Page 31 - 1899-02

Nr. 84.—1899. G-AZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

voluţionarilor impacienţi 9e-şî publice Văcjând acum bine pornite lu­ ’n sufletul lor, că în bune mâni dau Grillparzer „Sappho , în care d-şora Bâr­
u
şi ei vederile prin f6ia lor „G-azetta crurile pe calea acâsta, Cavour avu contribuţiile lor! sescu va juca rolul principal. Duminecă în
41
del popolo 44 („Gazeta poporului ), grijă, ca se pregătescă şi un alt Aşa sciu Cavour hrăni însufle­ 26 1. c. se vor da două representaţiunl cu
uitându-se printre degete la aţiţările eveniment, care se vină 6re*cum el ţirea şi aşa sciu el sgândări pe su­ d-ra Bârsescu. După amâdl la 3 ore, în
lor, der în acelaşi timp se gândea de el, anume ca pe când vor fi ei părata Austriă în ajunul răsboiului urma dorinţelor exprimate faţă de artista,
serios şi la o organisare, cum i-am (fice, mai bine pregătiţi, pe atunci Austria din 1859. din cercurile tinerimei şcolare de ambele
a patriotismului italian, care în viitor să-şi perdă răbdarea şi să-i provâce Despre modul cum cultivă sim­ sexe se va juca: „Der Soim der Wildniss“
se se a^ate încălcat de flacăra iubirii ea, să-i atace ea întâiu, să pornescă patiile străinătăţii şi cum le folosi de Halm, în care d-ş6ra Bârsescu va ave
de cnusă, d6r luminat în acelaşi timp ea răsboiul, cu ponosul, că ea a fost în acelaşi timp pentru acelaşi scop, rolul Partheniei; âr Duminecă sera la 7'/
2
ş călăuzit şi de judecată rece, în­ care — a început pricina! în alt număr. ore se va da representaţia de adio „Ma~
;
temeiată pe cunoscinţa reală a si­ In scopul acesta Cavour se puse Spic. rianne ein Weib aus dem Vollce , în care
u
tuaţiilor ! cu îngrijire se zgâudere mereu su­ erăşl d-ra Bârsescu va juca principalul rol.
îi veni într’aceea fdrte bine pro­ părarea Austriei, supărare, ce i-a Vineri d-ra Bârsescu a fost în Sibiiu, unde
punerea iui Giuseppe la Farina, fost rămas mai ales din Congresul dela Prigonirea limbei românesc!. şi-a dat concursul la o serată musicalâ de-
ministru in Sicilia, de a se întemeia Paris. Bucium-şasa, 17 Febr. n. 1899. clamatorică. Luni în 27 1. c. artista va
o „Societate Naţională *, care se lucreze Un astfel de lucru forte supărător On. D-le Redactor! Se tfice, că „în pleca de aici la Viena, deorece în 1 Mar­
1
în folosul neatârnării Italiei, înse nu pentru Austria, era întărirea ce­ munţi e libertatea . Pote, că aşa ar fi, tie n. va juca în „Iubileums theater unde
44
14
cu sgomotul şi nestăpânirea revolu­ tăţii Alexandria, spre hotaiele ocu- decă stăpânitorii ni-ar lăsa-o. Maghiarisarea este angajată. — Observăm cu acâsta oca-
ţionarilor, ci în taină, pregătind stra­ paţiunii ei. Cavour se apucă de în­ însă şi aici şi-a întins cornele, şi încă siune, că d-ra Bârsescu este şi de rândul
turile mart ale poporului, derăavend tărirea acestei cetăţi cu atâta sgo- într’un mod neobicîuuit pănă acum. acesta ospele d-nei Eufemia Kertsch, care
şi consimţirea şi bunăvoinţa guver­ mot şi paradă, că era de-opotrivă cu Eu ca învăţător la şeola confesională a dat în onorea artistei, după representa­
nului, ba a Regelui chiar! a-i zurui vecinei sub nas armele, cu română gr. cat. de aici, arătarea absenţelor ţia de Joi, şi un supeu.
