lege. au susţinut, că în cercurile guver­ crarea ei paclnică şi roditore pe terenul faţă cu Szell pentru a-i zădărnici mi­
In ce privesce raportul lui Szell nului austriac a făcut o neplăcută ideilor, sciinţelor şi artelor, şi în toţi ramii siunea.
faţă cu partida liberală, foia vienesă im presiune, că d-1 Szel se gereză, lucrării administrative, în economia de După inforinaţiunile lui „Eşti Ujsâg“
e de părere, că politica lui de com­ ca protector al elementului german. câmp, în coraerciîi şi industria. Banffy a fost aşa-der formal refusat şi des-
promis fiu va ameninţa esistenţa Nu seim întru cât pote se fiă ba- Să fim mai drepţi faţă ou noi în- aprobat cu tote propunerile lui înaintea
partidei liberale, care e considerată sată acâsta aserţiune. Vedem înse, şi-ne şi să nu uităm, că tot deuna Francia Coronei. In refusul acesta oposiţia ma­
şi în Austria ca o cetăţue a dualis­ că o foie ungurescă vre se-1 ia în şi-a consfinţit iubirea pentru progres, drep­ ghiară vede cea mai strălucită învingere
mului ; der totuşi va ave o conse- apărare pe d-1 Szell cji © 110 ^ că pe tate şi unanimitate — o moştenire a unui a sa.
0
cenţă: noul ministru-preşedinte va densul nu-1 importă luptele dintre trecut glorios, pe care trebue s’o păzim şi
lucra pentru a-se esercita domnirea naţionalităţile din Austria. sporim. Republica a dat Franciei institu-
de majoritate a partidei liberale in­ Acesta indiferenţă faţă cu sor­ ţiunl libere, i-a garantat binefacerile ne­ Szel! — împăciuitorul.
trăm mod mai blând decât s’a în­ tea naţionalităţilor din Austria şi-ar preţuite ale păcii necurmate, i-a vindecat Indată-ce a ajuns la Budapeşta, Col.
tâmplat sub Banffy, dâr acesta dom- ave pănă la un punct înţelesul ei. ranele, i-a reînviat armata şi marina, i-a Szell s’a dus alaltăerî la Horanszky şi la
nire va dura mai departe. Der decă d-1 Szell ar voi să-o trans- fundat marele imperiu colonial, i-a organi- Kossutb, apoi la Polonyi, âr dela abatele
Asttel cjice „N. fr. Presse“, par­ plânte şi asupra raporturilor cu na­ sat toţi ramii instrucţiunei publice, i-a câş­ Molnar a cerut un rendez-vous prin scri-
tida liberală are garantă în trecutul ţionalităţile din statul ungar, atunci tigat aliaţi şi amici preţioşi şi a dat un s6re.
politic al lui Szell, că şi guvernul ar fi desperate prospectele unei schim­ avent neîochipuit iustituţiunilor ajutorului Resultatul convorbirilor cu aceşti
viitor va fi condus numai de prin­ bări de sistem la noi. Şi totuşi fără reciproc şi îngrijirei de a şterge suferinţele mandatari ai oposiţiei a fost, ca pe eri să
cipiile ei tradiţionale. Oposiţia de de acesta tote opintirile de acjî de nemeritate. Să desvoltăm acâsta operă, care se întrunescâ .într’o cameră a parlamentului
altă parte găsesce în personalitatea a stabili un regim mai drept vor este spre onorea ţării nostre. Mă voiă simţi pentru a-se înţelege.
