Page 27 - 1899-02
P. 27
Nr. 33.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
meritul iubirei de mamă. Ochi plini de la După d-l V. A. Urechiă au vorbit A apărut fasc. XIII al acesfei mari pu- frumseţa unei tinere fete l’a fârmecat atât
crimi vedeai, şi laude aucjiai în tote păr d-nii studenţi din societatea istorică şi au blicaţiunl, cuprinŢend articole Docan—Eme- de mult, încât s’a decis s’o distingă într'un
ţile. Entusiasmul publicului crescea din oferit pe o perină de catifea medalia bă ri, la olaltă peste o miie. Şi astă-dată pu mod deosebit — deşi Ţarul îşi iubia nes
-scenă în scenă, isbucnind în aplause furtu- tută în onorea d-lui Tocileseu. Apoi a tem remarca o lungă serie de articole de pus de mult soţia. Pentru distincţia aoâsta
mdse. Artista primi cu acesta ocasiune ca grăit alt june în numele „Asociaţiunei ge deosebit interes românesc. Amintim între ş’a ales cfi ' celor trei regi. Când torta
ua
14
dar şi semn de admiraţiune o frumosă po- nerale a studenţilor . altele biografiile: Doda, DonicI, Dora ajunse sâra pe masă, în sala de marmoră
anieră de argint. d’Istria, Dorobanţ, Dosofteiii, Drăgescu, se audi un murmur de surprindere. Torta
44
D-l Zerbi, care în drama „Adrienne Conferenta solemnă a societăţii Drăghicenu, Drăghiescu, DrfighicI, Drogli, neobicînuit de mare era împodobită c’o
3 3
Lecouvreur era aşa puţin nemerit, de astă- „Academia ortodoxă . Duminecă d. a.— Ducu, Dudescu, Dulfu, Dumba, Dumbrava, emblemă de conte, ale cărei ramuri, afară
14
dată a fost de tot bine şi la locul lui, ju scrie „Patria din Cernăuţi — a ţiuut so Dunca, Eliade (Evolcean), Elisabeta reg. de unul, erau împodobite ou mărgăritare
44
decând c’o rară dibăciâ şi perfectă inter cietatea bravilor noştri teologi, „Academia (T. Maiorescu); apoi art istorice: Doro strălucităre. Ţarewna se uita cu ochi scru
pretare. In genere întreg ansamblul a fost ortodoxă , o conferenţă solemnă, dată în banţi, Dozsa (Trăilâ), Dragos (D Onciul), tători la acest lucru neobicînuit. Ea arunca
44
mulţămitor. onorea P. S. Sale d-lui episcop Dr. Vladi- Egiptul archeol. (Antonescu T.), musică o privire întrebătore Ţarului, care deveni
egipt. (T. Cerne); de asemenea găsim un
mir de Repta. Sala mare şi frumosă — perplex. Fără însă de a-şl ridica privirea,
material de geografie: Dolj, Dorna, Doro- Ţarul luâ numai decât emblema cu 9 ra
44
0 serbare la Ateneul din Bucurescî. numită eufonistic „sala sinodală din edi hoiu, Drăgăşanî, Dragomirescî, Dunărea
ficiul principal al residenţei metropolitane muri, a pus’o pe masă lângă el şi începu
(Iannescu). In fine mai amintim următbrele
Idilele trecute s’a dat o frumosă ser şi episcopescl — era pe la orele 2 d. m. a tăia torta c’un cuţit de aur. Ţarewna
articole mai mari şi interesante: Doina
bare la Ateneul din Bucurescî în onârea plină de cel mai ales public din capitală rupse bucata ce i-o întinse, însă abia îm
d-lui Gr. G. Tocileseu de cătră societatea şi provinţă. Dintre numeroşii participanţi (Bârseanu), Drama (Densuşianu), Domeniul buca de două ori, când etă că i-se audi
istorică a studenţilor. Ou ocasiunea acesta notăm următorii: I. P. S. Sa d-l archie- Coronei (Robin), Durerea şi Embrion (Vas- un slab ţipet, deore-ce între dinţii ei ajunse
d-l V. A. Urcchiâ a pronunţat un discurs piscopesc Arcadie Ciupercovicî, P. S. Sa chide), Educaţiune (Velovan), Electricitate un inel minunat de diamant. In momentul
în onorea sărbătoritului, în care dise că d-l episcop Dr. Vladimir de Repta, d-l (Galucci), Emancipaţiune (Floru), etc. Atât următor dama de curte, ce şedea lângă ea,
apariţia regulată a fascicolelor, cât şi îngri
tră fine: consilier Pompe, ca delegat din partea pre- afla în bucata ce o luase, un ac de piept
Decă sunt tot-deuna fericit, când mă sidentului ţării, octogenarul protopresviter jirea cu care e condusă acestă mare lucrare, cu trei smaragde, alta o brăţare rubinisată,
aflu în mijlocul tinerimei române, astă-sâră mitrofor, consilierul şi deputatul Dr. Ioan ne îndreptăţesce la speranţa, că prima şi tot aşa una după alta aflară: giuvaerurl
