Page 3 - 1899-02

Nr. 28.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

cluburi socialiste atârnau de-o aso- Ca în tot locul, astfel de colecte Espulsările socialiştilor străin! declară resboiu Rusiei la ea acasă!
ciaţiă centrală, la care şi streinii s’au făcut şi în cercul Baiei de Criş. din România. îndată ce s’a descoperit, Resboiul era unul dintre cele mai
aveau cuvânt, desfiinţarea lor se im­ Epitropii bisericelor din acest cerc că mişcarea ţărănăscă din Oltenia a fost grele, din pricina depărtării pentru
punea, ca o măsură de siguritate. au colectat sume mai neînsemnate, aţîţatâ de socialişti şi că cei mai mulţi puterile atacătâre.
* der autorităţilor unguresc! nu li-au dintre membrii clubului socialist din Bu- Cavour, înţeleptul cap al gu­
In şedinţa de astăZî a camerei, căcjut la inimă colecta pentru mo­ curescî sunt străini şi mai cu sâmă Evrei, vernului italian, întrevecju îndată, că
deputaţii M. V. Cogălniceanu şi numentul lui Şaguna şi au citat pe guvernul a decis, ca străinii vinovaţi să fie din acest resboiu ar putâ se aibă şi
44
Scorţescu au anunţat interpelări în „vinovaţi la fisolgăbireiatul din Baia espulsaţl. MercurI dimineţa au fost espul- el folos. Mai înainte de tote îl în­
afacerea espulsărilor socialiştilor de Criş, unde li s’au dictat pedepse saţl cinci Evrei şi un Italian. Intre Evrei demna se iee parte la resboiu contra
streini. Politimos ceru, ca se fia es- de câte 2 fl., prin sentinţă, care nu se află şi administratorul (jiarului „Adevă­ Rusiei faptul, că Rusia se purtase
14
3
pulsaţî toţi streinii, cari fac parte se pote apela; apoi li-s’a oprit odată rul Sache Petreanu, (fi Itzig Rubinstein. cu îngâmfare faţă de statul Pie-
din cluburi socialiste. pentru totdeuna a face astfel de co­ A fost espulsat şi un lucrător ungur, K i s ; montes şi nu voia să-l recunoscă;
Urrnâză continuarea desbaterei. lecte. In motivarea sentinţei sale, âr Joi dimineţa a fost escortat la graniţă a doua, având nădejde, că Rusia va
D-l Dobr eseu-Prahova Zice, că guver­ fisolgăbirăul s’a provocat la un or­ un alt lucrător evreu, Wolf Gutman. fi cea biruită, vedea că se îmbie
nul a tolerat formarea cluburilor so­ din primit dela fişpan, care încă l’ar prilej armelor italiene a-se spăla
cialiste la ţâră şi că acesta tolerare fi primit dela guvern. D-ra Agata Bârsescu va da încă niţel de ruşinea înfrângerilor suferite
dovedesce, că în adevăr guvernul s’a Alte caşuri de pedepsire a colec- adl, Sâmbătă, o representaţiune în Sibiiu în anii trecuţi, şi a-şî mai face nume
aliat cu socialiştii la alegerile tre­ tanţilor şi de oprire a colectelor s’au şi strălucire într’un resboiu biruitor,
cute comunale. Pice mai departe, întâmplat în cercul Petroşenî. Aici la dorinţa generală a publicului de-acolo, în urmă ar mai face se bată odată
âr mâne, Duminecă, în 7 (19) Februarie va
că nimeni nu pote fi tras la răs­ fisolgăbireul a citat la sine pe preo­ juca pentru prima-oră în Braşov în renu­ prin vinele naţiunii sale sângele în­
pundere pentru agitaţiunea provo­ tul Avram Stanca, şi după-ce aluat mita piesă „Heimath“ ca „Magda , unul muiat acum după câţî-va an! de
44
cată între ţărani; singur răsponsa- proces verbal cu acesta, i-au confis­ pace desnădăjduită; şi mai pre sus
bile sunt partidele politice, cari n’au cat circularul şi listele de colectare din rolurile cele mai strălucite ale artistei. de tâte: după eventuala biruinţă,
făcut nimic pentru poporaţiunea pe motiv, că ban! fără concesiune Foile din Sibiiu spun, că de rândul acesta ar pute păşi şi el în numele sta­
d-ra Bârsescu a produs un efect extra-or-
rurală. mai înaltă nu se pot aduna. N’au dinar prin arta şi bravura, cu care a jucat, tului său mai cu greutate, mai cu
D-l A. Marghiloman constată, că păţit’o mai altfel nici preotul B. Socol şanse de a fi ascultat, presintând ce­
cluburile socialiste au fost înfiinţate din Livezeni, precum şi preoţii din aşa că storcea lacremî din ochii privito­ rerile legitime ale Italienilor, acum
în urma unei propagande seriose şi Petrila Ioan Socol şi Simeon Suciu. rilor. aşa de asupriţi şi striviţi.
