Page 22 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 32.—1899.

derl ca alţi membri din partida liberală, deore-ce n’a fost învoit cu politica guver­ cjise, că continuarea răsboiului a împiede- D-1 Nicolau Togan, preot şi catichet în Si-
mai ales cu Al. Hegedils şi cu Albert Ber- nului în cestiunea ocupaţiunei Bosniei. cat’o guvernul. Ministrul de răsboiii Correa biiu, a publicat în broşură separată Con­
zeviczy, apoi cu Ooloman Tisza. Se face După acesta, ca deputat, a urmărit cu protesta în contra espresiunilor infamante scripţia episcopului Ioan In. Klein de Sadu,
oombinaţia, ca Hegedils este ochit ca mi­ cea mai mare atenţiune politica financiară ale lui Almenas şi declara, că situaţia în
după manuscriptul aflător în museul Brur
nistru de comeroiu, âr Berzeviczy ca preşe­ a guvernului, pe care o combătea. Politica Cuba era insuportabilă. Primo de Bivera kenthal din Sibiiu, — manuscript, care
dinte al camerei, cu Tisza însă Szell a con­ generală a guvernului însă o sprijinea. califica atacurile lui Almenas de nedrepte însă se mai află într’un esemplar în pose­
vorbit despre programul viitorului ca­ Pe la 1881 el înfiinţa banca ipotecară şi laşe şi pe atacator de un calumniator. siunea d-lui preposit capitular şi president
binet. ungară şi deveni preşedintele direcţiunei In fine ministrul coloniilor Giron apăra pur- al Asociaţiunei Ioan M. Moldovan din
încât privesce dimisiunile secretarilor acestui institut, ca şi al direcţiunei băncei tarea generalilor şi dise, că pentru atitu­ BlaşiQ. Se scie, că acâstă conscripţiă este
de stat şi a fişpanilor, pănă acum nu s’a de escompt ungare. dinea lor singur guvernul pote fi făcut întâia statistică făcută în Ardeal de Ro­
făcut nici un pas. Dimisiunile acestea vor In 1887 Colom&u Szell şl-a desfăşurat răsponsabil. mâni şi având în vedere numai pe Români.
urma numai după-ce dimisiunea lui Banffy în forma unui discurs-program ideile sale Deşi ea conţine mai multe defecte, căci
Alegerile grecescî. In Grecia s’au
se va fi primit în formă oficială. financiare, cari mai târdiu s’au realisat mai făcut alegerile de deputaţi pentru cameră. d. es. nu se estinde şi asupra Românilor
ales prin crearea legilor relative la spirt din ţâra Bârsei, aflători sub jurisdicţiunea
Au fost aleşi 112 partisanl ai lui Teodokis,
şi la răscumpărarea regaliilor. Intr’aceea magistratului din Braşov, de-asemenea lip­
Coloman Szell. Tote privirile sunt primi demnitatea de consilier intim al Ma- 36 guvernamentali, 25 delianiştl, 36 inde­ sesc şi unele localităţi din alte ţinuturi etc.,
aţintite asupra omului situaţiunei, a băr­ jestăţii Sale. Dela 1892—1896 Szell a fost pendenţi, 13 din fracţiunea lui Deligiorgis, totuşi conscripţia din cestiune este docu­
batului de stat, oare a fost designat de preşedinte al comisiunei financiare a dele- 6 dragumiştl şi trei Ralli-iştI Teodokis a ment de cea mai mare valore istorică şi
Majestatea Sa de-a conduce în viitor frâ­ gaţiunei ungare. La 1896 a devenit preşe­ a declarat, că nu va forma un cabinet de d-1 N. Togan a făcut bun serviciu causei
nele guvernului. dinte al comisiunei administrative. El a coaliţiune. El cere retragerea întregului ca­
binet, pentru-oa să se pâtă forma un mi­ scoţîndu-o şi în broşură separată. Un esem­
Coloman Szell s’a născut la 8 Iunie luat parte însemnată la regularea valutei plar costă 30 cr. (cu posta 33 cr.)
nisteriu trikupist. Guvernul dimpotrivă sus­
1845 în Gostony comitatul Eisenburg (Vas). (etalonului de aur), fiind membru al an­
ţine, că la alegeri nefiind nici o partidă în
Tatăl seu, Iosif Szell, a fost dela 1842 — 1848 chetei, care s’a ocupat cu acesta. In Oc- In contra intereselor de întârdi-
absolută majoritate, el are datoria de a-şl
şi mai târcjiu, în 1861, vice-şpan al numi­ tomvre 1893 a fost distins pentru meritele ere. Din Oradea-mare se telegrafâză, că
păstra posiţia, până când se va declara
tului comitat. Dela 1865 a fost deputat; sale pe terenul afacerilor publice cu marea primarul acelui oraş printr’o ordinaţiune a
camera.