fericirea mea este culminantă. Ţurcan, d 1 baron Anton de Kochanowski, Enciclopedie română va fi terminată de de safir, opal, diamant etc. In fine frumbsa
Cum să nu fiu voios şi fericit, vădând primarul capitalei, magnificenţa sa d-l rec curând în condiţiunl pe deplin mulţămi- Nadejda scbse din bucata ei de tortă un
cum tinerimea însufleţită de nobile senti tor magnific Dr. Arthur Skedl, membrii tore. mare mărgăritar strălucitor. Atunci Ţarul
mente şl-a propus să onoreze astă-seră în Abonamentele se fac la W. Krafft îi puse corona de contesă pe cap; âr după
mod excepţional pe un dascăl al ei, care onorari ai societăţii, d-l prof. univ. Eusebiu în Sibiiu (deposit general pentru România :
şi el, orl-cât ar protesta, urcă dealul vie Popovici, d-nii consilieri consist. Hiron 6 luni a devenit soţia prinţului Reusz. De
ţei, după mine? Calinescu şi Dionisiu cav. de Bejan, rec E. Stork, Bucurescî) şi se primesc numai atunci este moda în Petersburg şi Moscva,
pentru publicaţiunea întregă. Preţul de
Primiţi-mă, vă rog, lângă voi, la săr torul seminarial Michail Dracinschi, prof. ca în torta Epifania să se ascundă daruri
bătorirea lui Gr. Tocileseu. univ. Dr. Teodor Tarnavschi, Dr. V. Găina, prenumerare: pentru un tom broşurat fl. pentru ospeţî.
L’am cunoscut şcolar; l’am apreciat Halban, prof. de cântare Isidor Yorobchie- 10.—, compactat fl. 11.60 (în România Lei Fumul jbcă mare rol în viaţa omului
şi iubit colaborator la reorganisarea învă vici, multă amploiaţime, profesori dela sco- 25.—, resp. 28.50). Verigile vineţii, ce se înalţă din ţigară,
ţământului ; l’am urmărit cu stimă mare, ca
coleg, la facultate; l’am admirat şi 1 admir lele medii, advocaţi, medici, învăţători, so multă mâniă au împrăsciat, multe năcazuri
44
44
în minunatele sale descoperiri arheologice, cietăţile academice „Junimea şi „Armonia , ULTIME SUIRI. au făcut să dispară, ba ce mai scii: s’ar
descoperiri, cari ne dau dreptul să-l pro un număr mare de dame şi domnişore eto. fi născut ore atâtea idei frumose şi mă
clamăm creatorul epigrofiei naţionale. (Tu La orele 2 şi 15 minute saluta presi- Paris, 23 Februarie. Imormen- reţe, atâtea nobile hotărîrl, decă n’ar fi fost
nete de aplause). tarea lui Felix Faure s’a făcut acjî
dentul societ. d-l Nico Cotlarciuc numero fumul de ţigară? Gea mai mare parte a
In frecările sgronţurâse ale vieţei po şii ospeţî şi deschide conferenţă prmtr’un cu desfăşurarea celei mai mari pompe omenimei furnâză, chiar şi unele dintre
litice, am putut noi doi, să avem câte-o- funebre. întreg Parisul a îmbrăcat
dată neînţelegeri, neînvoirl, şorovoelî... discurs solemn constatând, că infinita bu- vestment de doliu. La îmormentare femei se îndeletnicesc cu acest lux, ba sunt
-(Ilaritate). Intr’o cji Tocileseu îmi împuta curiă eausată prin numirea noului archiereu chiar şi de acelea, cari Ţie, că bărbatul îşi
neutilisarea de isvore de ajuns în istoriă. a fost îndemnul la ţinerea acestei confe- au fost representaţi toţi domnitorii pierde din prestigiul său de bărbat, decă
Ca şi când Românul dela Sulina ar fi im renţe, ca semn de deosebit respect, iubire din Europa. De faţă era însuşi noul nu fumeză. Şi cu tote acestea lumea nici
putat Donărei, că nu e atât de largă şi şi devotament din partea membrilor socie preşedinte Loubet. Cel mai puţin pănă acum nu scie, că ore stricăcios este
adâncă — la origine — în Schwartz-wald... 50,000 de omenî au luat parte la
(Aplause). tăţii faţă de înaltul prelat bisericesc. fumatul, seu nu? Asupra acestei întrebări
cortegiu. La 10 ore cortegiul a ple
Pârâiaşul istoric, care acum 40 de ani s’a scris o literatură întregă. In cărţi, în
ţîşnea la facultatea de litere din Iaşi, de-o cat din Elysee. Stradele dintre Ely broşuri şi în conferenţe au esplicat învă
fi sporit în lăţime şi adâncime eu timpul, Dare de seină şi mulţămită publică. see şi biserica Notre-Dame erau în ţaţii acesta întrebare, şi ori cari ar fi fost
pe calea autodidactioei, odată singură cale După publicarea dării de sâmă asu ţesate de lume. Serviciul funebru să părerile — omenii au continuat să fumeze.
