Page 33 - 1899-02

Nr. 34. —1899. G-AZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

Un învetător harnic. După aceste frumose vorbe a ridicat (Tirimia-mare), I. Bucur (Lâscud), I. Ne- Vorbind aici de îmbunătăţirea sorţii
3 paharul d-1 Alexandru Băiaş în sănătatea gruţl (6rba), Val. Vlas (Lechinţa) şi E. poporului nostru dela sate, ar trebui spre
Săsca-montanâ, Febr. 1899. d-lui învăţător. La urmă a vorbit d-1 Ga- Răduţ (Cerghizel) câte 20 cr. scopul acesta să ne zacă la inimă, ca chiar
Onorată Redacţiune! Pentru un om, vrilă PopovicI în sănătatea tuturora. Eu Laudă se cuvine d-lor aranjerl, în fără alte remuneraţiunî, să-i oferim popo­
care merită laudă, cred că ar fi păcat a-1 simţindu-mă cam bolnav n’am putut ridica frunte cu d-1 părinte Alesiu Viciu, ca pre­ rului posibilitatea, ca prin adunări publice
lăsa uitării şi a nu-i face onorurile cuve­ paharu, ci îmi ridic acuma glasul în sănă­ şedintele comit, arangiator, atât pentru ocasionale să ţinem prelegeri practice din
nite. De aceea Vă rog lăsaţi să se publice tatea d-lui învăţător, dorindu-i să trăescă succesul acestei petreceri curat românesc!,
cutare seu cutare ram economic priincios
aceste rânduri în mult preţuita f6ia a mulţi ani în deplină sănătate! cât şi pentru buna primire a publicului, ţinutului respectiv şi amăsurat imprejură-
u
D-Vostră „Gazeta de Duminecă. Pe la orele 5 sâra am plecat erâşl cu care s’a depărtat atât de mulţămit. rilor şi mijlocelor suficiente pentru vr’o
In comuna nostră Sasca-montană se toţii sub comanda d-lui învăţător 4 câte 4,
Vulturul. ocupaţiune economică, cum este şi mătă­
află un tînăr învăţător cu numele Filip în rând, er musica înainte cântând pe uliţă săritul, respective cultivarea vermilor de
JBăiaş, născut în Oraviţa montană. Densul Marşul „Bravilor ostaşi ai României * pănă mătasă la noi.
1
în verstă de 19 ani, când a venit în co­ la curtea d-lui învăţător, unde ne-am des­ Mătăsăritul la noi. Ca să se p6tă generalisa mătăsăritul
muna nostră ca învăţător, a sciut, că va părţit mângâiaţi pe la casele nostre. Bazoş, Febr. 1899. la poporul nostru cât mai curând, recomand
ave mult de luptat pentru binele poporului. 1. P. c. Una dintre ocupaţiunile economice în deosebi colegilor mei şi celor interesaţi
Şi punendu-se pe lucru, a scos pe cei ră­
cele mai însemnate şi rentabile, este mătă­ de causa înaintării poporului, ca să practice
maşi întru întuneric la lumină şi la vederea
R u g a r e . săritul, care deşi este un ram economic de acâstă întreprindere, încă în şcolă, cum se
lumii. Deşi multe a avut de suferit, densul mare importanţă îndeosebi pentru noi Ro­ practică la noi de vre-o 5 ani. — Anu­
■nu s’a descuragiat, ci din contră, pe cei In favorul sfintei Mănăstiri dela „Pris-
mânii, cari faţă de alte popore materiali- me : să împart băeţilor din clasele superiore
u
ce-1 ameninţau cu petrii, densul i-a alungat top din preajma Retezatului, în urma cesce stăm încă îndărăt, e forte puţin îm­
cu pâne, şi aşa Dumnecleu i-a ajutat de a apelului cunoscut, ca emis cu data 22 (10) brăţişat de poporul nostru dela sate. Oausa ouă seu verml de a gata, o anumită can­
■eşit învingător. Novembre 1897 de cătră comitetul con­ a fost lipsa cunoscinţelor teoretice şi prac­ titate mică spre îngrijire, der sub nemij­
locita supraveghiare a învăţătorului, care
In primejdii de foc şi apă noptea din stituit spre scopul restaurărei aceleia, au
tice necesare, ce se recer, ca ostenelile lui va fi îndatorat a ţinâ din când în când
pat s’a repedit, ca un leu, şi chiar cu pe- incurs pănă aci ofertele benevole, cari s’au să fiă remunerate după puţină muncă, sâu
riculul vieţii sale a mântuit pe cei ne­ publicat în foia din Blaşiii „Unirea" Nr. că nu scie însemnătatea acestui ram eco­ prelegeri despre cele vădute cu ocasiunea
inspecţionarii; şi va stărui ca însu-şl să
u
norociţi. 36, 37, 38, B0, 52 şi în „Revista Orăştiei nomic în resortul comerciului.
