Page 25 - 1899-02

HEI» ACŢIUNEA.
Aiministraţiunea şi Tipografla.
SSAŞQV, piaţa marş Nr. 30.
Scrisori nefrancate nu
se primesc. Manuscripte
nu se retrimct.
INSERATE 80 primesc 1» AIJ-
8HH18TRAŢIUKE în Braşov şi la
următdrele Birouri (le anunoluri:
In Viena: 81. Dukes Nachf.
Hax. Augenfeld 4. Emorioh Lesnor.
Halnrloh Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppolik.
In Budap o s t a : A. V. Qoldber-
!jcr, Ekstoln Barnat. In Ham-
burg.- Nlnrolyl & Llobmann.
PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se­
ria garmond pe o coliină 6 or.
şi 30 or. timbru pentru o pu­
blicare. — Publicări mai dese
după tarifă şi învoială.
RECLAME pa pagina a ă.a o
sariă 10 or. ndu .10 bani.
N r . 3 3 .
încetarea conflictnhi parlamentar.
In cele din urmă s’a încheiat de care sufere întrega ţeră şi po-
compromisul, despre care se vor- poraţiunea ei.
besce de atâta timp. Pacea între
minoritatea şi majoritatea dietei un­
guresc! s’a restabilit,, noul ministru-
preşedinte s’a învoit alaltăerî asu­
pra tuturor punctelor din litigiu cu
delegaţii partidelor oposiţionale.
Oposiţia a învins pe totă linia.
A cerut retragerea lui Banffy şi el,
în mania tuturor stăruinţelor sale
de-a se ţinâ la putere, a trebuit se
dimisioneze înainte de-a se fi făcut
o învoelă cu oposiţia; a cerut se se
designeze un ministru-preşedinte, cu
care se potă sta de vorbă d-nii Ap-
ponyi, Kossuth etc. şi a fost desig­
nat de monarch. Szell, care le era
mai simpatic, decât toţi ceilalţi din
sînul majorităţii. Şi aşa mai de­
parte.
Ce folos vor trage partidele
oposiţionale din acâstă isbândă stră­
lucită a obstrucţiunei lor, nu se pote
sci. De-ocamdată ele sunt pe deplin
mulţumite cu succesul lor extra-or-
dinar şi neaşteptat. Satisfacţiunea
lor, că au isbutit se restorne pe acel
Banffy, care a fost decimat pe opo-
siţionalî la ultimele alegeri dietale,
este justă şi fireseă. Decă prin ve­
nirea lui Szell la cârmă li-a succes
tot-odată se frângă şi puterea elicei
tiszaiste se va vede încurend. După
tote semnele înse, acestă clică îşi
va avâ rolul ei şi în „era lui Szell“.
Ea va rămâne, cum se pare, bălau-
rul majorităţii cu mai multe capete;
decă-i tai unul, cresce altul în loc.
Decă d-1 Szell, cum cred unii,
vre în adevăr a inaugura un sistem
de guvernare în spirit mai conciliant
nu numai fată cu partidele maghiare,
ci, în unele privinţe cel puţin, şi faţă
cu naţionalităţile, atunci va întâm­
pina o mare şi aprope neînvigibilă
pedecă din partea amintitei elice,
care începând dela şeful ei totdeuna
şî-a făcut o gloriă din acţiunea
pentru „sdrobirea" naţionalităţilor.
încă de pe-acum organul haha­
11
mului partidei „liberale , Coloman
Tisza, pune în vederea noului minis-
trn-preşedinte, că va trebui să-şî des-
făşure totă „prudenţa şi energia"
spre „a paralisa urmările, ce le pote
ave învingerea obstrucţiunei şi com­
promiterea principiului legitim al
majorităţii în ce privesce raporturile
naţionalităţilor din Ungaria". Aceste
urmări vor fi, fiice, redeşteptarea miş-
eărei între naţionalităţi şi îndeosebi
înăsprirea şi lăţirea agitaţiunei ro­
mâne, „un pericul, de care şeful gu­
vernului trebue se ţină semă forte
serios".
