Page 26 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 3.3—1899.

şi consolidarea Evreilor, ca popor de sine măsură de racjele graţiei lojelor şi a li­ directă şi proprie a sa cu capitala impe­
stătător, şi încă nu numai a celor din Aus­ beralilor din partida lui Tisza. Se pâte, riului otoman.
tria, ci şi a celor din Ungaria. va se t^ică, ca preoţimea greco-orientală 12 |2-1) Februarie.
Predici. Poimâne, Duminecă, va pre­
0 foiă clericală ungurâscă face la să, fie presionată atât de mult, încât să
Proces de pressă şi osândă. Mier­ dica în biserica S-lui Nieolae din loc pă­
acestea un comentar caracteristic, scriind alâgă pe Goldiş ca prim episcop al bise- curi s’a pertractat înaintea Curţii cu juraţi
între altele: ricei greco-orientale, care luptă pentru din Oradea-mare un proces de pressă in­ rintele capelau militar Nicolau Fizeşan, fiind
„Va să dică sub „ooreligionaii“ avem „noua ordine* (adecă pentru reformele bi tentat „Tribunei Poporului" din Arad pen­ de faţă şi miliţia.
de-a înţelege pe ^poporul nostru , adecă pe sericescî). După „Nagyvârad", alegerea lui tru articolul „Ţâră fericită" publicat cătră Zăpadă. Se părea, că s’a sfirşit cu
u
acea rassă jidovâscă, care peste tot nu cu- Goldiş pote fi considerată, ca sigură; în finea anului trecut. In acest articul, procu­ iârna. Insă vorba Românului: dâcă la „Stre-
nosce patriâ şi nu cunosce naţiune, afară locul lui ar fi numit vicar episcopesc ratura a aflat — cum de obiceiă sciu să tenie" („întâmpinarea Domnului") vulpea
de a sa. E adevăr vechili, că Evreii sunt gr. or. la Oradea mare Ignaţie Pap. După afle procurorii unguresc! — „aţîţare în află ghiaţâ, o duce, dâcă nu află, o aduce.
conduşi în acţiunile lor individuale de cel informaţiunile nostre însă (sie lui Alkot- contra classei şi naţionalităţii" (maghiare). Şi âtă se întâmplă. De trei dile ninge în
mai imoral cosmopolitism; îndată ce e mâny) scirea lui „Nagyvârad" e prea tim- Răspunderea pentru articulul încriminat a părţile nostre şi a dat peste noi o iârnă —
vorba însă de înfiinţarea „unui organism, puriă şi şi forte netemeinicăf luat’o asupră şl d-1 E. Măglaşiu, colaborator tot vorba Românului — „cum-’i legea". In
care să cuprindă tote cercurile poporului al „Tribunei Poporului". Pertractarea s’a unele părţi au fost şi viscole cu zăpadă.
nostru", ei nu mai sunt nici Maghiari, nici ţinut sub prosidenţia judelui Iuliu Millye. Crescerea copiilor găsiţi. Primăria
Englesî, nici Germani, nici Italieni, nici Kevistă externă. Ca apărător a fost d l advocat din Oradea-
Bucurescilor are auagajate 360 de femei
FrancesI, ci numai Jidani pănă la cel mare Dr. Aur. Lazar. Curtea cu juraţi a
JPressă şi mesagiul lui Loubet. pentru crescerea copiilor găsiţi. Er? primă­
din urmă. Frasele, prin cari Jidanii din pronunţat verdict condamnator, pe basa că­
Ţot-e cjiarele mari din străinătate se ocupă ria a împărţit o miie de lei, ca premiu la
Ungaria alarmâză lumea, că ei sunt aşa şi ruia tribunalul a osândit pe d-1 Măglaşiu
cu mesagiul noului preşedinte al Franciei. 50 de femei, care s’a constatat, că îngri­
aşa de mari Maghiari şi mari patrioţi, nu la 2 luni închisdre de stat' şi 10 fi. amendă
Părerile diarelor englese difer fârte mult. jesc mai bine pe aceste fiinţe orfane. Se
sunt ait-ceva, decât o viclână amăgire. Ae- ■in bani.
u
„Daily Tt legraph cjice, că este cu două scie, că medicul copiilor orfani este d-ra
oentuarea maghiarismului şi patriot'smului
înţelesuri, şi nu crede, că lui Lonbet ’i va Noul representant al Austro-Unga- Oat.erina Z. Arbore. D-sa face dese inspec­
la ei este un articul de vândare, tocmai
succede să împace partidele. Alte foi en­ l'iei în BucuvescT. Duminecă a sosit în ţii pe la cele 360 de doici. In fiă-care Du­
aşa, ca şi lâna şi grâul. Jidanul este acll
glese însă găsesc, că soirile ce vin din BucurescI d-1 marchiz de Pattavicini, noul minecă d-ra dr. Arbore ţine conferenţe la
German, mâne Austriac, apoi Maghiar, după
Francia n’au deşteptat de mult timp atâta trimis estraordinar şi ministru plenipoten­ primăriă în preseipa acestor doici despre
cum reclamă interesul.,. Ce au dea face Evreii
simpatia şi respect, ca mesagiul lui Loubet. ţiar al Austro-Ungariei, însoţit fiind de crescerea şi îngrijirea copiilor. La aceste
din Ungaria ou interesele întregei Jidovimî?
