Page 23 - 1899-02

Nr. 32.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

catolice presentă pe Papa Leo XIII ca pe In Ungaria s’au bolnăvit de-odată în mai şi la acâstă terore nu mă sfiesc a face cel siunea concordatelor. Ele apoi sunt girate
unul dintre cei mai glorioşi Papi. v multe locuri şi în număr aşa de mare, încât mai serios apel. Dâr nu înţeleg, de ce nu mai departe altor persâne, aşa că prin
medicii nu puteau răsbi ou munca. Dintre s’ar putâ şi în ZârnescI pune în practică forţa lucrurilor ultimii purtători ai acelor
Cununii. D l Victor Fincu din Deda
muncitorii halelor Louvrului din Paris s’au atâtea lucruri frumose pentru luminarea şi cambii sunt primiţi la masa credală, la
şi d-ra Irina Zăhan, fiica d-lui advocat Va-
bolnăvit în câte-va cjile 600 de inşi. Este cultivarea poporului? concordat şi se bucură de tote avan­
sile Zăhan din D.-St-Mărtin, se vor cununa
interesant a scii, că influenza din anul Sciu positiv, că au trecut mai multe tajele creditorilor reali.
Duminecă în 5 Martie n. în biserica ro­
aoesta atacă mai ales pe cei din clasa mai săptămâni, de când d-l advocat N. Garoiu
mână din D.-St. Mărtin.
avută. La clasa mai săracă caşurile de in- a desfăşurat printr’o prea frumosă cuvân­
— D l Dr. Alesandru Codarcea, medio NECROLOG. Subscrişii cu inima
fluenză sunt mult mai rare. tare la biserică idea minunată, de a-se în­
•de cerc în BlaşiQ., anunţă cununia sa, ce frântă de durere aducem la ounoscinţa tu­
fiinţa şi în . acâstă comună o reuniune de
•se va săvîrşi în 11 Martie n. o. în biserica turor rudeniilor, amicilor si cunoscuţilor, cum-
înmormântare, şi cei chiămaţî a-i da mâna de
romanocatolică din Verşeţ cu d-ra Eugenia Uit nobil îndemn. ajutor nici pănă acum nu s’au îngrijit de că iubitul şi neuitatul nostru fiiu, soţ, fra­
Velitselc de Czenow. înscrierea numărului necesar de membri. te şi cumnat Mihail Orbonaş de Vaida
Dorim tinerelor părechî ani mulţi în Zflrnescî, 10 Faur n. 1899. Iîunyad, advocat, mare proprietar, mem­
Sciu, că scola de aici dispune de-o
fericire! Intr’o scrisâre de mulţămită pentru bru pe viaţă al Associaţiunei, membru viril
bibliotecă însemnată, alcătuită din donaţiunl al comitatului Murăs-Turda etc. etc. după
felicitările, ce ’i-s'au adus cu ocasiunea ale­
Pensionări D. Spiru Haret, ministrul şi din venitul petrecerilor şi producţiunilor o viaţă laboriosă, în urma unui morb scurt
gerii Sale de Metropolit, Prea Sfinţia Sa
român al instrucţiunei publice, a luat ho- arangiate de deci de ani de-arândul de ti­ şi a dat nobilul său suflet în mânile Crea­
D-l Episcop Ioan Meţianu cu totă căldura
tărîrea de a pune la pensie din oficiu pe nerimea studiosă — şi cărţile stau închise torului Sâmbătă la 18 Februarie n. 10 âre
inimei îndâmnă pe fruntaşii comunei Zâr-
toţi membrii învăţământului, care au îm­ în dulap, nu s’a luat nici o disposiţiă, ca a. m. în al 63-lea an al etăţii şi al 39-lea
nescî, ca urmând pilda fericiţilor înaintaşi
plinit trei-cjeol de ani de serviciu. Punerea ele să fiă folosite, ca într’alte comune, de al fericitei căsătorii.
se lucreze şi ei cu acelaşi zel pentru înaintarea
ua
la pensie se va face pe <ji de 1 Septem- poporul ţăran. Rămăşiţele pământescl ale scumpului
în cultură şi religiositate.
vre, rămânând ca cei scoşi să-şî reguleze Inima m’ar îndemna se completez se­ nostru defunct se vor astruca, spre odihna
Trebue să mărturisesc, că împrejură­
drepturile pentru diua de 1 Octomvre. ria lipsurilor de categoria acâsta, să zu­ eternă, Marţi în 21 Februarie n. c. în
rile actuale au reclamat serios şi la timp grăvesc întreg tabloul posomorit, pentru a
Doue noue companii de aerosta- potrivit întrevenirea acestui părintesc şi dovedi, că bilanţul situaţiei actuale a co­ cripta familiară din loc, după ceremonia­
tierî s’a hotărît a-se înfiinţa pe lângă cele nobil sfat. Căci zelul şi munca celor aleşi, munei ZârnescI presintă faţă de măreţul lul funebral al bisericei nostre răsăritene.