Nu mai trebue se spunem, că din partea preşedintelui.
numitul organ, punând tâte acestea
în vederea lui Szell, face laudele cele Col. Szell a grăbit să-şi constitue, pro- noi (austriacii) trebue sâ fim pregătiţi, că vom
mai esagerate regimului Banffy, că forma, cabinetul. Şi acesta i-a succes peste av6 se resimţim şi mai tare domn ir ca §-lui 14, cari de altmintrelea au fost afişate nu nu*
„a sciut se înăbuşâscă cu mână tare aşteptare. Lista noului cabinet este urmă- îndată-ce dieta ungară prin stăruinţele d-lui mai în Budapesta, ci şi în alte oraşe ale
mişcarea naţionalităţilor."
Pacea, ce s’a încheiat alaltăerî vefil br. Fejervary; finanţe Ladislau Lukacs; numitului drept de a dispune de sine stă­ Volksblatt" apare cu ajutorul şi la iniţia­
între guvern şi oposiţiă va aduce comereiu Al. Hegedus; agricultură Daranyi; tător. In Ungaria s’a găsit un Szell, care a tiva unui comitet ales de „Societatea po­
soluţiunea provisorică a cestiunei pac­
tului, va pregăti, pote, o posiţiune blică I. Wlassics\ a latere Em. Szechenyi; nirea majorităţii spre a salva constituţia,
mai favorabilă şi partidelor oposiţio­
„&azeta“ iese în floare <ji.
ADonamente pentru Austro-Ungaria:
Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România şi sirăinătate:
Pe un an 40 franol, pe şăse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franoi.
Se prenumeră la tdte ofi-
ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Abonamentul pentru Braşov
Admmi.straţtunea, Piaţa mere
Târţnil Inului Nr. 30, etagit
I.: Po un an 10 fl.. pe ş&sc
luni 5 fl.. po trei luni 2 fl. 50 cr.
Cu dusul în casa: Pe un ar
A UX L Z : i L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
luni 3 fl.—Un esemplar 5 or.
v. a. s6u 15 bani. — Atât abo­
namentele cât şi inserţiunile
sunt a so plaţi înainte.
Braşov, Sâmbătă 13 (25) Februarie. 1 8 8 9 .
nale maghiare, der în fond nu va Aşa-der din vechiul cabinet fac parte Situaţia în Austria.
aduce nici o schimbare a stărei grave, în noul cabinet: Fejervary, Lukacs, Da­
u
ranyi, Wlassics, Szechenyi şi Ervin Ceh. r Lidove Noviny primesce din Viena
Se fiice, că mâne, Sâmbătă, Szell va următărele informaţiunl din cercurile com­
merge la Viena pentru a raporta Maj. Sale petente :
Comisiunea administrativă a asupra isprăvurilor, ce a făcut. După Iu momentul de faţă delegaţiunea ce-
acesta se vor publica în foia oficială res- bică din „Reicbsratb" D’are nici cea mai
fondurilor şcolare ale Regimentului I
criptele prea înalte de dimisionare a gu­ mică causă de neliniştire său de neîncre­
român de graniţă s’a întrunit în 22 Febr.
vernului Banffy şi de numire a noului dere. Posiţia cabinetului Tbun e afiî întă­
a. c. în Sibiiu în adunare generală. Ea şi-a guvern. rită. Unirea partidelor din drăpta şi posi-
ţinut şedinţele ei în presenţa comisarului *
ţiunea deputaţilor cehi în majoritate, este
guvernului, a d-lui fişpan Gusta v Thalmann.
Din Budapeşta i-se scrie fiiarului „A. aceeaşi, cum a fost astă-tămnă, ba se păte
u
fr. Presse eu data de 21 Febr. privitor la afirma, că în tot9 direcţiunile ea s’a mai
Compromis şi nou cabinet. formarea noului cabinet şi la încheierea îmbunătăţit.
compromisului, între altele: Partida poporală catolică se razimă
Ceea-ce Banffy n’a putut face
„In momentul când compromisul cu afiî mai mult pe majoritate, decât în anu
luni întregi, Col. Szell a făcut în timp oposiţia va fi faptă împlinită, vor dispărâ trecut. Acăsta a făout’o deputatul Wolf
de 24 ore. I-a succes adecă noului minis- ca prin farmec şi uitimele simptome de cu agitaţiunile sale pentru protestantism.
