Page 29 - 1899-02
P. 29
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare îi.
Administraţiunea şi Tipgrafla. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BSAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şAse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şAse
ISISERATE 30 primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
SlfilSTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nimătdrolo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tote ofi-
Tu Viona: H. Dukos Nachf. oiele poştale din întru şi din
Sex Augonfold &. Emerloh Losner, afară şi la d-nii colectori. .
Holnrloh Sohalok. Rudolf Mosse. Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik.
In Budaposta : A.V. Boldber- Admmutrafiunea, Piaţa mart
per, Ekstoln Bernat. In Ham- TArgul Inului Nr. 30, etanii
bnrg.- Harolyl 4. Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL mSERŢIUMILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colână 6 or. (^Tn^rr^er de D u m Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 cr. timbru pentru o pu i n e c ă Y) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pt> titi
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifa şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atăt abo
namentele
şi
inserţiunile
căt
RECLAME pe pagina a 3-a o sunt a se plăti înainte.
seria 10 or. son 30 bani.
Nr. 34—Anul LXII. Braşov, Duminecă 14 (26) Februarie. 1 8 0 9 .
Scopurî de „cucerire". programul sen primitiv, a îngrijit de săvîrşită de cătră congresul bisericesc ro tri de pănă acuma: cel de finanţe,
instrucţiunea maghiară în ţinuturile mân greco-oriental. cel de honvecfî ministrul de culte,
Par’că a fost anume ticluit, ca locuite de Nemaghiarî în măsură Viena, 18 Februarie 1899. cel de agricultură şi ministrul a la-
tocmai în momentele de faţă, când mult mai mare, decât în ţinuturile Francisc Iosif m. p. tere. Numai trei miniştri: Perczel,
în cercurile maghiare se vorbesce locuite de Maghiari. Iuliu Wlassics m. p. ministru de interne, Daniel dela co-
mai mult de „noua era de guver Acestă mare îngrijire pentru Soirea despre întărirea noului merciu şi Erdely, ministrul de jus-
nare a lui Szell" şi de „căderea sis causa „culturală-naţională“ a popo- Metropolit a fost întâmpinată pretu tiţiă, nu vor face parte din cabi
temului Banffy", se se publice de relor nemaghiare este mai mult, de tindeni cu bucuriă în sînul Români netul său. In locul lor va lua porto
cătră ministeriul unguresc de ins cât suspiciosă; este o viuă şi nedis- lor, mai ales, că lumea începuse să foliul coinerciului deputatul Hege-
trucţiune publică raportul detailat pntabilă constatare a faptului, că fie nedumerită, de ce a întârziat aşa dlis, alesul Cluşenilor, la justiţiă va
statistic despre şcolele de stat un guvernul urmăresce pe faţă, în stil mult resoluţia preaînaltă. veni secretarul de stat Plosz; porto
guresc! înfiinţate în decursul anului mare şi sistematic maghiarisarea Acum se fac pregătiri pentru foliul internelor însă îl va lua înşu-şî
trecut, ca prima rată din cele o miiă învăţământului public pe totă linia. instalarea Metropolitului Meţianu. Se d-1 Szell de-odată cu presidiul mi
de şcole de stat, ce voesce se le crede, că instalarea se va pute face nisterial. Pe Perczel cei din partida
creeze ministrul Wlassics. Pănă acum cei dela putere se cel mult de mâne în două săptă guvernului voesc să-l alâgă preşe
mai ruşinau de-a eşi pe faţă cu ten mâni. Pănă acum însă nu se scie
După cum se asigură, Wlassics dinte al camerei. Se crede, că pănă
va remâne la postul seu şi în noul dinţele lor de distrugere. Astă(ţ! însă nimic sigur în privinţa terminului. Marţa viitore noul cabinet va fi con
ministeriu Szell şi pote că, dând la o spun clar şi limpede, că scopul Instalarea, precum seim, sevasăvîrşi stituit şi că la vre-o Mercur! se va
11
lumină tocmai acum acel raport des este de-a „cuceri naţionalităţile în presenţa congresului, care după-ce pute presenţa camerei. Firesce, că
pre isprăvile sale din anul trecut în pentru maghiarism. va lua la cunoscinţă răspunsul Maj. în urma învoelei, înceteză de acum
folosul instrucţiunei maghiare, a voit Şoviniştii „ cuceritor! “ însă trec Sale la representaţiunea sa, va sta- şi obstrucţiunea şi vor merge aşa-
se arate, că tote se pot schimba în cu vederea, că pentru a pute în ade tori programul de introducere al nou deră erăşî tote neted în dietă.