Lui Cavour îi conveni planul de cari ca mâne o să-o atingă cât să
şcolare tot-dâuna am făcut’o pe conspecte
minune. Priu el putea atrage şi pe pote de simţitor! Daruri pentru biserică. D-1 Iosif
românescl. In 16 Februarie n. c. mă po­
revoluţionari la o muncă mare, fo- O gazetă din Torin, la îndem­ menesc însă cu o legătură de hârtii, pe Morariii, preot în comuna Hosman din
lositore, şi putea în aceeaşi vreme nul lui Cavour, deschise cu mult tractul Agnitei, a făcut astă-tomnă, cu
care desfăcându-o aflu în ea tote conspec­
păstra şi aparenţele iiciştei pentru sgomot o subscripţie publică, pen­ tele de absenţii făcute de mine şi înaintate ocasiunea sfinţirei bisericei române gr. or.
ochii străinătăţii. Va isbucnl el apoi tru întâmpinarea cheltuelilor de a inspectorului şcolar dela 1 Octomvre 1898 de-acolo, un dar frumos pentru biserică.
lucrul, când va fi timpul potrivit şi provedâ acâstă cetate cu o sută de şi pănă în present, 15 Februarie n. Mi-le Anume din averea sa a dăruit o grădină de
hotărît, şi va ave chiar cu atât mai tunuri! Articulii ei erau indrăsneţl retrimite d-1 inspector unguresc de şcole un jugâr şi jumătate pentru viitorul preot,
mare răsunet, cu cât va îsbucnl din- şi fierbinţi, străbătând la inima Ita­ având a se edifica pe aceea grădină casă
prin notarul nostru cu porunca, că fiind
tr’una, după-ce lumea, văcjend liniş­ lienilor, şi împungând în inima Aus- scrise pe esemplare de absenţii românescî, nu parochială, er pentru susţinerea bisericei
tea aparentă la suprafaţă, îşi va fi triacilor. Subscrierile de nume veniră se primesc, ci mă îndrumă, ca în timp de trei a dăruit un alt pământ comassat de 2 ju-
cam întors privirile dela ea! potop din tbte părţile, şi gazeta le iţite dela primire să le scriu tote pe esemplare găre. Acestă nobilă faptă a fost imitată şi
Societatea se constitui definitiv publica pe tâte, în chip ostentativ! ungurescî. Acâsta mi-s’a întâmplat atât mie de crâsnicul, care încă a dăruit pentru bi­
în August 1857, alegendu-şî de pre­ Manin adună din Paris un mare nu­ cât şi învăţătoresei d-şorei Cornelia Chirilă. serică \un pământ de două jugărc. Fie, ca no­
şedinte pe Palavicino, er de vice­ măr de subscripţii franceze! Austria M’am dus la d-1 paroch şi director bilul esemplu al acestor bărbaţi să găsâscă
preşedinte pe Garibaldi, care acum nu se mai pute îndoi, ce înţeles au Iosif Ciura şi i-am comunicat afacerea. cât mai mulţi imitatori printre Români!
începe se apară ârăşl în mişcarea acestea tote, dâr fiind lucrurile fă­ M’a rugat, să-i dau îndrumarea dela notar, Agenturi ale Asociaţiunei s’au mai
patriei sale. cute cu mult tact şi cu forme is­ ca .se-o decopieze, dicând: că va face cu­ constituit Dumineca trecută în comunele
Refugiaţii politici dinafară, Ma- teţe, n’avu ce face de-ocamdatâ. Ca­ noscut caşul şi d-lui protopop. JReşnov şi Cristian prin d-nii O. Aiser şi
nin şi Mazzini, hrănitorii mişcării vour nu (ţi^ea nimic, nu aproba es- Acum, On. D-le Redactor, Vă rog se T. Fopovicî, ca delegaţi ai comitetului cer-
revoluţionare, fură câştigaţi şi ei de plicarea mişcării, dâr nici nu o des- binevoiţi a ne da bunul D-vostr§ sfat în cual din Braşov. Agentura din Beşnov s’a
Cavour pentru „ Societatea Naţio­ mi nţea ! privinţa acâsta, că ce avem de făcut.*) De constituit în modul următor: Preşed. Ioan
nală" secretă, der temeinic iucrătore, însufleţirea generală crescea şi ce vrâ sâ mai tipărescă Tipografia din Tecidescu preot, secretar şi bibliotecar
şi aşa acestă societate îi stete ge­ se hrănea mereu. Cavour se simţea Blaşiu conspecte de absenţii în limba ro­ George Butnar iu învăţ., eassar George Ilie
nialului cap al guvernului italian la în mijlocul ei ca în mijlocul unei mână, decă după cum vedeţi, nu le mai comerciant; mebrii înscrişi sunt: a) ordi­
disposiţiă, ca o puternică armă cu cetăţi tari, şi astfel pute păşi ’nainte. putem folosi, ci de aci încolo suntem con- nari : I. Teculescu, G. Ilie, b) ajutători: G.