Cât despre şcolă, d-1 învăţător scie din Orăştie Nr. 36, 38, 39, 41, 49, 50 şi 51 premergă cu o şcolă model de mătăsărit,
In unele ţinuturi sudice, prin părţile care se va afla în necondiţionată apropiere
forte bine să-şi facă datorinţa înăuntru din 1898. de medă-di bănăţene, unde locuitorii sunt
şi înafară, încât nu se află un singur om, Considerând însă, că din listele dis­ indeletniciţî cu mătăsăritul, poporaţiunea e a lui, seu în un despărţământ corăspundător
al localităţii şcolare. Sunt convins, că fraţii
care să se plângă contra d-sale pentru tribuite între On. public român, un număr convinsă de însămnătatea mătăsăritului şi colegi mai mult ar face şi progresa în stu­
fiii lor. tare însemnat nu ni-s’au reînapoiat nici de folosul ce îi aduc insectele numite: diul economiei, propunând 1—2—3 ram!
La stăruinţa d-lui învăţător s’a în­ pănă în present, er de altă parte fiind cu verml de mătasă... Statisticile periodice
fiinţat „Comora , Asociaţiune de oonsum privire la aceea, că Comitetrd din apel de mătăsărit vădesc lămurit, an de an, că economici princioşl acelui ţinut, decât dâcă
u
In Şasea, care sub conducerea d-sale astăcjl pentru timpul înaintat are să-şi dea soco- numărul acelora, cari se ocupă cu mătăsă­ ar aglomera în cadrul economiei şcolare
lucruri de multă ori multe, der fără folose
stă forte bine. La sfaturile densului, se tela finală şi a primi dela forul competent ritul, se înmulţesce: între aceştia, sunt mai reale.
•află cam la 300 de persone din comuna absolutoriii recerut: mulţi străini, şi nu de ai noştri. Vorbesc
nostră asigurate la Asociaţiunea funebrală Aşa, pentru a corăspunde acestei da- mai vârtos despre Bănat, unde Românii („Biserica şi Şc61a“.) A.Urel BadsSCU,
în Timişora. Cu drept cuvânt putem dice, torinţe ce avem, subscrişii ne luăm voiă a formeză maioritatea poporaţiunii. învăţător.
că unde pune d-1 învăţător mâna, şi Dum- ne adresa cu încredere deplină cătră toţi In timpurile actuale, când bietul om
nedeu pune mila. acei P. T. domni, îndeosebi cătră membrii sărac abia îşi agonisesce pânea cea de tote ULTIME SOIRI.
De câţl-va ani conduce mulţime de Yen. cler, cum şi cătră On. Institute ro- dilele pentru sine şi familia sa, când dân­
tineri cântăreţi în şcolă şi biserică, face mânescl de bani, cari au primit liste de sul afară de altă ocupaţiune în acel timp Budapesta, 24 Februarie. Colo-
cu dânşii regulat în fiă-care an baluri, contribuirl în favorul sfintei Mănăstiri dela man Szell plăcă asta-seră la Viena,
princiios mătăsăritului nu cunosce decât di-
1
concerte, teatre ş. a. Aşa şi în 2 Februarie „Prislop *, rugându-i prin acesta pe toţi leritul, pe un preţ de tot bagatel şi ne­ şi mâne va fi primit în audienţă de
v„ c. la un singur cuvânt al d-sale se adu­ cu totă stima cuvenită, ca în interesul unei însemnat, — o datorinţă morală ne îndemnă cătră Majestatea Sa. El va raporta
nară mulţime de tineri cântăreţi la o pe­ cause atât de salutare să nu-şl pregete os- a-i înlesni modul lui de viaţă şi esistenţă. asupra succeselor ce le-a dobândit.
trecere şi împreună cu o musică nouă de tenâlă, ci să binevoiască a ne retrimite Şi acesta misiune o vom îndeplini-o, Tot odată va presenta şi lista mem­
lăutari, care încă e compusă din sînul po­ acele liste, fie cu orl-ce resultat şi în ter- decă le vom oferi cunoscinţe prin prelegeri brilor noului cabinet.
porului săscan, şi acuma a cântat prima- minul cel mai scurt posibil, spre încheiarea publice şi despre însemnătatea altor ocu-
bră, s’au dus sub conducerea d-sale pănă soeoţilor nostre şi inducerea numelui tu' paţiunl economice, precum este şi mătă­
la ospetăria d-lui Cochicî, ce portă firma turor generoşilor binefăcători, ce au con­ săritul, care pe lângă aceea, că reclamă P O V E Ţ E.