„statul naţional maghiar", numai văr cuceri nu-i de-ajuns de a risipi lui metropolit. Pănă când, firesce că nu se
politica de maghiarisare nu. banii din visteria, la care contri pote sci. De-ocamdată Maghiarii
Şi cum-că acâstă politică este buim cu toţii, pentru clădirî fru- Revista politică. oposiţional! sunt forte mulţămiţî cu
acj! mai în flore ca or! şi cândni-o mose şi pentru salariile învăţători După multe certe şi hărţuel! în învingerea lor şi se aşteptă, că Szell
dovedesce d-1 Wlassics cn cifre. In lor maghiar!, or! maghiaronî. Ca să va procede faţă cu ei mai cinstit
anul trecut, ne spune el, s’au înfi poţî cuceri se cere ceva mai mult: cele din urmă s’a făcut învoela între şi nu aşa tiranic, ca Banffy. Şi cei
inţat 134 de şcole poporale de stat se cere superioritatea culturei, ce nu o I guvernul unguresc şi partida dela din Austria cred acum, că lucrul va
putere, şi între partidele maghiare
unguresc!. Dintre acestea, 57 se află au Maghiarii. Der, pe lângă acesta, se din oposiţiune. Der s’a făcut fără merge mai neted şi cu înoirea pac
în ţinuturi locuite de Maghiari, er cere în mare măsură o purtare umană Banffy, şi acâsta, firesce, că trebue tului, de-ocamdată ârăşî numai pro-
77 în ţinuturi locuite de naţionali în raporturile cu cei, pe car! voescî visoric, căcî Szell e om isteţ şi scie
tăţile nemaghiare. Aşa-deră 43°/ să-i cuceresc!. De-o astfel de purtare să-l rîme şi să-l doră mult, decăprea să se străcore printre tote greutăţile.
0
era închipuit de puterea lui şi prea
din aceste şcole au, după propria însă n’au fost şi nu vor fi nicî-odată încrezut era în steua norocului lui. Atâta e de-ocamdată tot, ce se
declarare a ministeriului, scopul, de-a capabil! „patrioţii" şoviniştî. Norocul însă l’a părăsit de-odată cu pote aştepta dela noul ministru-
servi căuşele culturale ale Maghia De aceea nicî nu ne sparie sco încrederea de oare se bucura înaintea preşedinte. Pacea dintre Ungur! şi
rilor, er 57°/ „urmăresc scopurî de purile lor de „cucerire" ; der nicî nu monarchului. Urmarea a fost, că Austria, dintre minoritatea şi majo
0
cucerire “. ritatea maghiară din dietă, ar fi
ne lasă nepăsători, ci ne fac şi tre- Banffy a trebuit, precum seim, să-şî
La început ministrul Wlassics a bue să ne facă se stăm la pândă, dea dimisiunea cu întreg cabinetul, der cârpită pe cât-va timp. Cum ră
desfăşurat un program, în care era ca nu cum-va pe nesimţite ideile er Coloman Szell a fost designat de mâne însă cu pacea dintre minori
vorba mai cu semă de-a veni în a- duşmane să potă intra în sanctuarul Majestatea Sa ca ministru-preşedinte tatea maghiară şi majoritatea nema
jutor Maghiarilor din acele comune., consciinţei nostre românesc! şi s’o şi însărcinat de-a duce la sfirşit în ghiară a poporaţiunei statului ? Cum
unde sunt în minoritate, apoi unde învenineze. voela cu oposiţia, care cu Banffy rămâne cu raporturile dintre stăpâ-
Maghiarii fac majoritatea, der n’au n’a mai vrut să stea nicidecum de nitorii de acţî şi naţionalităţi? Cu
scole destul de bune; mai departe vorbă. întrebările acestea nicî că s’a ocu
în comunele curat maghiare, unde întărirea alegerei de Metro- Coloman Szell a‘ şi isbutit în pat de când cu crisa nimenî dintre
asemenea nicî comuna, nicî confe polit. Foia oficială din Budapesta cel mai scurt timp a încheia pacea conducătorii politic! ai Maghiarilor.
siunile n’au mijlocele de-a susţine a publicat în numărul său dela 21 cu oposiţia. Protocolul de învoălă, Vom vede, decă va cjice ceva cu
scblă bună unguresca. Numai în al Februarie n. c. următorea preaînaltă subscris de noul ministru-preşedinte şi privire la acesta Coloman Szell în
patru-lea rând erau luate în vedere decisiune: de toţi omenii de încredere ai par programul, cu care se va presenţa
comunele locuite esclusiv de Nema noul ministeriu în cameră. Nu ne
„La propunerea ministrului Meu un tidelor din oposiţiă, portă data de 23 aşteptăm însă la nicî o schimbare
ghiar!, în caşul, când acestea „ar cere" guresc de culte şi instrucţiune publică, a- Februarie 1899. Tot-odată Szell şî-a
scole de stat unguresc!. în atitudinea politică a guvernului
prob alegerea episcopului român greco- compus şi viitorul ministeriu, şi unguresc faţă cu naţionalităţile.