tru-preşedinte, să garanteze raporturi nor­ fricţiuni (?) în sînul partidei liberale. Szell
Ca privesce pe Poloni, ei n’au dat
male în parlament, să facă pace între par­ a avut în sera acăsta lungi şi speciale con­ prin nimic să se cunoscă, că ar voi să-şi
tidele, cari se răsboiau şi în fine să for­
vorbiri cu deputaţii Col. Tisza şi contele schimbe atitudinea faţă cu cele-lalte par­
meze noul cabinet, llltă basele, pe care s’au Sţefan Tisza. Acestor convorbiri li-se atri- tide. E adevărat, că Polonii ar vedă bu­
făcut tote: bue o importanţă mare. Aceşti doi politi­ curos funcţionarea parlamentului. Dăr ei
Oposiţia va renunţa la mijlocele cian! au o greutate politică destul de mare, sunt departe de-a pretinde, ca stabilirea
estra-ordinare, ce le-a folosit până acum în care nu pote fi micşorată printr’o schim­ de raporturi normale să se facă pe contul
lupta din parlament, şi sub presidenţa mi­ bare de cabinet, său schimbare în situaţia Cehilor. Ei sunt pentru înţelegerea dintre
nisterială a lui Szell nu va mai pune pie- politică, şi orî-ce şef de guvern în Ungaria, Germani şi Cehi. Cum se va face ea, le
decl în contra desbaterei şi votărei proiec­ va considera ca un câştig, de a i trage pe este indiferent. Numai câţl-va dintre ei,
telor de lege necesare. Se vor resolva der partea sa".' cari nu cunosc raporturile în Boemia şi
tote în ordinea urmâtore: Yorbesce apoi de diferenţele în păreri Moravia, său cari judecă după analogia
1) Alegerea preşedintelui şi vice-pre- dintre Szell şi cei doi Tisza. Acestea, fiice, raporturilor în Galiţia, sunt de altă părere.
şedintelui camerei; 2) proiectul de indem­ se referă mai mult la cestiunea susţinerei Ce privesce Ungaria, se declară din
nitate ; 3) Cele două legi despre recruţi; partidei liberale. O aplanare a acestor di- parte autorisată, că acolo a trebuit să i-se
4) Proiectul despre provisoriul pactului; . ferenţe nu este cu neputinţă şi de fapt s’a concădă obstrucţiunei mai mult decât a
5) Proiectul de provisoriu cu privire la săvârşit o apropiere între Szell şi cei doi fost de lipsă; der principiul majorităţii ya
pactul financiar croat şi 6) Budgetul de Tisza. Presumptivul ministru preşedinte e ajunge şi acolo ărăşî la valore. Şi acăsta
stat pe 1899.| de părere, că o partidă politică nu trebue se va întâmpla şi în Austria. De aceea par­
In tote afacerile acestea Szell s’a în­ să se încunjure cu muri cbinezescl. tidele germane din stânga să nu-şl facă
voit cu oposiţia pe basa condiţiunilor sta- Mai departe comunică corespondentul, ilusiunl şi să nu spereze, că guvernul Tbun
torite mai înainte. că doi canonici ai diecesei Strigoniului, va cădă la pactul ou Ungaria.
Privitor la alegerea preşedintelui ca­ Komlossy şi Roszival, au anunţat formal
merei, s’a stabilit să se facă pe basa votu­ intrarea lor în partida liberală, în speranţă, Jidanii se organis&ză.