„Mihaiu cel drept . Aici aşedându-se cu tribuit cu obolul lor, în Cartea de aur a puţină muncă din partea muncitorului, îi
u
toţii la o masă, tinerii îi deteră onorea de Mănăstirei, de-a se putâ pomeni în luna aduc folose îndecit de multe, dăcă este pri­
naş, er d-1 învăţător ţinu şi o frumosă vor­ Maiă a. c. la sfânta liturgie la sărbătorea ceput în acesta, şi decă ocupaţiunea sa a Conservarea perului. Unul din
bire, dicând între altele: chramului. cele mai bune preservative a pe­
fost îngrijită şi condusă de o raţională pri­
„Nu mă luareţl în nume de rău, fra­ De-odată facem cunoscut la acest loc, cepere. rului este urcţica, căci opresce că­
gilor, decă vorbesc ceva din Sfta Scriptură. că s’a luat disposiţiune, ca colectele in- In multe comune de ale nostre, lo­ derea lui. Se pretinde chiar, că face
Jidovii audând de nascerea lui Christos, curse pănă acum dimpreună cu cele ce se cuitorii în parte mare nu cunosc vermii de se crăseă perul când mai esistă ră­
-au (jis, că ce va să iasă din Nazaretul vor mai adauge în urma acestei rugărl, să mătasă. Etă un esemplu : In comuna mea, dăcina. Se întrebuinţâză pentru sco­
Judeii, er mai la urmă s’au convins, cum-că se publice în tote foile nostre cuotidiane pul acesta rădăcină de urijică 200
în care funcţionez ca învăţător şi care este
din Nazaret a eşit chiar Christos, Mântui­ din patriă, prin ce va satisface şi voinţei una dintre comunele mai fruntaşe în cele grame şi aceste rădăcini tocate mă­
torul lumii. Aşa şi D-vostră, fraţilor, ui- nostre, der şi dorinţei juste esprimată din ale economiei, locuitorii nu cunosce vermii runt, se fierb o jumătate de oră
taţi-vă în trecut şi veţi vedâ cum au fost partea unor generoşi contribuitori. de mătasă şi prin urmare nici folosul lor, într’un litru de apă şi o jumătate
moşii şi chiar părinţii d-vostră. Şi nu vă In numele comitetului mănăstiresc : cu tote că şi îu privinţa frăgarilor este co­ de litru de oţet. Acest fluid se stre-
miraţi, decă vă dic, că d-vostră sunteţi cu Haţeg, 22 (10 Februar 1899. muna dintâiti, unde numai pe strădile co­ coră; după ce s’a aşe4at apoi se
mult mai deştepţi ca ei, pentru-că d-vostră munei sunt peste 400 frăgarl puternici. frăcă capul cu acest lichid înainte
Nicolau JVestor, Dr Gavril Suciţi,
cercetaţi regulat biserica, cetiţi diare şi de a se culca.
vicar ad. ca preş adv. şi cassar. Lucru firesc, că în asemenea împrejurări
ascultaţi sfaturile învăţătorilor voştri. Luaţi Nemţii din jur aveau bunul prilej de-a *
pildă: esploata în favorul lor din acest namăr de Pentru a vindeca jupuiturile din
Un părinte la ora morţii chiămându-şl Petreceri. frăgarl, sumedenii de bani... In anul prim, pricina şederei îndelungate în pat ia
fiii la sine le dise : „Fiilor, luaţi aceste clece Marginea-Secuimii, 20 Febr. n. ca învăţător, ca să pot îmbunătăţi mijlocul unt prospăt nesărat, topeşte-1 îacet,
nuele una câte una şi le frângeţi! Fiii le On. D-le Redactor! In 12 Febr. n. de câştig al poporului mai sărac de aici, amestecă o lingură de untde lemn,
luară şi le frânseră, er bătrânul tată luâ s’a ţinut o petrecere în Niraşteu, în favo­ însu-mî am luat angagiamentul să arangez o lingură de rachiu bun şi o lingură
încă odată cele dece nuele şi legându-le rul scolei române gr. cat. de-acolo, care o localitate pentru verml de mătasă — de ceră. Pune le tote într’o crăti-
