Page 30 - 1899-02

J
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 34.—1899.

Cel mai însemnat eveniment în parte la conferenţă, decă Italia se de mulţi, pentru-că îl capătă pe in- să alergăm la foi făţarnice şi ro-
străinătate a fost în cjilele din urmă retrage. Cine scie, decă mâne poi- tenţiunî. mâno-fage?
alegerea noului preşedinte al Franciei mâne nu se vor ridica si alte puteri Cum-că omenii distinşi catolic! Mai multă bărbăţiă, d-lor! pen-
în locul răposatului Felix Faure. cu astfel de declaraţiunî. nu mai dau pe totă catolicitatea lui tru-că alt-cum vom peri la drumul
Alegerea aoăsta s’a făcut Sâmbăta * „M. A.“ nimic, şi cum-că cele mai jumătate.
trecută, două cjile după mortea fos­ Din insulele Filipine sosesc ârăşî multe diecese unguresc! catolice văd X
tului preşedinte. Ea s’a făcut în Ver- scir! neliniştitbre. In noptea de 2z în „M. A.“ un organ koşutist-radi-
sailles de cătră adunarea naţională 1. c. resculaţii au dat foc în mai cal, lipsit de seriositate şi dreptate,
formată din membrii camerei şi se­ multe părţi oraşului Manilla. Res­ antidinastic şi resvrătitor, o dove- Pagini alese.
natului frances. Membrii acestei adu­ culaţii au împiedecat stingerea fo­ desce şi alungarea lui din curtea ar- i l o r pentru
nări voteză fiă-care pentru candida­ cului şi din casele, car! nu luaseră chiepiscopâscă dela Strigoniu şi Ca- Din luptele I t a l i e n
tul pe care-1 voesce de preşedinte. De foc, au început să pusce asupra tru­ locea, precum şi dela Caşovia, şi afli libertate.
rendul acesta au fost doi candidaţi pelor americane, car! voiau să sus­ diecese întregi, unde înzadar vei cău­ XV.
mai de frunte: Loubet, preşedintele ţină ordinea. Generalul american ta pe „Magyar Âllam“. — Hrăniţi flăcările! Cultivaţi simpatiile exteridre!
Senatului, şi Meline, fost ministru- Otis a telegrafat la Washington, că Cred, că parocliii noştri nu se
preşedinte. Cele mai multe dintre resculaţii au avut de gând să pâr- vor ţină mai catolici, decât cei dela Nimic mai primejdios pentru un
voturi le-a primit Emil Loubet (483), jolescă oraşul întreg, însă acesta nu Strigoniu or! Caşovia! popor pornit pe drumul luptei pen­
care a şi fost proclamat îndată de li-au succes. Au ars sute de case şi Să mai adaugem, cu câtă ne- tru desrobire, ca pansele prea mari, în
preşedinte. părtinire şi dragoste se intereseză car! el să fiă lăsat să amorţescă
magasii, şi pagubele trec peste o ju­ ârăşî, să se stingă într’ânsul flăcările
Noul preşedinte Loubet are mătate de milion. acea foiă de noi Românii, de insti-
versta de 60 de anî. Se cjîce despre ------------- fc-i ■ tuţiunile nâstre sociale şi econo­ ce l’au încălcjit şi l’au ridicat în luptă,
şi nimic mai rău, ca aceea, când el
el, că este om forte deştept, mo­ mice? E de prisos a aminti turba­ nu va sci preţui şi cultiva simpatiile
derat, şi unul din cei mai sincer! re­ r Magyar Âllam“ şi preoţimea ro­ rea lui „Magy. Allam“ asupra dis­
publicani. Francia aşteptă dela el mână gr. cat. tinşilor noştri bărbaţî, car! au cu­ lumii maiî, ci pâte le va chiar risipi
şi descompune prin propriile greşeli,
mult bine, mai sale doresce potoli­ rajul a-şî ridica cuvântul la ocasiunî prin lipsa de tact a şefilor săi.
