Page 31 - 1899-02
P. 31

Nr. 84.—1899.                                                        G-AZETA TRANSILVANIEI.                                                                        Pagina 3.


             voluţionarilor  impacienţi  9e-şî  publice         Văcjând  acum  bine  pornite  lu­       ’n  sufletul  lor,  că  în  bune  mâni  dau  Grillparzer  „Sappho ,  în  care  d-şora  Bâr­
                                                                                                                                                                          u
             şi  ei  vederile  prin  f6ia  lor  „G-azetta  crurile  pe  calea  acâsta,  Cavour  avu  contribuţiile lor!                               sescu  va  juca  rolul  principal.  Duminecă  în
                                                      41
             del  popolo    44   („Gazeta  poporului ),  grijă,  ca  se  pregătescă  şi  un  alt              Aşa  sciu  Cavour  hrăni  însufle­      26  1.  c.  se  vor  da  două  representaţiunl  cu
             uitându-se  printre  degete  la  aţiţările  eveniment,  care  se  vină  6re*cum  el  ţirea  şi  aşa  sciu  el  sgândări  pe  su­         d-ra  Bârsescu.  După  amâdl  la  3  ore,  în
             lor,  der  în  acelaşi  timp  se  gândea  de  el,  anume  ca  pe  când  vor  fi  ei  părata  Austriă  în  ajunul  răsboiului  urma  dorinţelor  exprimate  faţă  de  artista,
             serios şi la o organisare, cum i-am (fice,  mai  bine  pregătiţi,  pe  atunci  Austria  din 1859.                                        din  cercurile  tinerimei  şcolare  de  ambele
             a  patriotismului  italian,  care  în  viitor  să-şi  perdă  răbdarea  şi  să-i  provâce         Despre  modul  cum  cultivă  sim­       sexe  se  va  juca:  „Der  Soim  der  Wildniss“
             se  se  a^ate  încălcat  de  flacăra  iubirii  ea,  să-i  atace  ea  întâiu,  să  pornescă  patiile  străinătăţii  şi  cum  le  folosi  de  Halm,  în  care  d-ş6ra  Bârsescu  va  ave
             de cnusă, d6r luminat în acelaşi timp  ea  răsboiul,  cu  ponosul,  că  ea  a  fost  în  acelaşi  timp  pentru  acelaşi  scop,  rolul  Partheniei;  âr  Duminecă  sera  la  7'/
                                                                                                                                                                                                 2
             ş   călăuzit  şi  de  judecată  rece,  în­    care — a început pricina!                    în alt număr.                                 ore  se  va  da  representaţia  de  adio  „Ma~
              ;
             temeiată  pe  cunoscinţa  reală  a  si­            In  scopul  acesta  Cavour  se  puse                                        Spic.     rianne  ein  Weib  aus  dem  Vollce ,  în  care
                                                                                                                                                                                        u
             tuaţiilor !                                   cu  îngrijire  se  zgâudere  mereu  su­                                                    erăşl  d-ra  Bârsescu  va  juca  principalul  rol.