Cu atât mai bătător la ochî este oriental al Aradului Ioan Meţianu de archi- adecă, precum se asigură, vor ră
acum, că ministrul, abătându-se dela episcop şi metropolit român greco-orient&l, mână în postul lor următorii miniş *
FOILETONUL „GAZ. TBANS". ani a credincioşilor noştri din Ohirileu. curie şi voiă bună, er pe la finitul petre Acesta a fost a 6-a coleră peste care
Felicitându-te deci din inimă părintâscă cere!, în urma propunerei d-lui protopop am trecut în viaţă. Cea dintâifi am ajuns’o
pentru acest dar special ceresc, ne învoim V. Hosu, s’a făcut o colectă de 20 fl., la în anii 1829—30, a doua în 1833, a treia
forte bucuros, ca Frăţia Ta să-Ţî celebrezi
Din întâmplările vieţii. jubileul de 50 de ani a preoţiei şi rugând colecta crucerului. în 1849, a patra în 1866 şi a cincia îu 1873.
pe cerescul Părinte, ca se Te ţină încă Aici amintesc, că din 1842 — 1892 miş Pe atunci nu era stricteţa de acjl, omenii
— Note şi schiţe. — mulţi ani în sănătate neschimbată şi putere carea poporaţiunei comunei Ohirileu în care făceau pomană, mergeam la mort, îi ce-
(Fine.) neînfrântă — împărtăşim archierâsca nostrâ păstoresc şi a(jl, a fost următdrea: la nas- tiarn ssraeusta şi îmormentarea o făceam
bineouvenrare atât frăţiei Tale, cât şi fa
Din anii din urmă a vieţii mele amin miliei Fr. Tale şi tuturor credincioşilor ceri partea bărbătâscă 373, partea feme- ca de obiceiG.
tesc, că în 1892 cn ajutorul şi îndurarea noştri, cari vor lua parte la acesta sSrbâ- iască 355, la olaltă 726. Morţi: parte băr- De altfel anul 1893 a fost şi în po
lui Dumne4eu am ajuns anul al 50-lea al tore jubilară. bătâscă 327, parte femeiască 321, la olaltă litică agitat, căci printre neamicii noştri
preoţiei mele. Mi-am propus, pentru adu B l a ş i G , în Iunie 1892. 648. Cununii au fost 305. de vecurl a dat crunt coleră şovinismului
cerea aminte, a serba acest moment rar binevoitor: In anul viitor 1893 s’a arătat în şi au început cunoscutele prigoniri politice
în viaţa unui preot. M’am adresat Esc. Ioan, August 20 un cas de coleră în Ogra şi altul pe-o scară întinsă, apoi procese peste
Sale Metropolitului Dr. I. Vanoea, ca să Metropolit. 11 îu St. Paul cu deces, âr în 25 unul cu prooese, sciţi, cum se dticuluesce firei fra
se îndure a-ml da binecuvântarea părin- In urmarea acestora am chiămat pe deces şi la noi îu Ohirileu. Oasa unde ob- ţilor Unguri.
tâscă p°ntru a-ml serba jubileul în cerc frate-meu Vasilie din Boziaş ou familia sa, venia cas de coleră numai decât era bă Aceste prigoniri şi procese şi-au ajuns
restrins familiar. Bunul Metropolit mi-a şi pe ginerele meu T. Anca preot în Subpă- tută cu spini, cei rămaşi erau în contumaţie culmea în 7 MaiG 1894, di însemnată, în
trimis binecuvântarea cerută, precum ur- dure, pe Alexiu Viciu preot în Niraşteu, 14 dile. nu aveau comunicare cu nimeni, care s’a început procesul pentru Memorand,
meză: pe nepotul meu Emil Viciu prof. în BlaşiG, Pe mort îl aduceau cu carul spre aoest împrocesuat fiind întreg, comitetul naţional
„On. în Christos Frate! Din scrisorea pe afinul Ioan Banfi preot în Şomuştelnic scop destinat, petrecându-1 doi omeni şi al partidei nostre. Bomânii, inteligenţă şi
frăţiei Tale de dto 30 MaiG a. c. am aflat şi pe fiii acestuia Oetavian prof., Ştefan doi gendarmi la coranta (baraca) făcută în popor, curg ca povoiul la Cluşiii şi era o
ou multă bucurie, că prea bunul Dumnedeu medicinist şi alte rudenii şi alţii, între cari cimitir. Preotul făcea serviciul din depăr fierbere mare a spiritelor. Ungurii prefăcân-
s’a îndurat a-ţi lungi firul vieţii spre a m’a onorat ocasional şi d-1 protopop al tare mare, mortul era pus in sicriu peste du-se că se tem de o rescolă a Eomânilor,
pută împlini 50 de ani, de când pentru
- --------- t..v .1 - -1~~ 1 —: TA----------------J ^ ..i? Mureşului Vasilie Hosu. care se vărsa A metretă var nestins şi | de altfel prea pacinici, încep să înmulţescă