— piarele germane scriu forte amical des­ predecesorul său, baronul de Aerenthal, care, conferenţe mai asistă, afară de doicele an­
Pentru ce trebuesc aceştia contopiţi în or­
pre mesagiu. „Kreuzzeitung" cjice, că e sim­ precum seim, merge ca ambasador la Pe­ gajate de primăriă, şi diferite femei de
ganismul jidovesc, de care ou atâta neru­
plu şi clar, deşteptă bune impresiunî şi lasă tersburg. Luni sâra representantul Rusiei prin mahalale.
şinare se lapădă şi pe care acum cu atâta
a-se spera, că Loubet îşi va ajunge ţinta la Curtea română, decanul corpului diplo­
obrăzniciă îl anunţă, dâcă ei sunt aici Ma­ Casă-Bisniarck. „National Zeitung"
de-a vindeca Francia. Germania s’ar bu­ matic din BucurescI. d-1 de Fonton, a dat
ghiari, âr ceilalţi sunt dincolo AustriacI? din Berlin face propunerea să se ridice iu
cura de aşa ceva, căci i-ar plâcâ mult mai un mare prând în onorea ambilor diplomaţi.
De sigur, numai pentru-câ Jidanul e Jidan, capitala imperiului o casă a lui Bismarck.
tare să aibă de-a face c’o Franciă sănă- Miercuri Regele a primit în audienţă so-
duşman al creştinilor, contra cărora e cbiă- Ea se fiă monumentală, simplă, dâr cu for­
tosă, decât cu una bolnavă. — piarele din lemnelă, cu ceremonialul obicinuit, pe noul
mat a lupta „Judische Volksblatt" „în in­ me uriaşe, şi în care să se aşede tot ce a
Paris apreţiază în ^diferite feluri mesagiul. ambasador austro-ungar, care avu onorea
teresul întregei jidovimî". Dâcă Jidanii din gîndit, a spus, a scris şi a făcut el ; apoi
O parte din ele îl numesc punct de întor- de a remite Majestăţii 8ale scrisorile lui
ar
Viena nu ar sci, că Evreii din Ungaria în tote productele scinţifice, de artă şi cji is-
cere. Jaures scrie în „Petite Republique", de acreditare. AstădI d-1 ministru-preşedinte
cestiunî de naţionalitate sunt tocmai aşa tice despre Bismarck; tote tablourile, por­
că mesagiul este opera unui sdravăn repu­ şi ministru de esterne D. Sturdza va da un
de cosmopoliţi, ca ei înşi-şl, de sigur nici tretele, schiţele; tote busturile şi cărţile,
blican, Foile radicale şi socialiste încă sunt prân4 în onorea baronului Aehrenthal şi a
un ban n’ar fi spesat cu tipărirea de pla­ cari representă pe „marele cancelar". Pen­
mulţămite mai ales cu acea parte din me­ marchizului Pallavicini.
cate în limba maghiară. Sunt însă convinşi, tru acâstă casă, Herbert Bismarck ar da
sagiu, în care se accentueză respectarea
că amintirea de interesele şi organisarea Din cilişilieu se anunţe, că Opera museul tatălui sâu din Schonhaus9n.
ideilor republicane, piarele moderate şi
întregei Jidovimî, nu va pută rămâne fără română, care face turneu în Rusia, a jucat
reacţionare află din potrivă, că mesagiul Concert filarmonic. Domnilor mem­
efect nici asupra Evreilor din Ungaria, ca acolo „ Voivodul Ţiganilor . A asistat un
11
nu spune nimic şi n’are nici un interes. bri sprijinitori ai societăţii filarmonice, li-se
şi din t6te celelalte ţări, şi de aci provine public enorm, care a aplaudat cu multă face cunoscut, că pentru concertul viitor
orba lor cutezanţă de a se adresa la marii In contra conferenţei de pace căldură pe artişti. A doua di după acâstă filarmonic, ce se va da în 2 Martie n. c.,
patrioţi maghiari, ea la concetăţeni jidani Din Roma se anunţă, că guvernul italian representaţie s’a dat un banchet în onorea nu sa fac prenotărl pentru locuri. Vânza­
ai lor".... a adresat cabinetelor din Petersburg şi trupei la clubul imperial Şobrania. Dumi­ rea de bilete pentru membri începe la 25
Aceste observări, cum am clis, le face Haga următorea notă: „Italia recunosce şi neca trecută s’a jucat din nou „Voivodul Februarie n., âr vânejarea generală la 1
o foiă clericală. Celelalte foi ungurescl nu stimeză pe Papa, însă trebue să fie con­ Ţiganilor". Cu acâstă ocasie a jucat şi o Martie în librăria Zeidner.