lui secret; fiă-care partidă îşi va pune can­ că drepturile bisericei catolice nu vor su­
didatul său şi va vota. Oposiţia declară, că feri scădere sub noul regim. E un simptom Pe stradele oraşului Budapesta se pot
în contra acestei proceduri nu va ridica însemnat, fiice, că în jurul primatelui ve­ vedă în timpul de faţă nisce proclamaţiunî
piedecl, prin urmare majorităţii îi va sta nirea la cârmă a lui Col. Szell e privită, afişate pe păreţi în chip de placate. In
în putinţă de a alege pe candidatul său. ca un semn de liniştire. aceste proclamaţiunî se face apel cătră
Astfel dâr, decă majoritatea susţine can­ Crede, că, dâcă tote vor merge normal, „Coreligionarii noştri", cătră „concetăţenii ji-
u
didatura lui D. Perczel, acesta va fi preşe­ ministeriul Szell se va pută presenţa Luni danî , ca să se aboneze şi să propage în
dinte ales al camerei. camerei. Mai înainte însă trebue să urmeze cercuri cât mai largi noul fiiar poporal ji­
u
In cestiunea censului electoral oposiţia dimisiunea definitivă a baronului Banffy. dovesc „ Jildisches Vollcsblatt , care a început
a făcut front şi s’a lăpădat de proiectul lui Se vorbesce în tote părţile, că br. Banffy să apară în Viena cu începutul fiilei de 17
Polonyi lucrat în acest scop. Ea se mulţă- va fi dimis c’un autograf de tot graţios şi Febr., ca primul organ politic jidovesc. El va
va fi distins prin conferirea marei cruci a
mesce numai eu atât, ca noul guvern, în apăra „în mod demn şi serios interesele po­
ordinului „St. Ştefan".
decursul desbaterei despre budget, să se litice, economice şi culturale ale Jidanilor
*
declare asupra unei întrebări, ce i-se va
din punct de vedere modern"; problema
face, şi în care declaraţiune să promită, că „IV. fr. Presse se îndoiesce, că Aus­ principală a lui va fi, de-a „apăra şi pro­
u
'•a studia temeinic cestiunea censului elec­ tria ar avă causă de a-se bucura asupra mova pe tote terenele vieţii publice condi-
toral cu scop de a face camerei un raport, soluţiunei crisei ungare. Starea în afară de ţiuuile de esistenţă ale coreligionarilor săi
respective propunere constituţia din Ungaria a fost, fiice, fruc­
In afacerea judicaturei Curiei, Col. tul sprijinului ce l’a primit procederea an­ şi încă prin pregătirea unui organism, care
să cuprindă in sine tdte cercurile poporului ji­
11
Szell a acceptat aprope peste tot proiectul, ticonstituţională a guvernului din Austria dovesc .
relativ la pactul economic din partea lui
care l’a elaborat contele Apponyi.
Acesta fiind scopul final al noului or­
Privitor la revisuirea regulamentului ca­ Banffy. gan, se face apel în proclamaţia amintită,
merei încă s’a stabilit deplină înţelegere.
„După căderea acestuia, ar urma logic, ca Jidanii să-l sprijinâseă din răsputeri nu
Revisuirea se va restrînge. la introducerea oa orî-ce guvern ungar de aici încolo să numai abonându-1 ei înşi-şl, ci îngrijin-
de măsuri în contra obstrucţiunei technice. refuse de-a încheia pactul c’un alt guvern du-se tot-odată, ca să fie cât mai răspân­
A fost eliminată propunerea lui Tisza pri­ austriac, decât cu unul constituţional. Dela dit, cu deosebire însă să nu lipsăscă „din
vitor la esercitarea dreptului forţei brachiale d-1 Szell însă, care a aflat formula pactului, acele localuri publice, cari simt cercetate de
care să înlocuăscâ stipulările dela Ischl, a- Jidani, ca astfel se-şl potă ajunge scopul, ce
După ratificarea condiţiunilor de pace, căsta nu numai că nu se pote aştepta, ci şi-l’a propus în interesul întregei Jidovimî .
u
Acestea sunt cuvintele din placate,
torea: Presidiu şi interne Col. Szell; hon- Szell va intra în deplina posesiune a aşa Ungariei, E de observat, că „Jildisches
justiţie Al. Plosz; culte şi instrucţiune pu­ recunoscut necesitatea de-a restrînge dom- porală jidovâscă" din Viena.
Stăm va să fiică în faţa unei acţiuni
ministru croat Ervin Ccli. în Austria însă nu". sistematice, oare are de scop organisarea