âr dela 1867 încolo fişpan al aoeluiaşl co­ cruce a ordinului Leopoldin. In 1896 el a interejis funcţionarilor de dare, de-a incassa
mitat. fost preşedinte al comisiunei milenare şi a interese de întârziere după restanţele de
După-ce şl-a făcut studiile pregăti- fost ales şi preşedinte al delegaţiunei. SCĂRILE DALEI. dare, pe cât timp nu va fi votată indem­
tore în Oedenburg şi Stainamanger, Colo­ In direcţia culturală a lucrat aseme­ II (23) Februarie. nitatea. Darea, se dice în ordinaţiune,
man Szell a mers la universitatea din Bu­ nea în spiritul dominant al conaţionalilor acum nu pore fi privită ca obligatâre, ci
Pentru masa studenţilor au mai numai ca o contribuţia făcută de bună
dapesta, unde în 1866 a devenit doctor în săi, înfiinţând „Kulturegylet“-ul trans-dunâ-
drept. Neavând înclinare de-a se face ad­ rean şi primind a fi preşedintele lui. In întrat contribuirl benevole dela: D-1 Ioan voiă.
Hamsea, paroch gr. or. în Rîşnov: fi. 2—,
vocat, a candidat şi a fost ales solgăbirău 1896 Szell a fost şi el unul din preşedinţii
dela „Cordiana", institut de credit şi eco­ „Revista Economică". Administraţia
în locul său natal la 1867. In acelaşi an congresului „Kulturegylet“-urilor şi în ace­
nomii în Fofeldea : fl, 5. — Primâscă do­ acestei noue reviste, ce apare în Sibiiu,
însă părăsi acest post, fiind ales deputat în laşi an a condus sfătuirile grupului ungu­
natorii cele mai căldurâse mulţămite. rogă pe acei Domni, cari au primit nu­
cercul St.-Gotthard. Şâpte ani C. Szell a resc al conferenţei interparlamentare. In
mere de probă, însă nu au abonat revista,
fost notar al camerei şi raportorul perma­ 1896- 97 a mai funcţionat şi ca preşedinte Se pote? „Peşti Naplo dela 22 Fe­
w
să binevoâscă a-le retrimite, deore-ce esem-
nent al comisiunei financiare şi, în dele- al deputaţiunei cvotei. bruarie debutâză c’o soire sensaţională, care plarele disponibile din Nr. I aprope s’au
gaţiune, raportorul comisiunei pentru ar­ dâcă nu e o scornitură, atunci faptele ce epuisat şi retipărirea fascicolului ar fi îm­
mată. se espun în ea sunt cel mai puţin clis o mare
Bevistă externă. preunată cu cheltuell considerabile.
Mai ales pe terenul economic şi finan­ ticăloşie. E vorba de cei 17 tineri români
ciar Szell a desfăşurat o activitate estra JPressaşi noul preşedinte al Frau­ eliminaţi dela Academia din Oradea-mare D-1 vicar al Maramureşului ne
ordinară. El petrecea în cercul lui Fran- dei, Noul preşedinte al Republicei fran- pentru aderenţa lor faţă de Bolcaş. Cercu­ rogă a publica următârea încunosciinţare:
oisc Deak, a căruia pupilă, Ilona, fiica oese, Emil Loubet, a fost întâmpinat cu mai rile mai „cumpătate“ românesc!—spune soi­ „Cu prima Martie st. n. strămutându-mă la
poetului Vorosmarty, o luase de nevastă. mare simpatia de cătră pressş, străină, de­ rea foiei maghiare — desaprobă pe cei 17 parochia Sigetului (Mâramaros-Sziget), rog
El stetea în raporturi intime cu Deak, care cât de cea francesă. piarele germane salută tineri, cari şi-au uitat de sine. Direcţiunile pe toţi aceia, cu cari stau în corespon­
între 1868 — 1875 petrecea în fiă-care an cu căldură alegerea lui. Ele cile, că alegerea fundaţiunei Gojdu şi ale fundaţiunilor din denţă, ca de acum înainte să-mi adreseze
vara la moşia lui Col. Szell în Ratot. acâsta este un noroc pentru republică şi Nâsăud şi Oradea-mare au luat deja mă­ epistolele şi corăspondenţele în Siget. —
După venirea la putere a lui Tisza ea va reduce în mare măsură aspiraţiunile suri, ca s£ lipsdscâ de stipendii pe stipen- Şugatag, 22 Febr. n.: Tit Bud, vicarul Ma­
Kalman şi fusiunea întâmplată atunci, Szell pretendenţilor la tronul Franciei. Fi- diştii dintre tinerii eliminaţi. Afară de ramureşului, nou denumitul paroch al Si­
primi portofoliul finanţelor. Lui ’i-se atri- resce, Germania se bucură de acesta din acâsta — continuă scirea — tinerii elimi­ getului".