în urma unei mari toleranţe a admi- Preotului Stanca i s’a îmânat Cavour nu stete mult pe gân-
nistraţiunei. Statutele acestor cluburi la 27 Ianuarie o hotărîre a fisolgă- ULTIME SOIRI. gurî. Spuse Regelui Victor Emanuel
nu conţin nimic grav, însă ele as­ bireului, pe basa căreia şi în înţe­ ce gândesce, consultă şi pe colegii săi
cund o propagandă efectivă, care lesul ordonanţei ministrului de in­ Budapesta, 18 Febr. In confe- miniştrii, şi îi câştigă uşor pentru
este în adevăr periculosă. Cetesce terne din Iunie 1897, e declarat vi­ renţa partidei liberale de-asâră, Banfty plan, dâr i-se ridicară pedec! uriaşe
câte-va pasagii dintr’o broşură înti­ novat de trangresiune şi pedepsit cu a declarat, că şi-a dat dimisiunea de parlament şi de opinia publică,
tulată „O nouă epistolă , arătând, 10 fl., seu o cţi închisore. I-s’a făcut înainte cu doue dile şi că Duminecă o care îi arunca vorba, că vre se
41
u
că ideile subversive ale acestei bro­ de soire mai departe, că suma co­ va preda şi în scris Majestăţii Sale . arunce, în chip primijdios, ţâra într’o
şuri au produs o influenţă desas- lectată de 5 fl. 53 cr. se confiscă şi El a mulţămit partidei pentru spri­ aventură ce pâte duce la un nou
truâsă asupra ţăranilor. Cum de gu­ i-se porunci ca în timp de 48 ore jinul, ce i-l’a dat în cei patru ani. şi mai mare desastru!
vernul n’a ţinut semă pănă acum de s’o depună la oficiul fisolgăbirăesc. Guvernamentalii i-au făcut mar! o- Da, le cjicea Cavour, aşa gân­
acest pericul? Acesta vine de-acolo, Ceilalţi trei preoţî au fost scoşî de vaţiunî. Se crede, că viitorul minis- desc şi vorbesc cei fricoşi, aceia,
Zice, că el a colaborat cu socialiştii sub pedepsă pănă când se va cons­ tru-preşedinte va fi Szell. Banffyplâcă cărora le mai place „pacea odăii
44
la alegerile trecute comunale. Pănă tata, că şi ei au colectat. acjl la Viena. liniştite, chiar de-ar ave perdele
când guvernul nu va dovedi, că Stăm aşa dâr faţă ’n faţă c’o Paris, 18 Febr. Cele mai multe negre de doliu pe ferestrile ei; dâr
alianţa sa cu socialiştii nu mai esistă, prigonire şi volnicie din cele mai şanse pentru postul de preşedinte al cel-ce nu se mişcă amorţesce, şi mai ales
suntem siliţi, cjice vorbitorul, să es- revoltătore. Ce înţeles mai au în republicei le are Loulbet. Candidaţi nipiic nu dobândesce!