două regimente române de geniu. D-nii ca să privegheze asupra intereselor cultu­ trecut perderl destul de simţitore. Am însă Fie-i ţărîna uşârâ!
coloneii Hîrjeu, Boteanu, Culcer şi Raşcu, rale ale poporului român din acâstă co­ speranţă, că înaltul cuvânt şi nobilul îndemn Reghin, 19 Februarie 1899.
sub presidenţa d-lui general Argintoianu, mună, nicl-decum nu ating măsura rece- al vrednicului nostru protopop de odiniâră, Carolina n. MarinovicI, ca soţie; văd.
au fost însărcinaţi de cătră d. general Be- rută prin desvoltarea repede, chiar surprin- astăcjî principele bisericei nostre, va deş­ Elena Orbonaş ca mamă, Amalia m. Dr.
rendei, ministrul român de răsboiQ, să ela­ (jătore a ei, mai ales în urma înfiinţărei ce­ tepta în urmaşi ambiţia, ca moştenirea fap­ Ladislah Pop, Aurelia m. Vasilie Pop, ca
boreze proiectul de organisare a nouelor lor 2 mari fabrici. Este în deobşce cunos­ telor bune, ereejită dela vrednicii înaintaşi, suroiî etc.
companii, reglementele şi devizele necesare cut, că astfel de stabilimente mari indus­ să-o păstreze neatinsă, să-o sporâscă, şi să ULTIMII] senii.
înfiinţărei. triale aduc cu sine multe avantagii şi desa- nu o lase pradă vremurilor schimbate.
vantagii pentru poporul nostru. Conducă­ Budapeşta, 23 Febr. Se asigura,
Filerii lui Petru. Aşa se numeso abc.
torii au deci misiunea a lucra în direcţia, că în conferenţa de aseră a omeni-
sumele ce se adună de cătră credincioşii
ca ăesavantagiile sâ fia paralisate, dr folosele lor de încredere ai oposiţiei s’a rea-
catolici din t6tă lumea pentru a-se trimite Cambiile în alb şi de complesenţâ.
esploatate cu totă înţelepciunea. In special lisat compromisul şi s’a stabilit o
C9
Papei. O f6ie din străinătate cji > că cea D-l D. G. Maxim, preşedintele tribu­
e neapărat de lipsă o lucrare insistentă, ca unire în tote cestiunile. In ce pri-
mai mare sumă s’a trimis din Statele-Unite, nalului comercial din Iaşi, un eminent ma­
faţă de cultura de regulă superioră a străi­ vesce revisuirea regulamentului ca­
adecă 142,000 dolari. Din Anglia şi colo­ gistrat, publică în „Dreptul" un instructiv
nilor venetici, să se ridice şi nivoul cultu­ merei, oposiţiunea a primit unele
nii 126,000 dolari, din Francia 99,000, din articol asupra cambiilor în alb şi de com-
ral al nostru, şi să nu se atace basele esis- plesenţă. In acest articol d-l Maxim vor- disposiţii, cari împedeca reînoirea
Italia 74,000, din Austro-Ungaria 60,000
tente ale culturei morale-religiose. besce şi de pericolul ce ocasionăză ban­ obstrucţiuuei tehnice. Punctul privi­
dolari, sâu mai mult de 120,000 fi. Din cherilor efectele de favore şi, ca ^urmare,
Este natural, că grija acâsta, de-a ţinâ tor la puterea mai mare, ce se dă
■Germania 36,000. urcarea procentelor şi a soontului. Etă par­
pas cu vremea, este depusă în mânile preo­ presidentului camerei, înse a fost
tea privitore la crisa actuală:
ţilor şi învăţătorilor, dela cari spre acest şters.
Morte pe rug. Un omor grozav s’a In comeroiul interior teoria cambială
întâmplat f i l e l e trecute într’una din pădu­ sfîrşit se cere numai bunăvoinţă. Nenoro­ a noului Codice a adus acelaşi resultat: Cabinetul se va forma aşa:
rile din hotarul comunelor Soepuş-Olas. cirea nostră este însă, că acâstă j bunăvoinţă înmulţirea peste măsură a cambiilor de com- Szell ministru-preşedinte şi de in­
Iutre tăietorii de lemne din aceste păduri ne lipsesce, că o lâncezire şi groznică în- plesenţă. Aceste sunt efecte de oomercih sâu terne; Hegedus ministru de comerciu;
s’a iscat o cârtă, a cărei causă a fost, se dolenţâ s’a înstăpânit asupra nostră. Nu se industriaşi pentru a-şl procura fonduri Plosz ministru de justiţiă. Ceilalţi
pote tjiee, că nepăsarea faţă de binele ob­ miniştri rămân. Perczel va fi ales
cjioe, locuitor din Lucsk Andreii! Zahradnilc. fără ca o operaţiă comorcială sâu industrială
Din causa acâsta cei din Kelemenfalva au ştesc ar proveni din răutate, căci nimenea să se fi dat nascere. preşedinte al camerei.