rea luptelor dinăuntru, car! în tim­ De nenumărate-orî a fost învinuită potrivite în contra mişeliilor ungu­
pul din urmă au nepăciuit în cel preoţimeanbstră gr. cat., mai cu sâmă resc!, pe car! organul acesta catolic Acâstă lipsă de tact nu putea
mai mare grad naţiunea francesă. cea de prin părţile ungurene, că ar ceti de mult i-ar fi tras în ţâpă; der s’o aibă Cavour, şeful mişcării de li­
In şedinţa dela 21 Februarie n. şi abona foi unguresc!, făr’ a ţine chiar şi când se face ceva pentru bertate a poporului italian în timpul
a camerei francese din Paris s’a ce­ cont de politica urmărită de aceste bunăstarea materială a poporului de care vorbim, şi la urmările stin­
gerii flăcărilor de însufleţire, încă nu
tit un manifest al noului-preşedinte, foi şi făr’ de a-o scandalisa cât de nostru, când se înfiinţeză reuniunî Cavour era bărbatul, care să-şî lase
care este un fel de program al său. puţin calumniile şi batjocurile, de pentru promovarea agronomiei, indus­ poporul să ajungă.
In acest manifest, noul-preşedinte car! suntem învredniciţi în colo­ triei seu a comerciului, nu se rabdă In congresul din Paris, la care
declară, . că-şî va pune tote puterile nele lor. ca să nu ne spună câte-va — gro­
pentru apărarea constituţiunei; că va Intru-cât pote să corăspundă a- solane. Scorniturile şi raportele false şi el a luat parte, mişcarea italiană
devenise cestiune europână, cunos­
stărui pentru spriginirea parlamentu­ devărului acesta învinuire, se pote despre institutele nostre de bani,
lui în opera sa de înţelegere; că îşî convinge or! şi cine din simplul fapt, despre scol! şi aşecjăminte biseri­ cută temeinic, apreţiată cu simpatiă,
dâr cu tâte acestea resolvarea ei de­
va da silinţa a apara legile, armata că archikoşutistul „Magyar Allam“ cesc!, răsar în colonele lui „Magyar
w
naţională, pe care ţera o iubesce şi e cjiarul oficios al preoţimei române Âllam ca ciupercile cele nebune finitivă, ajungerea ei la bunul sfîrşit
are causă de a-o iubi, căci armata de prin părţile ungurene, fără a o în pădure, şi într’un număr mai nou dorit, putea, ba chiar avea ş£ întâr-
este un paznic credincios al onorei şi gena batjocurile, cu car! acâstă foiă ne anunţă, că, dâcă vom merge îna­ die încă!
Der tocmai fiind-că avea să mai
legilor patriei, şi în fine asigură, că ilustreză istoria nbstră şi aşecjămin- inte tot aşa (pe terenul economic) întârcjie, lui Cavour ’i se impunea
se va simţi fericit, dâca în unire cu tele nostre culturale, economice etc. „cu prav de puşcă o să ne sfărîme
toţi va duce înainte causa întărirei Şi să nu credeţî doră, că „ Magyar mania de îndîrjire“. Pănă la gradul una dintre chiamările cele mai gin­
şi fericirei Republicei francese. Allam“ ar fi răspândit numai prin acesta s’au înfierbântat vitejii dela gaşe şi grele, aceea de a hrăni cu tote
Bihor, Maramureş, Sătmar, căcî cam „M. Â.“. „01âli“ şi „roman se fo­ mijlocele nădejdile în bine, însufleţirea, ba
11
*
tot în asemenea înbelşugare îl vom losesc într’un şir de câte trei-orî în chiar răbdarea Italienilor, — şi in ace­
Piceam în revista nostrâ din afla — risuin teneatis — şi în Lugoş. batjocură, fără a se teme, că-ş! va laşi timp a nu lăsa si se recescă nicî
numerii trecuţî, că Congresul pentru Lumea românescă, dedată a ju­ perde reputaţia de foiă seriosă. simpatiile, pe cari le câştigase deja la
pace şi desarmare propus de Ţarul, deca dintr’un punct 6re-care de un Acesta este pe scurt organul bărbaţii cu influinţă în străinătate, şi
nu prea are mar! prospecte de-a eşi optimism binefăcător, se amăgea cu catolic, pe care îl laudă şi’l abo- mai ales să nu se stîngă aceste sim­
bine. N’au trecut de-atunc! decât romanitatea escelentă a Lugoşului. neză aţâţ! preoţi român! gr. cat. patii în inima fraţilor Frances!!