două luciurî: unul, cel liniştit, pu- Prilegiu i-se dete din nou. Chiar strînşî a face absenţiile pe conspecte un­ Butnariu, D. Ilie, V. Cârstocea, I. N. Stă-
teodu-l arăta diplomaţiei, în semn că în acest timp, împăratul Austriei, ac­ guresc!, cu tote că nicăirî în Transilvania nicel, Gl. Chivulescu, V. V. Ilie, I. Ren-
el are mână tare în ţeră şi o ţine tualul nostru monarch, sosi în Mi- nu este o comună, care sâ potă fi mai pur gliea şi I. N. Brezeanu. — Agentura din
în frâu ; al doilea, cel strălucitor lan şi petrecu mai mult aci. românescă ca Bucium-şasa, având o şcolă Cristian s’a constituit astfel: Preşed. pro-
de razele speranţelor, arătându-1 po­ Formele de curtuasiă pretindeau cu doi învăţători, a căreia esistenţă este visor Ioan Teculescu adm. par., secretar
porului şi stăpânindu-l printr’ânsul. ca regele Victor Emanuel al veci­ asigurată pentru tot-deuna, precum şi o Nicolae Muntean învăţ., bibliotecar George
44
Acestă societate întruni âre cum tdtă nului Piemont se-şî trimită un sol biserică c’un capital depus la „Patria în Popovicî învăţ, şi eassar Ioan Bogdan eco­
Italia într’o uriaşă conspiraţiune de să salute pe împărat. Victor Emanuel Blaşiă de peste 24000 fl. nom. O a membri ajutători ai Asociaţiunei
răsturnare, care avea să isbescâ la înse, sfătuit cu ministrul seu, nu trimise Ioan M. Munteanu, s’au înscris d-nii: Nic. Muntean înv., G. Po­
timpul cel mai potrivit în sugrumă­ pe nimenea!
învăţător, director interimat. povicî înv., Partenie Căproiu, Maria Pitic,
torii libertăţii şi împedecătorii unirii! Asta trebuia să rănescă fârte I. Caral, G. Mihui, I. Popa, I. Bogdan, I.
Capii societăţii şi miile lor de crud mândria puternicului vecin. Dâr Mălăia, G. Popa, Teodor Olteanu, G. Stin-
ajutâre răspândite peste tot locul, şi ei chiar asta o doreau. Urmările SOIRILE BILEI. ghe, Nic. Dinu, D. Staicu jun., Micu Găină,
sciură presinta poporului planurile ur­ n’au întârejiat mult. N. Rucărean, Ioan Olteanu, G. Barbujun.,
13 (25) Februarie.
mărite de societate, aşa de frumos, Asemenea provocătâre au fost Bucur Barbu, D. Staicu sen., Şt. Neculi-
că flacăra însufleţirii generale nu nu­ şi alte întăriri făcute spre graniţa D-şora Agata Bârsescu va mai cioiîi şi St. Popa.
mai că nu scăcjn nicăirî, ci crescu austriacă, prefăcând d. e. cortul La juca încă astăcji Sâmbătă şi mâne Dumi­
şi se lăţi chiar şi mai departe, — Spezzia, din port comerciul în port necă pe scena teatrului german din loc. Amânarea recrutărilor. Ministrul
deci în acestă privinţă scopul pa­ militar etc., întăriri, cari cereau chel- Astă-seră se va da renumita tragediă de unguresc de houvecjl a dat o ordonanţă,
triotic al lui Cavour fu atins în chip tuelî colosale, dâr pe cari cetăţenii în înţelesul căreia recrutările se amână pănă
*) Vom răspunde în nr. viitor de Dumineca.
strălucit. le dădeau bucuros, încredinţaţi pănă - Red. la alte disposiţiunî. Recrutările erau să se

prindătorul a făcut o nimica tâtă. Casa In 1842 şi şi mai încoce nu aveam munele Moldovan; toţi caii au acest co- chiar slavone. Nu puteam'să le cetim, nici
mică, scundă cu nisoe ferestri mici de un decât un Sinod de tomnă, unde arătam nume, vor fi sciind din tradiţiune părin- să le înţelegem. Ne mai pomenia şi de nes-
cot de lungi, cu un cuvânt miserabilă. nascerile, cununiile şi caşurile de morte tâscă pentru-ce pârtă acest conume? Etă oarl mori, care le-a avut. Cumcă au fost
14
Arătându-şl poporenii neîndestulirea, solgă- întâmplate, numai cu numeri. Ele se scriau al nostru conume „Moldovan de unde de­ boerl avuţi, nu este nici o îndoială, de ase­
birăul Macaveiu nu ni-a esoperat dreptate. într’un Conspect, pe care fiă-care preot rivă : menea, că au fost omeni de rang, cari nu
Apoi pare-că e blăstăm, că nu căpătăm do­ trebuia să-l subştârnă. Erau încă preoţi, cari In anul 1817 strămoşul nostru Macarie se dau cu una în două.