nu pote fi rău faţă de sine însu-şl. Este cu
"voit să-l bată. Când cei din Lucsk au v6- Este suficient ca un comerciant să
atât mai multă ignoranţă la mijloc şi e
•cjut, că soţul lor se află în pericul, i-au aibă nevoe de bani, indiferent pentru ce D I V E R S E .
sărit în ajutor. S’a produs ast fel o grozavă lucru într’adevăr de mirat, cum de fiesce- nevoe sâu plăcere, pentru a se duce la un Lumina ca medicament. Medicul
bătaiă între cele două tabere. Fiind însă, care dintre noi nu pricepe, că slujind bi­ pretin, a-i cere iscălitura pe cambie, a Petru Apery, de origine turcâscă din Con-
că cei. din Lucsk erau mai puţini, au fost nelui obştesc, propriului său interes îşi pune apoi pe a lui ca girant şi a încassa stantinopol, a comunicat într’o societate
servesce.
puşi pe fugă. Intr’aceea Zahradnik a fost în urmă de la un bancher âre-care banii francesâ de acolo lucruri forte importante.
iprins şi esecutat în mod bestial. I-au legat In ZârnescI sunt 2 protopopi şi un de care are nevoe. El a esperiat, că lumina intensivă a sore-
mânile şi piciorele şi l’au pus pe un rug, preot, omeni bacalaureaţi, de cultură su­ De obioeiă şi pănă ce acest comer­ lui ucide deja în germine desvoltarea unor
oare ardea cu flăcări. Soţii săi aucjându-i perioră, apoi 6 învăţători şi un număr în­ ciant nu prea se îueurcâ în cheltuell, el bole. Razele de sore concentrate sunt în
ţipetele s’au reîntors să-l scape, însă fu semnat de alţi bărbaţi inteligenţi. Departe are grijă de a plăti le timp cambia; mai stare a descompune şi pustii singuratice cul-
prea târcjiu, căci dup’o oră muri în cele de mine presupunerea, că tuturor acestora târcjiu însă, când adecă el observă, că nu ture de bacterii. Tot acest efect îl are şi
mai grozave chinuri. le lipsesce bunăvoinţa de-a lucra pentru prea stă bine în afaceri, refusă plata şi gazul de luminat, şi împrejurarea acâsta l’a
binele comun. Stau departe de-a dori, ca
lasă pe colegul lui să o achite, dâcă şi făcut pe Apery să crâdă, că ea se pâte
Influenza. Dr. Purjesz dela spitalul prin o astfel de presupunere ei să fiă in-
aoesta pote. Serviciul ce reciproc îşi aduc aplica cu succes la bâtele incurabile, ca
Rokus din Budapeşta publică câte-va re­ fluinţaţl de terore în înţelesul cel rău şi
ast-fel comercianţii, face ca falimentul de es. oftica, cancerul şi altele. Aplicarea
miniscenţe interesante din timpul când a nedemn al cuvântului. Dâr este o terâre
unuia să atragă falimentele altora. Câte­ acestui mod de vindecare o află de ase­
bântuit influenza. Acesta bolă a sosit la noi onestă şi onorabilă, care prinde pe aceia,
odată Comercianţii îşi fac servicii reciproce menea potrivită în contra muşcăturilor ve-
■câţî-va ani mai înainte din Rusia şi în cărora li-s’au încredinţat cele mai scumpe
emiţând unul altuia cambii de complesen- ninâse. Ba el speră, că la tot felul de înveni-
timp relativ scurt, a umblat Europa întregă. interese ale unei comune atât de fruntaşe;
ţă şi abusând ast-fel de creditul bancheri­ nărl, lumina gazului se^pâte aplica cu suc­
lor. Aceştia socotind, că au în faţa lor ces.