primăm temerile nostre de un mare faţa acestor măsuri arbitrare şi de-o mai sunt Dupuy, Meline şi Deshanel. „Ţâra nâstră — le mai cjicea
pericul social. ne mai pomenită cutezanţă, disposi- în strălucitele sale discursuri prin cari
A mai vorbit în şedinţa de ac|I ţiunile din Statutul organic al biseri- a smuls apoi învoirea parlamentelor
d-l Tache Ionescu apărând partidul cei române gr. or., statut, care este Pagini alese. — trebue se probeze de nou, că fiii ei
conservator în contra acusaţiunei, întărit de însuşi Majestatea Sa? sciu se se lupte cu bravură pe câmpul
că s’ar fi aliat cu radicalii şi criti­ Acest statut spune clar şi limpede, Din luptele I t a l i e n i l o r pentru de resboiu! Credeţi-me, gloria pe care
când guvernul, că n’a fost prevă- că sinodele eparchiale au drept de libertate. soldaţii noştri vor sci s’o aducă cu
4ător faţă cu periculul, ce s’a ridicat a escrie colecte pentru scopuri bise­ XIV.
în 1899, când România a văcjut năs- ricesc!, şcolare fundaţionale şi filan­ Resfcoiul dela Crimea. — Cum folosesoe Cavour ei din Orient, va face mai mult pentru
viitorul Italiei, decât tâte declamaţiile şi
cându-se un partid socialist. tropice, âf Consistorul este organul ooasia, in folosul patriei sale. rugămintele din lumel“
Asupra acestui discurs, precum administrativ şi judecătoresc perma­
şi a celor, ce vor urma după el, nent în trebile bisericesc!, şcolare şi Omul doritor de triumf nu se Aşa e. Şi slabii de inimă se în­
voiu reveni mai pe larg în scrisbrea fundaţionale. liniştisce nicî pe o clipă, ci folo- călziră de curagiul primului ministru
mea viitore. E rândul consistoriului din Sibiiu sesce orî-ce prilegiu, pe care îl crede şi votară participarea!
acum, se facă paşii de lipsă în con­ potrivit, pentru a dobendi şi el ceva, La curţile din Paris şi Londra,
tra acestei încălcări, căci ce alta fac pe sema sa, orî a causei pentru care pedecile, ce le întâmpină, Cavour
Prigoniri pentru colectele în favorul luptă.
preoţii şi epitropii, dâcă nu împlinesc le sciu înlătura curând, cerând se
monumentului Şaguna. un ordin dat de el, autoritatea su­ Plină de învăţăminte este în se primâscă colaborarea în resboiu
premă bisericâscă? Caşul este cu privinţa asta pagina, la care am a armatelor piemontese, fără nicî o
Este sciut, că Consistoriul archi- ajuns în spicuirile nâstre, şi pe care condiţiune, fără să li-se facă nicî o
diecesan din Sibiiu a dat un circu­ atât mai grav, cu cât cei pedepsiţi o vom desfăşura aci. făgăduinţă!
lar cu liste, cătră tote oficiile paro- n’au voie se ceră nici măcar modi­
n
0
3
clriale române gr. or. în şi afară de ficarea sentinţei şi constatarea ne­ In anul 1854 isbubesce con­ Căci, îşi Zi ® î sin® luminatul
archidiecesă, cu scop de a-se colecta vinovăţiei lor. flictul Rusiei cu Francia şi Anglia, bărbat, făgăduinţa cea mai bună va
bani pentru fondul ridicării unui mo­ conflict care duce mai târejiu la în- fi bravura soldaţilor mei. De se vor
nument archiereului Andreiu Şaguna. câerare. Francia şi Anglia unite, purta bine şi vom învinge, ne vor

ţeră poliglotă o Maghiarie unitară, căreia deplâns, oa pe un adevărat părinte ^bine­ Pănă la acâstă alegere n’am mai avut reşedinţa principilor Apafi, a fost odiniâr*
44
’i mai dic „stat naţional unitar maghiar , făcător. comisari guverniall civili români. al unui Simeon Pechi, comite. DouS fet(
pe ruina celorlalte popore nemaghiare. îndată după morte lui s’au făcut de In 1869, după-ce a depus jurământul ale acestuia fiind aplecate spre judaism
Ideal frumos pentru ei, însâ dela ideiâ cătră Consistoriul din Blaşiă paşii de lipsă de fidelitate înainaintea monarchului în jertfeau în podul castelului după datini
pănă la realitate, este încă o mare dis­ pentru alegerea noului Metropolit, care Viena şi după-ce a fost canonisat de st. mosaică câte un miel, câte-o capră, ş
tanţă. Eu ored, că la luna cailor îşi vor s’a şi îndeplinit în anul următor Scaun apostolic din Roma, fu instalat cu fiind descoperite lui Pechi i-s’a confisca
vedâ şi ei visul lor de aur realisat. 1868. Ungurii acum la putere au şi mare pompă în în 20 Aprilie a .acestui an. castelul împreună cu dominiul Blaşulu:
născocit, că numai pentru astă-dată usul La instalare au luat parte numai protopopii. Câtă deosebire între Ungurii de atunci ţ
Rămâne însă, că tot ce s’a lucrat şi
avut dela începutul religiunei răsăritene, Din acest an începând, Ungurii ca să între cei de arii în privinţa acâsta...