au cutezanţa să dică un singur cuvânt, stantă pe lângă aceea, ca stima acesta ni­ domnă din societatea rusă, anume : Cneaz
meni se n’o esplice altfel, decât ca un lu­
măcarcă, dâcă o astfel de proclamaţia s ar Suvaloff. Deşi preţurile au fost îndoite la
fi adresat dinafară vre-uneia dintre naţiu­ cru împreunat cu posiţia bisericâscă a Pa­ acâstă representaţie, teatrul a fost tixit de Teatru german. Rar ni se ofere
nile nemaghiare dela noi, toţi procurorii pei. Italia n’are nimic în contra represen- public. printre scrierile dramatice mai nouă o lu­
s’ar fi pus în mişcare, er foile „patriotice" tărei Papei la conferenţa de pace şi desar- crare, al cărei sujet luat din viâţa oonju-
mare. Din potrivă, Italia ar vede în acesta Patru ani ai lui Banffy. S’a aflat gală să fiă copiat după natură aşa viu şi
ar vărsa foc şi pară. un condeiă bine plătit, care a scris o bro­
Pi-’i lume jidovâscă şi pace! un concept amicabil, ce l’ar aprecia după fidel, cu atâta cunoscinţă, fineţe, simţ şi
u
merit. Insă agitaţiunile fără măsură ale foi­ şură despre „marile merite" ale br. Banffy pătrundere, ca drama „Fine Liebcsheirat
lor clericale, cari pretind nu numai, ca ce şi ie-a făcut în timp de patru ani, cât de A. Baumberg. Iţi ajunge să-o vedl re-
„Episcopatul lui loan Goldiş.“ Papa să ia parte la o conferenţă technică, a purtat biciul de satrap. Autorul broşurei presentată, pentru-ca imediat se gîcescî, că
ca Papă, ci văd în o astfel de participare se numesce „ Veridicus“. Pe 30 de pagiue autorul dramei nu e un bărbat, ci o fe-
Sub acest titlu scrie „Alkotmâny"
şi un fel de desaprobare a lumei culte faţă el sumâză tote acele „mari merite" pentru meiă.
dela 23 Februarie următârele: „patriă şi tron," ce şi le-a câştigat Banffy.
cu posiţiunea ce ’i-s’a creat la 1870 — si- Numai o femeiă pote să cunoscă şi
„Abia s’a publicat în foia oficială Etă titlurile diferitelor capitule din bro­ să descrie cu atât adevăr şi efect tote nă­
lesce pe Italia să nu ia parte la conferenţa
întărirea Metropolitului Meţianu, şi au şi şură: Strîngerea raporturilor dintre coronă cazurile şi luptele ce le are ea într’o căs­
din ccstiune, decă şi Papa va fi invitat se
început corteşirile, şi încă din partea guver­ şi naţiune; reformele bisericesc!; Kalnoky nicie, în care trebue să lupte cu lipsa cu
participe“. — „Tribunei“ din Roma i se te-
namentală, pentru a fi ales episcop la Arad şi Agliardi; Mileniul; curtea maghiară; care n’a fost învăţată, să numere şi se îm­
legrafâză din Londra, că guvernul engles
Ioau Goldiş, vicarul gr. or. dela Oradea- palatul ministrului preşedinte; piaţa St. partă tâte cât se pote mai economic, ca să
a comunicat guvernului rusesc, că nici An­
mare. Ioan Goldiş este un descendent al George (cestiunea statuei Hentzi); inimicii isbutâscă măcar în parte cu trebuinţele ca­
glia nu va participa la conferenţă, decă Ita­
lui Traian dela finea veacului, ale căruia stindardului maghiar (pedepsirea insultăto­
lia va refusa să partioipe. sei şi a cresberei copiilor, când salarul sub­
tendinţe sunt îndreptate nu numai înainte, rilor stindardului maghiar în Belgrad şi ţire] al bărbatului nu ajunge.