bue un merit însemnat la regularea rapor­ punct de vedere îndoit. Foile englese încă naţi vor fi discreditaţi şi de cătră co­ Papa Leo XIII a împlinit în 26
turilor financiare decădute şi la restabili­ salută cu căldură pe Loubet. Aceste foi nu legii lor „patriotici", cari în frunte cu Februarie n. c. 21 de ani, de când ocupă
rea creditului sdruncinat al ţârei. El făcu tocmai de mult vestiseră isbucnirea unei profesorii Moldovan Gergucz şi Csolcan Jâ- scaunul papal. Foile clericale catolice îi
cât putu ordine în administraţia financiară, revoluţiunl în Francia, acll însă ele iau cu nos pregătesc o puternică acţiune contra aduc mari elogii pentru activitatea şi vic­
urca venitele statului în tote ramurile, crea satisfacţia, prefăcută ori neprefăcută, la lor. Vrâu să protesteze adecă prin un ma­ toriile, ce el le-a raportat în acest period :
instituţiunea inspectoratelor de dare şi cunoscinţă, că planurile de turburărî n’au nifest cătră inteligenţa română şi maghiară a înfrânt pe îngâmfatul Bismarck; a resta­
aduse calea ferată orientală şi calea ferată isbutit. „în contra păcătoselor manipulaţiunl, prin bilit pacea cu statele europene, fără ca bi­
Tisa în posesiunea statului, inaugurând ast­ Spaniolii după rdsboiu. In şedinţa cari câţi-va omeni slabi, vor să strice ti­ serica să fi perdut ceva din drepturile sale ;
fel politica, ca tote drumurile de fier să dela 20 1. c. a camerei din Madrid s’a în­ nerimea în parte proponderantă muncitâre a convertit printre sclavii din Orient aprope
trâcă în posesiunea statului. cins o forte înfocată discusiune asupra con­ şi patriotică". Manilestul acesta — după un milion de suflete la biserica catolică de
aceeaşi scire — va fi iscălit de număroşl
In 1878 el a luat parte însemnată şi ducătorilor armatei şi marinei spaniole în rit oriental; în Asia şi Africa, precum şi
studenţi români... — Acesta este cuprin­
la reînoirea pactului eoonomic cu Austria. răsboiul cu Americanii. Contele Almenas a în America catolicismul ia continue întin­
sul esenţial al soirei publicate în foia ma­
Cu ocasia acâsta a stăruit pentru reorga- reînoit atacurile sale asupra lui Primo de 1 deri; el a pornit o puternică mişcare pen­
ghiară. Suntem înainte siguri, că e vorba
nisarea vechei bănci austriaco, făcând din Rivera, Weyler, Blanco, Cervera şi Lina- tru ştergerea sclavagiului în Africa; sub
şi aici de păcătose uneltiri şi tentaţiunl me­
ea o bancă naţională austro-ungară. Prin res şi a voit să vorbâscă despre capitula­ domnirea lui s’au înfiinţat sute şi sute de
nite a face reclamă „patrioţilor" d’al de
conversiunea datoriilor statului, el a creat rea ruşinosă dela Santiago de Cuba, dâr fu episcopate noue, mai multe mii de paro-
Moldovan Gergucz şi Osokan. Vom vedâ
renta ungară şi a contribuit astfel în mod întrerupt. Almenas însă în mijlocul unui chii, nenumărate scoîe, universităţi, insti­
ou va mai fi.
însemnat spre a ridica creditul statului. mare sgomot a declarat, că regretă, că nici tute şi alte asile ale credinţei şi civilisa-
Tot în anul acesta s’a retras din ministeriu, un general spaniol n’a fost spân jurat, apoi Românii din Transilvania la 1733. ţiunei. Pentru tote acestea, foile clericale

FOILETONUL „GAZ. TRANS". Acum suntem pe pragul realisării şi unirei totă divina lui poesiă, ne duc cu încetul a întrunit în descrierile sale versul lui
nâstre morale şi culturale. la cântul gintei latine, la tine, Domne, pe Alexandri, desăvârşit, penelul cel plin de
Vom mai diee în urmă: Luptăm, care el, — şi el a simţit bine, căci poetul lumina sorelui şi focul florilor lui Grigo­
Domne, ca puţini alţii, din greu. Strîuşî de simte, plânge şi cântă pentru un neam în­ rescu ; Haşdeu, Românul cel mai învăţat;
Lui B. P. Haşdeu. fruntarii înguste, apăsaţi de juguri străine, treg — el ni-a spus, că şi noi fiind la­ Hăşdeu, creştin adevărat, căci graţiă lui,
trăim, până şi noi cei liberi, sub înfioră- tini, suntem din aceia ce te represintă pe mulţi ne-am întors de pe căile rătăcite ale
La banchetul oferit ilustrului scriitor român torea perspectivă de a fi striviţi de vecini pământ. ateismului la sînul cald al sfintei cugetări
B. P. Haşdeu, din incidentul terminării operei sale puternici şi rîvnitorl. Grigorescu, fire românâscă desăvâr­ creştine, crecjî şi iubesel cele sfinte, prin
asupra lui Radu Negru Voivod, d-1 Dr. C. Istrati a Şi totuşi, Domne, deşi răslăţiţl şi obi- şită, identificat cu câmpia şi florile plaiu­ credinţa ta spiritistă.