decis în dieta din Sibiiu la 1863/4, articull
ba şi sub principii absolutiştl, ni-se va cuprindă tot cu de ai lor oficiile pe la mi- Anii următori 1870, 1871 şi 1872 sur
făcuţi, sancţionaţi şi publicaţi, au fost şterşl
respecta, âr [pe viitor ni-se va răpi. Au nisterii şi pe la tablele regesc! eto., au în­ remarcabili pentru biserioa română gr. ca
cu o singură trăsătură de pănă şi dechia-
mai întrodus o inovaţiune: să participe la ceput să pensioneze pe funcţionarii români. într’atâta, că în cel dintâih s’a ţinut 5
raţl fără valore. Nemţii austriacl dincolo,
actul alegerei şi dieceseîe sufragane a Guvernul din Sibiiu l’au strămutat la Blaşiii un Sinod, în care s’au precisat agei
Ungurii dincoce ş’au susţinut hegemonia şi
Gherlei şi a Lugoşului. Pe lângă t6tă pro­ CluşiQ, apoi l’au desfiinţat, de6re-oe el se dele preoţimei. In 1871 s’a făcut noi
pănă în timpii din urmă se ajută în sus­
testarea celor din Archidiecesă, au luat chiăma „Excelssum Reg. Gubernium Tran- arondare a protopopiatelor, s’au cass
ţinerea hegemoniei lor.
u
parte la alegere cu vot decisiv şi cei din sylvatiiae şi acest nume pentru Unguri era vre-o trei tracte protopopescl. Au voit a-
Der tainele viitorului sunt în manile
dieceseîe sufragane amintite. Candidat era spin în ochi. Ne-au lipsit de tâte, şi acum face mai rotunde şi s’au pomenit că le sc
Domnului! Să sperăm şi să avem răbdare!
între alţii episcopul Gherlei Dr. Ioan Van- ar fi buni bucuroşi să ne desnaţionaliseze, mult mai întinse. Şi aici au fost în j>
Tot în anul 1867, an fatal şi de triste cea, care în Archidiecesă nu avea ade­ căci pe tote cărările numai maghiarisare şi interesele unora, că lumea e dor’ a int
amintiri pentru noi cari am luptat şi ne-am renţi, şi decă nu luau parte şi Gherlenii, ârăşl maghiarisare întâmpinăm. Şi ei nu resului. In 1872 s’a ţinut sub Motropolit
vărsat sângele în apărarea tronului şi pa­ nici n’ar fi reuşit faţă cu candidatul Blă- văd, cum li-se sue peste cap Jidanii şi cum Vancea primul conciliu provincial, desp
triei, a repausat şi fericitul, neobositul, şenilor, T. Cipariu. îi speculâză de sus dela guvern pănă jos ale cărui decisiunl s’a vorbit mult în tii
demnul în fapte mari Metropolit Alexandru La alegerea Metropolitului au fost la popor. pul din urmă.
Sterca Şuluţ. Mortea lui a fost o mare lo­ comisari guvernialall civili: Alex. Bohăţel Domne cum s’a schimbat lumea şi (Va urma]
vitură pentru întrâgă naţiunea română cu adjutantul Samoil Poruţ, din partea es- timpurile! In Archivul lui T. Cipariu am
— - • • -i finîsooDul Dobra şi Petru Pop. cetit, că castelul metropolitan din Blaşih,