abia câte-va cjile, şi ătă că două Der ce să vecji? Spre ruşinea vâcu- Catolic nu e, precum am ară­ Misiunea întâia, hrănirea însu­
dintre puterile europene au vestit lui, „Magyar Allam“ în multe paro- tat, românesc erăşî nu e; ce caută fleţirii, hrănirea flăcărilor sfiinţite în
pe cei din Petersburg, că nu vor chii curat românesc! ale acestei die- atuncî acest cjiar şovinist în casele inimi, Cavour şi-o împlini cu succes,
lua parte la Congres. Cea dintâiu cese române gr. cat. este pote unicul preoţilor noştri? deşi trebuia să umble cu ea ca cu
u
este Italia. Guvernul italian rău s’a c | ia r — însă „catolic . Cel puţin mie nu-’mî vine a âuă, cum e cjisa, său ca cu foc, căcî
supărat, că în sfatul puterilor pen­ Şi ce cjiar e „Magyar Allam“?. crede, să se afle preoţi român!, car! în Italia era, precum se scie, un pu­
tru pace şi desarmare voesc să După cele două inscripţiunî din s’ar identifica cu politica lui „Ma­ ternic partid revoluţionar, pe care
chieme şi pe Papa să ia parte. Drept frunte, s’ar păre a fi catolic, căci gyar Allam“. de-1 combătea, ee lovea de opinia
aceea, el a adresat o notă guvernu­ Papa Piu IX şi Leone XIII n’au o- Să ne îngrijim a alunga cu to­ publică mare a ţării, căcî partidul
lui din Petersburg, în care-i spune, bicînuit a trimite binecuvântare foi­ tul acâstă foiă infectă din societa­ era fdrte popular, âr de-1 sprijinea,
că de va fi învitat şi Papa să ia lor jidane şi francmasone, numai că tea românescă, pentru-că politica ur­ se isbea de opinia tare a cercurilor
parte la Congres, ca representant de atuncî „M. Â.“ şi-a păpat uu nu­ mărită de ea e cu atât mai pericu- diplomatice externe, car! arătau, cum
alătur! cu celelalte state lumesc!, mai creditul catolicităţii, ci şi al losă, cu cât se recomandă sub mască arată şi adî, groză şi aversiune pen­
Italia nu va participa. Guvernul en- creştinătăţii, şi ca organ serios nu catolică. tru „revoluţii .
11
gles înţelegând despre acesta, a cău­ mai are trecere decât pâte între Avem noi foi românesc!, ade­ El trebuia să împace şi capra
tat nod în papură, şi a scris la Pe- preoţii român! şi rutenî, dintre car! vărate foi românesc!, adevărate ră­ şi varza. Pentru a nu-şî aprinde pae
tersburg, că nicî Anglia nu va lua bag’ semă de aceea îl procură aşa sunete ale suspinelor nâstre, de ce ’n cap în propria ţâră, îngăduia re-

curî. Cunâscem cu toţii sfirşitul acestui eu singur. Consiliile Provedinţei divine cine plute, scaune mai de ceva preferinţă, erau ginea cimiterului, şi a resultat un pământ
mare proces. — Dabit Dcus hisqouque fi- însă să le scruteze ? ! raritate. de vre-o 5 merţe de sămănătură.