                   îi  veni  într’aceea  fdrte  bine  pro­  părarea  Austriei,  supărare,  ce  i-a                                                    Vineri  d-ra  Bârsescu  a  fost  în  Sibiiu,  unde
              punerea  iui  Giuseppe  la  Farina,  fost  rămas  mai  ales  din  Congresul  dela              Prigonirea limbei românesc!.             şi-a  dat  concursul  la  o  serată  musicalâ  de-
             ministru  in  Sicilia,  de  a  se  întemeia  Paris.                                                     Bucium-şasa, 17 Febr. n. 1899.   clamatorică.  Luni  în  27  1.  c.  artista  va
              o „Societate Naţională *, care se lucreze         Un astfel de lucru forte supărător            On.  D-le  Redactor!  Se  tfice,  că  „în  pleca  de  aici  la  Viena,  deorece  în  1  Mar­
                                      1
             în  folosul  neatârnării  Italiei,  înse  nu  pentru  Austria,  era  întărirea  ce­        munţi  e  libertatea .  Pote,  că  aşa  ar  fi,  tie  n.  va  juca  în  „Iubileums  theater   unde
                                                                                                                                                                                           44
                                                                                                                            14
              cu  sgomotul  şi  nestăpânirea  revolu­      tăţii  Alexandria,  spre  hotaiele  ocu-      decă  stăpânitorii  ni-ar  lăsa-o.  Maghiarisarea  este  angajată.  —  Observăm  cu  acâsta  oca-
             ţionarilor,  ci  în  taină,  pregătind  stra­  paţiunii  ei.  Cavour  se  apucă  de  în­   însă  şi  aici  şi-a  întins  cornele,  şi  încă  siune,  că  d-ra  Bârsescu  este  şi  de  rândul
              turile  mart  ale  poporului,  derăavend  tărirea  acestei  cetăţi  cu  atâta  sgo-        într’un mod neobicîuuit pănă acum.           acesta  ospele  d-nei  Eufemia  Kertsch,  care
              şi  consimţirea  şi  bunăvoinţa  guver­      mot  şi  paradă,  că  era  de-opotrivă  cu         Eu  ca  învăţător  la  şeola  confesională  a  dat  în  onorea  artistei,  după  representa­
              nului, ba a Regelui chiar!                   a-i  zurui  vecinei  sub  nas  armele,  cu    română  gr.  cat.  de  aici,  arătarea  absenţelor   ţia de Joi, şi un supeu.
                   Lui  Cavour  îi  conveni  planul  de  cari  ca  mâne  o  să-o  atingă  cât  să
                                                                                                         şcolare  tot-dâuna  am  făcut’o  pe  conspecte
              minune.  Priu  el  putea  atrage  şi  pe  pote de simţitor!                                                                                   Daruri  pentru  biserică.  D-1  Iosif
                                                                                                         românescl.  In  16  Februarie  n.  c.  mă  po­
              revoluţionari  la  o  muncă  mare,  fo-            O  gazetă  din  Torin,  la  îndem­      menesc  însă  cu  o  legătură  de  hârtii,  pe   Morariii,  preot  în  comuna  Hosman  din
              lositore,  şi  putea  în  aceeaşi  vreme  nul  lui  Cavour,  deschise  cu  mult                                                         tractul  Agnitei,  a  făcut  astă-tomnă,  cu
                                                                                                         care  desfăcându-o  aflu  în  ea  tote  conspec­
              păstra  şi  aparenţele  iiciştei  pentru  sgomot  o  subscripţie  publică,  pen­           tele  de  absenţii  făcute  de  mine  şi  înaintate   ocasiunea  sfinţirei  bisericei  române  gr.  or.
              ochii  străinătăţii.  Va  isbucnl  el  apoi  tru  întâmpinarea  cheltuelilor  de  a        inspectorului  şcolar  dela  1  Octomvre  1898   de-acolo,  un  dar  frumos  pentru  biserică.