la olaltă dise fiilor săi: Veniţi şi acuma, în tote privinţele a succes frumos. ţintind a premerge poporului cu esemplu ciărâ pe un foc rnăle şi învertesce
fiilor, unul câte unul; probaţi de le frân­ Veseliă mare şi generală; tot ce ve­ şi a dajprin acesta consătenilor mei o şcolă bine cu o vergea, pănă când se
geţi! Fiii luară nuelele, dâr înzadar se os­ deai, audiai, tot ce observai şi simţeai era practică, bună şi folositore. amestecă bine tote aceste patru in­
teniră, căci nu,le mai putură frânge. românesc. Nici un joc străin nu s’a dansat, In acel an norocos, câştigasem un grediente. Tărnă apoi într’un borcan
Atunci le dise bătrânul: „Vedeţi fiii- nici limbi străine nu s’au vorbit. Publicul a venit curat de 370 fl. Trei sute şâpte-decl şi învertesce pănă să răcesce po­
lor, decă voi vă veţi despărţi unul de altul, fost f'drte număros. fl. într’un interval de 7—8 săptămâni, — măda. Decă e prea grbsă — după
fotă lumea vă va frânge, er decă veţi ră­ In drăgălaşul buchet al damelor am o sumă care o poţi agonisi abia şi cu ce s’a răcit, — mai pune pe foc, ca
mâne la olaltă, nimenea nu vă va pute văcjut pe d-rele : Viciu şi Covrig (Niraştău), multe greutăţi în alte direcţiuni economice să mai pui unt-de-lemn. Decă e prea
face nimic şi norocul va fi tot-dâuna cu voi . Eli Hodoş (Icland), Maria Moldovan (Vi- într’un timp cu mult mai lung. Era destul deschisă, mai pune pe foc, ca se pui
u
Aşa vă dic şi eu d-vostră, fraţilor, draseu), Surorile Aron (Laslăul român), Lu- şi favorabil prilej, pentru-ca să pot anima cără. Pomada trebue se fie potrivit
uniţi-vă la olaltă şi Dumnecjeu vă va ajuta creţia Ciaclan (Ogra), Augusta Recea poporul, ceea ce mi-a şi succes, căci în de grosâ, ca să pătă să ţie. Unge
îu tote împrejurările. Trudiţi-vă din răs­ (Sântana), Anica Blaj (Şeuşa), Lucaciu anul viitor aveam 40 in şt cultivatori de verml cu pomada asta o bucată de hârtie
puteri, ca totă împrejurimea se se con­ (Craciunfalău) şi surorile Russ din Oristur. de mătasă, 6r anul trecut 60 inşi, —primind de mătase şi pune-o pe jupuitură.
vingă, ca şi Jidovii din Scriptură, că din Au suprasolvit: D-na Gajzâgo Antal fieşte-care, după îngi-ijirea care a avut’o, Cu chipul acesta rana nu se va mai
Şasea a eşit numai sciinţă şi cultură. (Niraşteu) 3 fl., Danilă Muntea (Ouciu) fl. şi după numărul gramelor ouălor, câte 20 lipi de cearşaf. Nu scoţi de fel hâr­
Am luptat 14 ani, silindu-mă să adun 2.50, Emiliu Viciu (Blaşiu) 1 fl., Emiliu -30—40 fl. tia asta de pe rană, ci pui altă hâr­
trei inşi la olaltă, şi n’am putut. AstădI Frâncu (Şomoştelnic) 1 fl., Vas. Saltelechi La noi în genere, mătăsăritul ocupă tie er unsă peste cea diatâiu, şi tot
însă mi-s’a împlinit dorinţa, văcjând o mul­ (Bordâş) 1 fl., G. Murăşan, Suciu Aron, St. teren îngust faţă de alte popore, precum aşa pănă când se prinde pielea şi
ţime de tineri în jurul meu. Fie, că ridic Roşian, Suoiu Oprea (Târgu Mureşului) câte sunt: Italienii, Francesii etc., unde popo­ cad hârtiile de sine. Pansezi ast-fel
paharu în sănătatea d-vostră şi vă dic, nu 70 cr., Al. Maior (Tirimia-mare), Augustin raţiunea în parte mare se ocupă cu mătă­ de doueorî pe 4>-
numai la veselie, ci în tot-deuna, când va Blaj (Şeuşia), Şt. Rus (Nasna) şi Vas. Viciu săritul, şi unde formeză mătăsăritul un mo­
fi vorba de sciinţă şi învăţătură să vă văd (Niraşteu) câte 50 cr., Iustin Pop (Oerghi- nopol însemnat de venit statului şi po­
în jurul meu.! dul-mare), A. Tâmaş (Bând), P. Cristea porului.