n e m . . . . căci în mânile puternicului Dum- în primăvara anului trecut 1898 m’a Preoţii îşi cunosceau ofioiul lor, Din acest pământ sâmănat mai întâiu
necjeu sunt depuse destinele tuturor. Pănă ajuns de nou una din cele mai crude lo­ aspiraţiuni esagerate nu aveau, toţi erau în 1846 am câştigat cât am putut. S’au mai
una alta păţim, însă nu suntem frânţi. Spe­ vituri a sorţii prin mortea subită a nurorei munoitori, sciind că n’au de nică'ri să aş­ făcut şi câte-va alte donaţiuni în bani şi
răm, că tâte îşi au un sfîrşit în lumea mele, care la adâncile-mi bătrâneţe îmi era tepte ceva ajutor; îşi lucrau cu sudori pământ, din care adi o parte moştenitorii
acâsta; numai solidaritate, solidaritate şi mie şi fiului meu Alexandru cel din urmă crunte puţina canonică. — Locurile erau testatorului l’au răscumpărat erăşî, la ceea-
ârăşî solidaritate ne trebue, şi prigonitorii sprijin. De atunci am rămas amândoi sin­ iobâgesci; de mai puteai, cu risic să ză- ce m’am învoit, văcjând că poporul cu care-1
se vor îmblăncţi. guri, şi singuri suntem şi adî. logesci dela vre-un iobagiu un pământ: lucram, în loc să se bucure, a început să
Până aci am avut prilej se însemn atâta era tot. In viaţa mea am lucrat şx eu blasteme pe testator. Aşa-i poporul nesciu-
multe petreceri şi voie bună, der âtă că dela os; fiind-că sciam ciopli, ’mi făceam tor de binele lui!
trebue să încrestez cu litere negre şi o Adnexe. In 1842, când m’am preoţit, unele din uneltele mai mărunte, ea osiă la Şo61ă avem miserabilă. Asta s’a în­
supărare şi întristare mare. In 20 De- pe lomrile nostre preoţii erau mai toţi rotile, poliniâră la jug, o cătuşă, o tînjală, tâmplat tot din servilism. In 1863/4 un anu­
cemvre st. v. capăt scrisâre expres, că moralişti. Teologi forte puţini. In Ernut restee. Cruţam şi trăiam cu simplitatea mit Şerban Sandor, cumpărase locuri mai pe
frate-meu Vasilie dela Boziaş e greu bol­ era Lazar Iosif, în Lechinţa Teofil Boer, apostolilor. Luxul l’am urît în tot timpul nimica, dela âmenii care plângând îşi îm­
nav. încă nu pornisem la drum şi primesc în Tirimia de curând venit şi pus vice- cât am trăit, şi am iubit simplitatea şi cu­ biau pământul cel bun spre vâncjare. El
soirea telegrafică sdrobitâre, că a încetat protopop Gavril Fogaraşi, apoi loan Pop răţenia. In casa mea însă totuşi au fost îşi făcuse din mai multe pământuri cum­
din viâţă în 20 (1 Ian. 1895 n.) Dec. di- în Cerghizel. primiţi mulţi âmeni însămnaţi, oficioşi şi părate lângă olaltă ca 25 jugâre, un loc
minâţa. Preoţii cu puţine escepţiuni umblau oficiali, şi nimeni nu m’a condemnat. complet care-1 sămănase cu mâzeriohe şi a
Puţin a fost bolnav şi cu tote aju- îmbrăcaţi cu ciâreci, ţundră negră lungă, * dat’o s’o cosesoă, s’o îmblătâscă sătenii din
târele medicale, viaţa nu i-s’a putut mân­ apoi cojâce, peptare; care purta nădragi Biserica din Chirileu nu avea nici un Chirileu şi în anul următor, sămănându-l cu
tui. înzadar, căci „Contra vim morţiş, non vineţi de nisce postav dur de Sighişâra venit. Ce să facem? In capul cimiterului cucuruz, asemenea să-l lucreze pănă la aşe­
est medicamcn in Hortis . Mult, l’am plâns erau ceva escepţiuue, dâr celelalte vest­ care era acum plin pănă în drumul ca duce zatul îu coşuri, c’apoi el, Şerban, va face
u
şi-l- vom mai plânge, căci a fo3t om cum minte erau tot cojocul şi ţunda negră. pe lângă el, fugeau nisce cânepişti. Ne-am şcâlă. A venit la mine cu solgăbirăul Ma-
rar întâlnescl în lume. Din 17 fraţi şi su­ Luxul pe acele timpuri era necunos­ pus cu protopopul Fogaraşi şi am făcut caveiu şi am făcut contract. Omenii şi-au
rori, câţi am fost din doi părinţi, am rămas cut. Mobile de salon, precum divane um­ metă peste tâte cânepiştele oblu cu mar- I împlinit lucrurile cum se cade, der între-