              lucrul,  când  va  fi  timpul  potrivit  şi  provedâ  acâstă  cetate  cu  o  sută  de      şi  pănă  în  present,  15  Februarie  n.  Mi-le   Anume  din  averea  sa  a  dăruit  o  grădină  de
              hotărît,  şi  va  ave  chiar  cu  atât  mai  tunuri!  Articulii  ei  erau  indrăsneţl      retrimite  d-1  inspector  unguresc  de  şcole   un  jugâr  şi  jumătate  pentru  viitorul  preot,
              mare  răsunet,  cu  cât  va  îsbucnl  din-  şi  fierbinţi,  străbătând  la  inima  Ita­                                                 având  a  se  edifica  pe  aceea  grădină  casă
                                                                                                         prin  notarul  nostru  cu  porunca,  că  fiind
              tr’una,  după-ce  lumea,  văcjend  liniş­    lienilor,  şi  împungând  în  inima  Aus-     scrise pe esemplare de absenţii românescî, nu   parochială,  er  pentru  susţinerea  bisericei
              tea  aparentă  la  suprafaţă,  îşi  va  fi  triacilor.  Subscrierile  de  nume  veniră     se primesc, ci mă îndrumă, ca în timp de trei   a  dăruit  un  alt  pământ  comassat  de  2  ju-
              cam întors privirile dela ea!                potop  din  tbte  părţile,  şi  gazeta  le    iţite dela primire să le scriu tote pe esemplare   găre.  Acestă  nobilă  faptă  a  fost  imitată  şi
                   Societatea  se  constitui  definitiv  publica  pe  tâte,  în  chip  ostentativ!       ungurescî.  Acâsta  mi-s’a  întâmplat  atât  mie   de  crâsnicul,  care  încă  a  dăruit  pentru  bi­
              în  August  1857,  alegendu-şî  de  pre­     Manin  adună  din  Paris  un  mare  nu­       cât şi învăţătoresei d-şorei Cornelia Chirilă.  serică \un pământ de două jugărc. Fie, ca no­
              şedinte  pe  Palavicino,  er  de  vice­      măr  de  subscripţii  franceze!  Austria           M’am  dus  la  d-1  paroch  şi  director   bilul  esemplu  al  acestor  bărbaţi  să  găsâscă
              preşedinte  pe  Garibaldi,  care  acum  nu  se  mai  pute  îndoi,  ce  înţeles  au         Iosif  Ciura  şi  i-am  comunicat  afacerea.   cât mai mulţi imitatori printre Români!
              începe  se  apară  ârăşl  în  mişcarea  acestea  tote,  dâr  fiind  lucrurile  fă­         M’a  rugat,  să-i  dau  îndrumarea  dela  notar,   Agenturi  ale  Asociaţiunei  s’au  mai
              patriei sale.                                cute  cu  mult  tact  şi  cu  forme  is­      ca  .se-o  decopieze,  dicând:  că  va  face  cu­  constituit  Dumineca  trecută  în  comunele
                   Refugiaţii  politici  dinafară,  Ma-  teţe,  n’avu  ce  face  de-ocamdatâ.  Ca­       noscut caşul şi d-lui protopop.              JReşnov  şi  Cristian  prin  d-nii  O.  Aiser  şi
              nin  şi  Mazzini,  hrănitorii  mişcării  vour  nu  (ţi^ea  nimic,  nu  aproba  es-              Acum,  On.  D-le  Redactor,  Vă  rog  se  T.  Fopovicî,  ca  delegaţi  ai  comitetului  cer-
              revoluţionare,  fură  câştigaţi  şi  ei  de  plicarea  mişcării,  dâr  nici  nu  o  des-   binevoiţi  a  ne  da  bunul  D-vostr§  sfat  în  cual  din  Braşov.  Agentura  din  Beşnov  s’a
              Cavour  pentru  „  Societatea  Naţio­        mi nţea !                                     privinţa  acâsta,  că  ce  avem  de  făcut.*)  De  constituit  în  modul  următor:  Preşed.  Ioan
              nală"  secretă,  der  temeinic  iucrătore,         însufleţirea  generală  crescea  şi     ce  vrâ  sâ  mai  tipărescă  Tipografia  din  Tecidescu   preot,   secretar   şi   bibliotecar
              şi  aşa  acestă  societate  îi  stete  ge­   se  hrănea  mereu.  Cavour  se  simţea        Blaşiu  conspecte  de  absenţii  în  limba  ro­  George  Butnar  iu  învăţ.,  eassar  George  Ilie
              nialului  cap  al  guvernului  italian  la  în  mijlocul  ei  ca  în  mijlocul  unei       mână,  decă  după  cum  vedeţi,  nu  le  mai  comerciant;  mebrii  înscrişi  sunt:  a)  ordi­
              disposiţiă,  ca  o  puternică  armă  cu  cetăţi tari, şi astfel pute păşi ’nainte.         putem  folosi,  ci  de  aci  încolo  suntem  con-  nari  :  I.  Teculescu,  G.  Ilie,  b)  ajutători:  G.