rostit următorul toast:
duiţl cum suntem, deşi sărmani şi nepre­ rilor nostre încâutătâre; Grigorescu, care Şi tu ai plecat dela Mioriţa ce pasce
D o m n i l o r ! gătiţi, murind pentru a umplâ goluri fă­ a cules ce i trumos din cosiţa României şi încă cu păstor român pe malurile intristate
cute de veacuri de umilinţe; deşi sdrobiţl le-a lăsat posterităţii, cu culori de pânză, ale Nistrului; şi tu ai pe Meşterul Manole
Nn peste mult timp se va încheia bi­
lanţul activităţii secolului nostru. ' în lupta de tote diiele pentru ane asigura după cum Alexandri, culegându-le şi el, al tău; şi tu ai doinele, Griviţa şi Smâr-
cjiua de mâne. totuşi am mai produs, Domne, le-a depus pe hârtiă. aanul tău! Căci ce sunt: Cuvintele din bă­
Acest bilanţ va fi alcătuit prin însu­ ceva, am mai produs o treime scumpă nouă,
Şi el a plecat dela Mioriţa sa din trâni ; ce e: Răsvan şi Vidra; ce e: Ion
marea activităţii neamurilor, ce loeuesc neamul românesc a produs pe Alexandri, Oltenia, şi el are pe Meşterul său Manole, Vodă cel cumplit; ce e : Radu Negru; ce e :
planeta nostră.
pe Grigorescu şi pe Haşdeu! în catapetesmele pe care în tinereţe le-a întrâga şi mărâţa ta operă?! Magnum eti-
Câte din ele au produs ceva; ce va- Alexandri, farmecul, taina suferinţei luminat penelul său ; — şi el are Lipitorile mologicum, va rămânâ cartea românâscă a
lore are producţiunea lor faţă ou omenirea şi inimei vecinie îndurerate a Românului; Satului, în Ovreiul care cere drepturi; şi secolului al XIX-lea, după cum cronica
întrâgă: etă cumpăna cu care se va cân­ Alexandri, pnvighetdrea pururea rncântă- el are pe Peneş Curcenul, în mândra sa lui Şincai e cartea neamului din secolul
tări activitatea lor.
târe şi sublimă a suflărei neamului nostru; sentinelă; şi el are Dumbrava Roşiă, în trecut.
Vom fi întrebaţi, la acest sfîrşit de Alexandri, versul curgător şi limpede ca defilarea primilor prisonierl la Plevna; şi
De tînăr si foRt ce eşti. Noi omenii
secol, cu siguranţă şi noi: „Voi, Românilor, cristalul undelor poetice, ce spumegă prin el are cântul gintei latine, în sunetul tuuu- de rând, cu greutate, scară ou scară ne
ce aţi produs în concertul marilor neamuri vâlcelele în care resună plânsul şi dorul rilor şi sgomotul armelor, din atacul dela
ale pământului ?" unui popor ce geme de secoll. Smârdan, incomparabil ca realitate. înălţăm şi nu tocmai sus. Voi privilegiaţii,
cari în alte esistenţe aţi muncit de sigur mai
■» D6mne! răspunde-vom, am desrobit Mioriţa cea bălae, meşterul Manole, Haşdeu, inteliginţa şisciinţa; Hăşdeu, din greu şi mai util ca noi, aveţi darul de
pe semenii noştri, am desfiinţat pedâpsa pastelurile lui incomparabile, Lipitorile Sa­ stîlp al ţărei, pentru care a luptat cu pri­ a vă ridica acum dela început, sus, sus de
cu morte; ne-am desrobit pe noi înşi-ne. tului, Dumbrava Roşiă, Peneş Curcanul şi cepere, cu vigore, cu gloriă; Hăşdeu, care tot. In Ion Vodă cel cumplit, deşi erai tî-