lui o garanţă, că domnirea partidei rămâne zadarnice. fericit a mărturisi, dâcă prin o lucrare stă- Tabăra oposiţională pune mari spe­
nu va degenera sub el într’o tirăniă ruitore, mulţâmită bunei înţelegeri pentru ranţe într’o înţelegere. Se dice, că Szell va
de partidă, aşa că pe când Banffy a cărei susţinere voib nisui din tote pute­ face concesiuni în cestiunea revisuirei re­
făcea numai politica clubului libe­ Mesagiu! lui Loubet. rile, voih fi în stare în cercul drepturilor gulamentului camerei, pe care oposiţia le
ral, isolând partida şi persecutând prescrise de constituţie — a căror slăbire va întâmpina cu bunăvoinţă. Decă se vor
pe toţi cei ce nu se aflau în acest In şedinţa dela 21 Eebr. a ca­ nu voiil suferi-o — să promovez realisarea înţelege, partidele din oposiţie vor ţine fiă-
grup de interese, pe atunci Szell va merei francese, care a fost neobici­ speranţelor nostre comune şi consolidarea care conferenţe separate, în care se vor
face politica partidei liberale neîm­ nuit de bine cercetată, ministru-pre- republice! ratifica condiţiunile de pact, Aceste oonfe-
piedecând intrarea disidenţilor şi a şedinte Dupuy a cetit Mesagiul nou­ renţe vor fi adl, er mâne, Vineri, se va
celor din partida naţională în sînul lui preşedinte Loubet, care este ur­ ţine o conferenţă comună a oposiţionali-
ei, fără a ţînti înse la o fusiune. mătorul : S u r p r i n d e r i . lor, care va formula definitiv condiţiunile
Guvernul lui Szell va însemna Domnilor senatori, d-lor deputaţi! Corespondentul vienes al foiei „Eşti Ujsdg“ de împăciuire, aşa că Szell va putâ să
pote, după numita foie, chiar un Chiămat fiind la cea mai înaltă funcţiune comunică următdrele desvAlivî forte interesante: plece deja Sâmbătă la Viena pentru a face
progres al Ungariei în desvoltarea a ţării, pentru a împlini datoriile mari im­ Designarea lui Gol. Szell de ministru- raport Maj. Sale.
ei constituţională şi o întărire a pre- puse mie prin acesta, am lipsă de spriji­ preşedinte n’a surprins pe nimeni atât de Privitor la formarea noului cabinet,
ponderanţei sale politice. nul senatului şi al camerei. Acesta o oer mult, ca tocmai pe Banffy şi Fejervary. diarele ce am primit acjî spun, că Szell n’a
Noi credem, că în total apre- dela D-Vostră, şi sunt sigur, că nu voiţi fi Dumineca trecută, când br. Banffy a fost îmbiat pănă acum în formă positivă nici
ciările aceste ale foi ei vienese co­ lipsit de acest sprijin. Puteţi conta, d-lor, în audienţă la Maj. Sa, a recomandat de unuia portofolii. Ou ministrul de finanţe
respund stării reale e lucrurilor. De la acea firmă voinţă a mea, c?.-ml dedic | urmaş al său pe br. Fejervary. După Banffy Lukacs el a avut lungi oonvorbirl. Lukacs
aici înse urmeză logic, că în caşul tote puterile la apărarea constituţiei. monarchul a primit pe Fejervary şi cu oca- să fi declarat lui Szell repeţit, că nu voesce
cel mai bun „era Szell“ nu va fi, împrejurarea, că puterea statului a sia audienţei l’a designat pe el de ministru- să-'şl ţină portofoliul, cu tote acestea însă

decât o ediţiune puţin revecjută şi fost transpusă asupra altuia eâte-va ore preşedinte şi Fejervary a fost în posiţiunea e mai mult ca sigur, că tot el va fi minis­
augmentată a stăpânirii de pănă după mortea scumpului preşedinte Felix de a declara Cordnei, că în urma îndem­ tru de finanţe în cabinetul lui Szell.
11
acuma a partidei „liberale ma­ Faure, este o nouă dovadă înaintea lu- nurilor lui şi ale baronului Banffy, li-au Dintre ceilalţi miniştrii actuali, Perczel
ghiare. mei întregi despre fidelitatea, cu care Fran- succes a îndupleca şi pe Lultacs, ca să-şî se fi declarat, că sub nici o împrejurare
Pote, că tirănia partidei se se cia ţine la repubbcă chiar şi în momentul, ţină portofoliul de finanţe în cabinetul- nu va rămâne în viitorul cabinet. Szell
mai îmblâmfescă în raporturile ei cu când câţl-va rătăciţi se nisuesc a sgudui Fejervary. Ou aoâsta ministrul de honvecjl însă a stăruit mult să renunţe la botărîrea
oposiţia maghiară. Ce ar pute justi­ încrederea pusă în instituţiile ţării. Adu­ a eşit dela monareb, pentru-ca o doua cţi, asta, punendu-i în vedere realisarea proiec­

fica înse credinţa, că ea se va îm- narea naţională a esprimat clar în 18 Febr. Luni, să înainteze Maj. Sale lista minis­ telor reformei administrative, cari sunt
blâncji şi faţă cu naţionalităţile şi dorinţa, ca pasiunile se se liniştescă, con­ terială. creaţiunea lui.
ca astfel am fi în adever în ajunul cordia tuturor republicanilor să se restabi- Că ce s’a întâmplat după ascultarea Rând pe rând Szell a colindat pe ,1a
unei schimbări de sistem? lâscă şi să fiă durabilă. lui Fejervary, nimeni nu scie; numai atâta ceilalţi miniştri, apoi a avut schimb de ve-