              două  luciurî:  unul,  cel  liniştit,  pu-         Prilegiu  i-se  dete  din  nou.  Chiar   strînşî  a  face  absenţiile  pe  conspecte  un­  Butnariu,  D.  Ilie,  V.  Cârstocea,  I.  N.  Stă-
              teodu-l  arăta  diplomaţiei,  în  semn  că  în acest timp, împăratul Austriei, ac­         guresc!,  cu  tote  că  nicăirî  în  Transilvania  nicel,  Gl.  Chivulescu,  V.  V.  Ilie,  I.  Ren-
              el  are  mână  tare  în  ţeră  şi  o  ţine  tualul  nostru  monarch,  sosi  în  Mi-        nu  este  o  comună,  care  sâ  potă  fi  mai  pur  gliea  şi  I.  N.  Brezeanu.  —  Agentura  din
              în  frâu  ;  al  doilea,  cel  strălucitor  lan şi petrecu mai mult aci.                   românescă  ca  Bucium-şasa,  având  o  şcolă  Cristian  s’a  constituit  astfel:  Preşed.  pro-
              de  razele  speranţelor,  arătându-1  po­          Formele  de  curtuasiă  pretindeau  cu  doi  învăţători,  a  căreia  esistenţă  este  visor  Ioan  Teculescu  adm.  par.,  secretar
              porului  şi  stăpânindu-l  printr’ânsul.  ca  regele  Victor  Emanuel  al  veci­           asigurată  pentru  tot-deuna,  precum  şi  o  Nicolae  Muntean  învăţ.,  bibliotecar  George
                                                                                                                                                44
              Acestă  societate  întruni  âre  cum  tdtă  nului  Piemont  se-şî  trimită  un  sol  biserică  c’un  capital  depus  la  „Patria   în  Popovicî  învăţ,  şi  eassar  Ioan  Bogdan  eco­
              Italia  într’o  uriaşă  conspiraţiune  de  să  salute  pe  împărat.  Victor  Emanuel  Blaşiă de peste 24000 fl.                         nom.  O  a  membri  ajutători  ai  Asociaţiunei
              răsturnare,  care  avea  să  isbescâ  la  înse, sfătuit cu ministrul seu, nu trimise                          Ioan M. Munteanu,          s’au  înscris  d-nii:  Nic.  Muntean  înv.,  G.  Po­
              timpul  cel  mai  potrivit  în  sugrumă­     pe nimenea!
                                                                                                                           învăţător, director interimat.  povicî  înv.,  Partenie  Căproiu,  Maria  Pitic,
              torii libertăţii şi împedecătorii unirii!          Asta  trebuia  să  rănescă  fârte                                                    I.  Caral,  G.  Mihui,  I.  Popa,  I.  Bogdan,  I.
                   Capii  societăţii  şi  miile  lor  de  crud  mândria  puternicului  vecin.  Dâr                                                    Mălăia,  G.  Popa,  Teodor  Olteanu,  G.  Stin-
              ajutâre  răspândite  peste  tot  locul,  şi  ei  chiar  asta  o  doreau.  Urmările                                SOIRILE BILEI.        ghe,  Nic.  Dinu,  D.  Staicu  jun.,  Micu  Găină,
              sciură presinta poporului planurile ur­      n’au întârejiat mult.                                                                      N.  Rucărean,  Ioan  Olteanu,  G.  Barbujun.,
                                                                                                                                    13 (25) Februarie.
              mărite  de  societate,  aşa  de  frumos,           Asemenea  provocătâre  au  fost                                                      Bucur  Barbu,  D.  Staicu  sen.,  Şt.  Neculi-
              că flacăra însufleţirii generale nu nu­      şi  alte  întăriri  făcute  spre  graniţa          D-şora  Agata  Bârsescu  va  mai         cioiîi şi St. Popa.