pentru istoricii naţionali, va spune-o la mor- făcut de metropolitul Parisului c’o Mai în urmă un medic învăţat a ţinut în
tea mea Gr. Tocileseu. Eu astă-seră revin- pra contribuirilor benevole făcute în folo strălucită asistenţă. După severşirea Lipsea o prelegere despre fumat. El a dis,
dic pentru mine mândria de a fi provocat sul fondului Reuniunii femeilor române
un alt isvor uesecat istoric, pe Gr. Toci- pentru ajutorarea văduvelor sărace din lui, cortegiul a plecat dela Notre- că e cu totul nebasată credinţa, că fuma
jlescu, scumpul meu şcolar. Braşov, din incidentul petrecerii dela anul Dame cătră Pbre-Lachaise, unde s’a tul ar ave aceleaşi urmări, ca alcoholismul.
Sunt fericit, repet îndoit astă-seră: nou, mai avem bucuria a constata, că a făcut adevărata îmormentare. In ci- Fumatul, după el, nu influinţeză nimic asu
pentru-că iau parte la sărbătorirea unui mai incurs dela P. T.: Aurora N. Perlea miter s’au rostit 9 discursuri. pra memoriei şi nu pote să strice decât
mare dascăl al tinerimei universitare, der Belgrad, 23 Februarie. După atunci, când fumăm ţigări mai moi. Cele
şi mai cu sâmă pentru-că aoestă sărbăto 20 franci, Ioan V. Perlea, George Gologan, sciri oficibse sosite aici, în Macedo
rire o face junimea, generaţiunea, care ime N. Gologan şi A. (Brăila) câte 5 franci, mai stricăciose sunt ţigările de hârtie (ţiga
diat ne urmeză. Ondre acestei junimi, care oărora le esprimăm deosebită mulţămită. nia, respective Serbia-vecliiă, Alba- retele), deorece fumul lor îl inspirăm aprope
prin actul de astă-sâră probeză, că n’a in In special datorim recunoscinţă D-nei nesii musulmani s’au răsculat în con tot. Peste tot nu putem elice, că fumatul ar
trat şi nu va întră pe calea acelor rătăciţi Aurora N. Perlea, care în fiă-care an spri- tra creştinilor. Hafîz-paşa, guverna fi stricăcios. Asta-i părerea doctorului din
tineri, în sufletul cărora simţul recunoscinţei torul din Saloniki, a plecat cu 800 vorbă. Noi însă dicem: că fie-care fumător
nu are loc, în mintea cărora cultul munci ginesce Reuniunea nostră, contribuind în
torilor pentru patriă nu încape, cari n’au săşi şi colectând şi din cercul cunoscuţilor de soldaţi şi 1 bateria de tunuri 1a. scie să judece mai bine, decă ţigara îi
alt ideal, decât asigurarea propriului lor D-sale. Mitroviţa pentru a veni în ajutorul strică, seu nu.
bun traiu şi cari pentru a 1 realisa se con- Braşov, 8/20 Febr. 1899. armatei şi populaţiunei de acolo, Calul în China. In Europa calul
stituesc în câtă de admiraţiune mutuală, deore-ce Albanii răsculaţi nu ucid este cel mai iubit animal. Câţi omeni nu
pentru ca ajutaţi unii de alţii să asalteze Pentru Comitet.