cenţi numai de cei mai răi, unii mai slabi nu sciau scrie numele. In postul mare ne cu alţi trei fraţi ai săi, toţi în etate virilă: Aceşti patru fraţi la început s’au aşe-
decât alţii. mărturisiam vecinii unii altora, cu familii Nicefor, Toder şi Yasilie, ca boerl în Iaşi dat cu locuinţa în Mihaşu de Câmpie, es-
cu tot. Acum e altceva, şi mulţi lipsesc
* în Moldova, ce or fi avut ou domnul Mol­ arendând un domiuiu a ore-cărui domn. In
de multe ori dela mărturisire. dovei de atunci Mihail Racovifa, ce nu, nu Mihâş avea domnii şi curţi domnescl şi
Prin anul 1842, când m’am preoţit, la Instituţiunea ca protopopii să dea fa­ seim?! Ei au fost siliţi a pribegi, şi toţi fam. grofâsca Haller din St. Paul şi în-
întâlnire ne salutam întinejându-ne unii al­ cultate de cununie, se trage din timpuri patru, pe patru cai buni, cu patru părechl tr’una din efile mergând groful Haller
tora mâna drâptă cu cele trei degete, pe vechi, pe când erau preoţii ca vai de ei de desagi de piele, încărcaţi ou galbini de Jânos la Mihăş a dat în vorbă cu stră­
care după salutare fiă-oare şi-le săruta, şi trebuia protopopii să-i cerce cum servesc aur, trecură munţii şi au venit în Tran­ moşul nostru Macarie, au păşit la învoială
binecuvântând pe celalalt. Drept, că nu S. liturgic, cum botâză şi cum administrâză silvania. şi l’a strămutat în St. Paul, l’a pus peste
eram civilisaţl, oa acum. Preotesele tote celelalte sacramente. Mulţi diecî (cantori) Nu ni-a soiut spune tatăl nostru, că dominiul său prefect. Ceilalţi fraţi ai săi,
îmbrăcate românesce, afară dâcă, spre dis­ făceau actele de cununie. Acum însă când ceilalţi fraţi erau însuraţi sâu ba, dâră au rămas în Mihăş. Cât timp, nu ni-au sciut
tingere, avea pe cap o năframă nâgră. preoţii sunt luminaţi, teologi, nu are în­ strămoşul nostru Macarie era căsătorit, spune. Insă probabil, că nu peste mult după
Când veneau la casa unora din preoţi, deşi ţeles, că tot preotul e respunejător. avea nevastă cu numele Măriuţa. Oare li a ce s’a strămutat fratele lor mai mare Ma­
erau mai bătrâne, sărutau mâna preotului
Post scriptum. fost conumele încă nu ni-a sciut spune, carie la S. Paul, ce vor fi avut, oe nu, cu
cu reverinţă. AdI sărută preoţii mâna preo-
Deşi pe cum am însemnat la înce­ decât Meden, Medent, aşa ceva, din care noi d-1 propietar şi deregătorul curţii, ei l’au
teselor, ba şi a altor dame, ba pote o-ar
putul acestei biografii, părinţii noştri ajun­ am dat cu socotăla a fi din viţa Mehe- omorît, ş’au luat ce au avut mai indelete
săruta, de nu s’ar gena, şi în obraz. Ei, der
sese a fi slugitorl de domni (iobagi), noi dinţană; desluşit însă nu seim. şi banii care îi avea, şi într’o nopte au
acâsta e civilisaţiune, lumea a înaintat,
ne tragem din o prosapie boerâscă tocmai După-ce am crescut, şi eram la şcâlă venit la fratele cel mai mare Macarie în St.
cea măritată nu umblă cu capul descoperiţi
din Iaşi din Moldova. în Vaşarheift, ne arată părinţii nisce scri­ Paul. I-au enarat strămoşului nostru cum
* Mulţi dintre Românii noştri portă co­ sori vechi afumate, cu litere cirile, pote s’a întâmplat şi fratele lor Macarie scurt şi