              mai  că  nu  scăcjn  nicăirî,  ci  crescu  austriacă,  prefăcând  d.  e.  cortul  La       juca  încă  astăcji  Sâmbătă  şi  mâne  Dumi­
              şi  se  lăţi  chiar  şi  mai  departe,  —  Spezzia,  din  port  comerciul  în  port        necă  pe  scena  teatrului  german  din  loc.      Amânarea      recrutărilor.   Ministrul
              deci  în  acestă  privinţă  scopul  pa­      militar  etc.,  întăriri,  cari  cereau  chel-   Astă-seră se va da renumita tragediă de    unguresc  de  houvecjl  a  dat  o  ordonanţă,
              triotic  al  lui  Cavour  fu  atins  în  chip  tuelî  colosale,  dâr  pe  cari  cetăţenii                                                în  înţelesul  căreia  recrutările  se  amână  pănă
                                                                                                                 *) Vom răspunde în nr. viitor de Dumineca.
              strălucit.                                    le  dădeau  bucuros,  încredinţaţi  pănă                                         - Red.    la alte disposiţiunî. Recrutările erau să se




              prindătorul  a  făcut  o  nimica  tâtă.  Casa      In  1842  şi  şi  mai  încoce  nu  aveam  munele  Moldovan;  toţi  caii  au  acest  co-  chiar  slavone.  Nu  puteam'să  le  cetim,  nici
              mică,  scundă  cu  nisoe  ferestri  mici  de  un   decât  un  Sinod  de  tomnă,  unde  arătam  nume,  vor  fi  sciind  din  tradiţiune  părin-  să  le  înţelegem.  Ne  mai  pomenia  şi  de  nes-
              cot  de  lungi,  cu  un  cuvânt  miserabilă.   nascerile,  cununiile  şi  caşurile  de  morte  tâscă  pentru-ce  pârtă  acest  conume?  Etă  oarl  mori,  care  le-a  avut.  Cumcă  au  fost
                                                                                                                                      14
              Arătându-şl  poporenii  neîndestulirea,  solgă-   întâmplate,  numai  cu  numeri.  Ele  se  scriau  al  nostru  conume  „Moldovan   de  unde  de­  boerl  avuţi,  nu  este  nici  o  îndoială,  de  ase­
              birăul  Macaveiu  nu  ni-a  esoperat  dreptate.   într’un  Conspect,  pe  care  fiă-care  preot  rivă :                                  menea,  că  au  fost  omeni  de  rang,  cari  nu
              Apoi  pare-că  e  blăstăm,  că  nu  căpătăm  do­  trebuia  să-l  subştârnă.  Erau  încă  preoţi,  cari   In  anul  1817  strămoşul  nostru  Macarie   se dau cu una în două.
              cenţi  numai  de  cei  mai  răi,  unii  mai  slabi   nu  sciau  scrie  numele.  In  postul  mare  ne   cu  alţi  trei  fraţi  ai  săi,  toţi  în  etate  virilă:   Aceşti  patru  fraţi  la  început  s’au  aşe-
              decât alţii.                                  mărturisiam  vecinii  unii  altora,  cu  familii   Nicefor,  Toder  şi  Yasilie,  ca  boerl  în  Iaşi  dat  cu  locuinţa  în  Mihaşu  de  Câmpie,  es-
                                                            cu  tot.  Acum  e  altceva,  şi  mulţi  lipsesc
                                    *                                                                    în  Moldova,  ce  or  fi  avut  ou  domnul  Mol­  arendând  un  domiuiu  a  ore-cărui  domn.  In
                                                            de multe ori dela mărturisire.               dovei  de  atunci  Mihail  Racovifa,  ce  nu,  nu  Mihâş  avea  domnii  şi  curţi  domnescl  şi
                    Prin  anul  1842,  când  m’am  preoţit,  la   Instituţiunea  ca  protopopii  să  dea  fa­  seim?!  Ei  au  fost  siliţi  a  pribegi,  şi  toţi  fam.  grofâsca  Haller  din  St.  Paul  şi  în-