efecte seriâse, le soontâză şi numai mai Obiceiuri japoneze. Tamura, renu­
năr când l’ai scris, te găsesc învăţat ca ş te; aceeaşi e poesia, mărâţă, subhmă, du târcjiu când ele se înmulţesc, îşi dau sâma de
;acjl. Astăzi deşi nu mai eşti tînăr ca atunci- iosâ şi plângătore, scrisă în secoll cu sân­ mitul scriitor japonez, face cunoscute, în­
te găsesc plin de acelaşi foc atât de en- gele luptătorilor, martirilor şi eroilor noş­ pericolul în care se găsesc, observă că tr’o lucrare a sa apărută în limba francesă,
tusiast, ca şi în tinereţe. tri! Aceeaşi e încrederea desăvârşită în aceleaşi nume revin în aceste trate şi că obiceiurile străbune ale poporului său, şi
întrupezi: isteţimea, înţelepciunea, pă­ viitorul neamului nostru! însemnătatea sumelor scontate nu este în ra­ între altele despre căsătorie comunică lu-
trunderea, vioiciunea, gluma şi darul po- Alexandri, cu corpul se odihnesce în port cu operaţiunile reale ale firmelor lucrurl noue interesante. In Japonia nu prea
vestirei, tâte haruri date Românului. Ca şi micul lui raid de la Mircescl. Sufletul lui emitente. Bancherii al ar rp aţi retrag cre­ e cunoscută viaţa de burlac bătrân. Băr­
•el, eşti profund observator gata de iscâdă, de sigur lucrâză şi sufere din nou, pentru ditele sâu măresc procentele, aşa că din baţii se căsătoresc forte de timpuriu; când
şi mulţi s’au fript la para ta, voind să te alte fapte bune, în lumea vastă şi mărâţă causa abusurilor su/er mai ales detaliştii
atingă cu fragedele lor aripi. a spiritelor. li s’a urît de femeiă, divorţâză şi încurând
şi ajung la crisă, precum este aceea de se înourcă cu alta. Flăcăul de 18 ani îşi
Dâr ai ceva mai mult: ai metoda Grigorescu şi d-ta v’aţl retras în alt care se vorbesce astăcţi in unele pitţe comer­
.ecienţifică, în mod desăvârşit, ceea ce face mic raiîi al colinelor nostre la Câmpina. ia deja soţiă, femeia, de 16 ani are deja
•din d-ta nu numai un istoric de valore, Ambii lucraţi, iubiţi şi urmaţi acelaşi ciale. copii. Moravurile japoneze interciio strict,
un filolog distins, un preot şi scriitor ad- ideal: Mărirea neamului! Să trăiţi. In general comercianţii nici nu men- ca mirele să se apropie de mirâsă, chiar niol
1
mirabi , dâr un adevărat om de sciinţă D-ta să trăescl, încă mulţi, mulţi ani! ţienâză în regi; trele lor cambiile sâu gi­ ou^cele mai bune intenţiunl de curtenire. Ale­
prin modul investigaţiun ei. Altă, de ce Fiă, ca de acum înainte să De dai rurile ce le emit ast-fel, ca facere de bine, gerea primei femei se face tet deuna din
eşti cu adevărat mare; âtă de ce rămâne copii voinici, de-ai lui Radu negru! Copiii aşa că prin acâstă negligenţă măresc difi­
ceea ce ai făcut, căci înzestrat cu ma l vor fi mai cu farmec încă decât părinţii partea părinţilor. Amorul faţă de femeiă
•talente, ai procedat nu numai prin obser­ lor, căci aşa sunt ei din firea lor. cultatea ce există deja în verificarea mo­ este considerat ca ceva neurban. Căăstoriile
vaţie şi deducţie, dâr prin analisă şi sin- dului de întrebuinţare a sumelor prelinse din amor sunt fârte rare în Japonia. Din
•tesă. IncuDjurat de ei, fiă c.âţl mai nume­ incassate seu împrumutate prin ajutorul contră divorţul se consideră ca lucru cin­
roşi, — n’ai frică. Românii le vor fi naşi
Alexandri, Grigorescu, Haşdeu! La unor asemenea cambii. stit şi nici odată el nu se isbesoe de gre-
toţi trei ţâra. e aceeaşi, cu câmpia şi col­ buni şi prielnici, — să trăescl în lumea De multe ori, unii comerciant! în utătăţl.
nicele sale; femeia e aceaşl, sveltă, oeheşe, acâsta, mult şi bine, respectat şi iubit, cum ajunul încetărel plăţilor, emit numerose
frumosă şi mai presus de tote „mamă" meriţi; căci în lumea cealaltă, n’am grije
>bună; acelaşi e flăcăul cu plete lung-i şi sunt sigur că faptele bune sunt cu sigu­ cambii de complesenţă pretinilor şi ru­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
ochi de vultur; acelaşi piept se sbate, ranţă socot'te şi răsplătite. delor, spre a înfăţişa credite inexistente
.aceeaşi inimă iubesoe, acelaşi cuget se sim- cu cari să-şi acopere majoritatea cu oca­ Redactor responsabil: Gregoriu Maior.