numai pe creştinii din Mitroviţa, ci sunt, cari ar dori să aibă cai, şi nu au. In
culmea puterei, nu pentru a faoe bine na- Marial. Popea, Dr. los. Blaga,
ţiunei şi a se devota ei, ci pentru a servi presidentă. secretar. au asediat şi miliţia turcescă, care China nu este aşa. Aici uşor poţi să ţi
propriile lor interese (întreite aplause). s’a refugiat în casarme şi în şanţuri. câştigi unul seu mai mulţi cai şi pote toc
Onore tinerimei, care astă sără a ma Grabnice ajutore militare au fost mai din pricina asta caii nu prâ sunt iu
nifestat aflarea ei pe alte căi, decât acele ieluiţămiiă pasibSScăa trimise şi la Pristova, Vuciterno şi biţi de Chinesl. In China calul nu prea e
regretabile, de care amintirăm. Perirov, pentru a supune pe Albanii folosit ca animal domestic, ba în provinoi-
Neputând mulţămi în special numă-
Voi, amicii mei, aţi săpat în acel resculaţî. Se aştăptă intervenire ar ile sudicecaii sunt o raritate. Când se întâm
Mere perenius a poetului chipul simpatic al roşilor amici şi binevoitori, cari din inci
profesorului vostru iubit, asigurând ast-fel dentul crudei loviri, ce m’a ajuns, a tre mată din partea Serbiei şi Austro- plă, ca pe stradele vr’unui oraş să se ivescă
Ungariei. Montenegro a concentrat un cal. omenii se agitâză de rara ve
memoriei secolilor următori trăsăturile fi- cerei din vieţă a neutatului meu soţ Ioan
sice ale lui. El însă şi-a ridicat şi mereu Paraschiv, prin condolenţele lor au inoer- la 700 de soldaţi regulaţi în Pod- dere şi călăreţul adeseori îşi trimete servi
îşi ridică monument neperitor prin minu cat să-mi aline durerea şi suferinţele cau- goriţa, pentru-ca în tot momentul să torul înainte pe stradă, ca să strige: „Se
natele lui lucrări din epigrafie şi archeolo pătă fi trimişi la frontiera macedo- apropie un cal l Nici în provinciile nor
44
,gie. (Vii aplause). sate prin nereparabila perdere, îl rog, ca
pe acestă cale să primăscă sincera mea nenă. Agentul diplomatic bulgar din dice nu se prea folosesce calul ci mai mult
Ajuns la muchea dealului vieţei, eu
mai bine, decât cei dela polele lui, disting mulţămită. Constantinopol, colonelul Markov, a catârul. Calul chines nu e frumos şi nu e
pe urcătorii dealului din faţă, acel al glo Tct asemenea mulţămesc numărosului fost trimis de principele Ferdinand spornio la mers, însă e fbrte răbduriu
riei şi, ca cel ce nicl-odată n’am fost muş publio, care a grăbit a da onorurile din c’o misiune specială la Viena. Se Poţi să-l mâni 200 ehlm fără a sta şi fără
cat la inimă de colţul gelosiei, aplaud cu aşteptă mari surprise pe cjdele vii- a-se ruina. Ierna la caii chinesl le cresce
entusiasm pe cei cari muncesc cu isbendă urmă iubitului meu soţ, şi tuturor, cari au tore în Macedonia. părul în lungime de 4 cm. Preţul unui cal
in tenipla serena a naţiunei române. (Apla contribuit, ca petrecerea scumpului defunct
în China varieză între 30—40 mărci.
use). Şi etă de ce aclam împreună cu voi, la localul vecinie să fie corăspuncjătore
scumpi amici, şi cu întregul public asis posiţiunei şi meritelor sale- D I V E R S E .
tent, pe d-l Gr. Tocileseu, sus, tot mai sus Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Sebeş, 10 (22) Februarie 1899.
urcându-se pe muntele gloriei. (Adunarea Torta Ţarului. In imperiul Ţarilor Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
se ridică în picibre şi aplaudă mai multe Eugenia Paraschiv. totdâuna se ţine ou pompă sărbătorirea ce
minute). lor trei regi. Se dă o cină luxosă, dela «vwwwwvw
Să trăeseă Gr. Tocileseu! care nu pote lipsi aşa numita torta Epifania.
Să trăeseă junimea universitară, con L i t e r a t u r ă . In torta acesta de obiceiă se pun cadouri Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
stituită în societate istorică, în jurul ne „Enciclopedia română , editată din pentru 6speţî. Obiceiul acesta nu este toc
44
întrecutului epigrafist şi archeolog! (Nouă IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
însărcinarea şi sub auspiicile Asociaţiunii pen mai vechiîl. El datâză dela Ţarul Alexan Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi-cu
tunete de aplause). Strigăte: Trăeseă Ure-
.chiâ! Trăeseă Tocileseu! tru literatura română şi cultura poporului dru III, şi etă de ce: Câte-va luni după specialişti dela facultatea de medicină
român, de Dr. C. Diaconovich. suirea pe tron a Ţarului Alexandru III, din Viena.