ci şi în sus. In viaţa publică a Românilor Vaticanul şi conferenţa de pace. BucurescI); regele şi naţiunea; statua din
Piesa ne represintă în conturi forte
atunci a debutat mai întâiti, când faţă cu Rile’e trecute ministrul rusesc de externe Pojun a Măriei Teresia; îmormântarea lui
vii şi reale o astfel de viaţă conjugală. Un
scrierile lui Refchy a apărat latinitatea a primit răspunsul Vaticanului la circulara- Bela III; împăratul german în Budapeşta;
oficer, ca să se potă însura, îşi pârăsesce
limbei române, şi autochtonia Românilor. program a conferenţei de pace şi desar- cele dece statue; Banffy şi naţionalităţile
cariera militară şi devine funcţionar la
Literatura însă a lăsat’o în baltă. Mai mare. Răspunsul Pipei se ocupă mai ales etc. — In tote capitulele acestea Banffy
postă. Căsătoriţii ajungând la năcaz şi să­
mult el nu a scris, ci în chipul S-lui Pavel, cu cestiunea arbitriilor aleşi şi (jice, că ar- e ridicat pănă la al treilea cer.
răcia nu mai simt nici un farmec pentru
părăsind terenul literaturei române, s’a ni- bitriul ales ar trebui să se alâgă tot-dâuna viaţa lor conjugală, se văd amăgiţi în spe­
suit cu atât mai mult a se iniţia în secre­ separat şi conform oeasiunei, deore-ce un Tren express Berlin-Bucurescî. ranţele lor şi sunt neîmpăcaţi cu sortea.
tele mamelucismului. arbitriu ales permanent pote s’ar isbi de Tratările pentru organisarea trenului ex­ Nici iubirea cătră copii lor nu-i mai pâte
„După-ce s’a introdus deplin în mis- greutăţi. Răspunsul Papei a făcut bună press Berlin-Bucurescî au reuşit. Cu înce­ ţinâ în armonia, fără de care nu puteau să
teriile fidelităţii tiszaiste, cu ocasiunea in- impresie în cercurile rusescl. perea dela Maifi acest express va circula ducă mai departe necazurile vieţii. După
dilnic între BucurescI IţcanI-Berlin şi de
1
vasiunei Tătari or din 1896 a păşit candi­ un conflict, ce l’au avut în urma unei nouă
Oprirea adunărilor albanese. 2-orI pe săptămână va avâ corespondenţă
dat în cercul Ceica maghiară şi în vorbi­ oalamităţl, ce i-a ajuns din causa lipsei
Lui „Frankfurter Zeitung" i-se comunică cu Constanţa prin Buzău. Prin acest ex
rea sa program a împletit lauri atât de mijloeelor, el pârăsesce dimpreună cu co­
■din Oonstantinopol, că ambasadorul rusesc press Ieşenii câştigă 7 ore asupra Vienei şi
mari pe fruntea lui Tisza, încât a pus pii pe soţia sa, fără să-i mai pese de ru-
Sinovjev a avertisat amical Porta, că gu­ 10 asupra Berlinului şi Parisului. Vor ajunge
în uimire chiar şi pe mamelucii cei de trei­ gările şi desperarea femeii, care ameninţă
vernul rusesc vede o primejdia în adună­ dela laşi la Viena în 26 ore în loc de 33
sprezece probe, punendu-se în înţelesul cu divorţul. Aici se finesce drama lăsând
rile seminţiilor albanese. In urma acâsta ca acum, la Berlin în 29 în loc de 33, la
adevărat al cuvântului pentru sistemul Tisza- — a la Ibsen — ca spectatorul să-şî tragă
Sultanul a dat ordin guvernatorilor din Co- Paris în 48, în loc de 58. Cu începere dela
JBanffy. însu-şi conclusiunile,
sovo şi Scutari, să nu mai tolereze nici un aceeaşi dată acceleratul I&şl-Vasluiă-Bucu-
„El şi-a şi perdut orl-ce popuiarite D-şora Bârsescu în rolul acelei femei
fel de adunări, şi la cas de lipsă să le di- rescl va face drumul în 10 în loc de 11 ore.
înaintea omenilor săi. Preoţim ea greco-ori-
8olve cu forţa armată. a fost atât de perfeotă, încât te făcea să
tală este aderenta revisuirei (legilor poli­ Cablu telegrafic. Cablul telegrafic uiţi scena teatrului, şi îţi fermeca cel mai
tice biserici), contra căreia s’a declarat între Constanţa şi Oonstantinopol va fi aşe- mişcător adevăr înaintea ochilor. Geniala
Goldiş; în societatea lui Komlossy şi a ejat la primăvara viitore de-o societate ger­ artistă a sciut să releve mai cu sâmă mo­
lui Rozival, el se bucură acum în deplină mană. România va avâ deci o comunicaţiă mentele unde se pronunţă mai mult senii-