              întâlnire  ne  salutam  întinejându-ne  unii  al­  cultate  de  cununie,  se  trage  din  timpuri   patru,  pe  patru  cai  buni,  cu  patru  părechl  tr’una  din  efile  mergând  groful  Haller
              tora  mâna  drâptă  cu  cele  trei  degete,  pe   vechi,  pe  când  erau  preoţii  ca  vai  de  ei   de  desagi  de  piele,  încărcaţi  ou  galbini  de  Jânos  la  Mihăş  a  dat  în  vorbă  cu  stră­
              care  după  salutare  fiă-oare  şi-le  săruta,   şi  trebuia  protopopii  să-i  cerce  cum  servesc   aur,  trecură  munţii  şi  au  venit  în  Tran­  moşul  nostru  Macarie,  au  păşit  la  învoială
              binecuvântând  pe  celalalt.  Drept,  că  nu   S.  liturgic,  cum  botâză  şi  cum  administrâză   silvania.                             şi  l’a  strămutat  în  St.  Paul,  l’a  pus  peste
              eram  civilisaţl,  oa  acum.  Preotesele  tote   celelalte  sacramente.  Mulţi  diecî  (cantori)   Nu  ni-a  soiut  spune  tatăl  nostru,  că  dominiul  său  prefect.  Ceilalţi  fraţi  ai  săi,
              îmbrăcate  românesce,  afară  dâcă,  spre  dis­  făceau  actele  de  cununie.  Acum  însă  când   ceilalţi  fraţi  erau  însuraţi  sâu  ba,  dâră  au  rămas  în  Mihăş.  Cât  timp,  nu  ni-au  sciut
              tingere,  avea  pe  cap  o  năframă  nâgră.   preoţii  sunt  luminaţi,  teologi,  nu  are  în­  strămoşul  nostru  Macarie  era  căsătorit,  spune.  Insă  probabil,  că  nu  peste  mult  după
              Când  veneau  la  casa  unora  din  preoţi,  deşi   ţeles, că tot preotul e respunejător.  avea  nevastă  cu  numele  Măriuţa.  Oare  li  a  ce  s’a  strămutat  fratele  lor  mai  mare  Ma­
              erau  mai  bătrâne,  sărutau  mâna  preotului
                                                                          Post scriptum.                 fost  conumele  încă  nu  ni-a  sciut  spune,  carie  la  S.  Paul,  ce  vor  fi  avut,  oe  nu,  cu
              cu  reverinţă.  AdI  sărută  preoţii  mâna  preo-
                                                                 Deşi  pe  cum  am  însemnat  la  înce­  decât  Meden,  Medent,  aşa  ceva,  din  care  noi  d-1  propietar  şi  deregătorul  curţii,  ei  l’au
              teselor,  ba  şi  a  altor  dame,  ba  pote  o-ar
                                                            putul  acestei  biografii,  părinţii  noştri  ajun­  am  dat  cu  socotăla  a  fi  din  viţa  Mehe-  omorît,  ş’au  luat  ce  au  avut  mai  indelete
              săruta,  de  nu  s’ar  gena,  şi  în  obraz.  Ei,  der
                                                            sese  a  fi  slugitorl  de  domni  (iobagi),  noi   dinţană; desluşit însă nu seim.        şi  banii  care  îi  avea,  şi  într’o  nopte  au
              acâsta  e  civilisaţiune,  lumea  a  înaintat,
                                                            ne  tragem  din  o  prosapie  boerâscă  tocmai     După-ce  am  crescut,  şi  eram  la  şcâlă  venit  la  fratele  cel  mai  mare  Macarie  în  St.
              cea măritată nu umblă cu capul descoperiţi
                                                            din Iaşi din Moldova.                        în  Vaşarheift,  ne  arată  părinţii  nisce  scri­  Paul.  I-au  enarat  strămoşului  nostru  cum
                                    *                            Mulţi dintre Românii noştri portă co­   sori  vechi  afumate,  cu  litere  cirile,  pote  s’a întâmplat şi fratele lor Macarie scurt şi
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36