Page 34 - 1899-02

Pagina 6. GAZET TRAANSILVANIEI. Nr. 34.—.1899.

se fie destul de înfenat ("pufăios). baterea rănilor, când la cele pentru sirop OăAen.dLax’UJ. septemânel.
ECOIrTO 2v£X^.- Firesce, că calitatea pământului în- etc. Eoi, rădăcini, muguri, c6je, tije, fură FEBRUAR. are 28 cjile. FAUR
fluinţeză mult râdă alunelor; în pă­ trecute prin mânile fetiţelor spre a le cu-
mânt mai bun vom primi recoltă nosce şi a li-se esplica însuşirile, modul
Ingrijirea pomilor roditori. mai bună atât ca calitate, cât şi ca de preparare, de administrare. După aceea pilele Călend. Iu!, v. Călend. Gregor.
— Fine. — cantitate. o mulţime de femei şi bolnavi, cari aş­ Dum 14 Ouv. pâr. Axent. 26 Rem. Viotor
Întinerirea pomilor betrâni se face Fiind-că alunii nu sunt alegător! teptau afară, fură introduşi în museul-far- Luni 1B Sf. ap. Onisim. 27 Claudius
drin tăerea ramurilor betrâne cam cu privire la posiţiunea locului, pu­ macie, ca în presenţa fetelor să li-se facă Marţi 16 Sf. Mrt Pamfiliu 28 Ep. Leander
Mer
17 Sf. Teodor, Tiron
1 Martie. Albia
de o jumetste de metru dela tul­ tem să folosim pentru cultura lor diagnosa bolei, să le prepare şi să li-se Joi. 18 Sh Leon p. Roma 2 Simplicius
pina mamă, pentru a da lăstar! din câstele, colinele şi alte terenuri La dea medicamentele. Intre acestea vine şi Viner 19 Sf. ap. Archippus 3 Ounigunda
nou, or! se taie ramurile betrâne şi terenurile preţipişe însă trebue să ne profesorul şcolei, ca să spună fetiţelor în Sâoi. 20 S. p. Leon E. Cat. 4 Adrian
se lasă cele mai tinere, ca seva sâu îngrijim, ca ploile torenţiale se nu ce locuri se găsesc plantele medicale, şi cu
mâsga se pbtă circula fără ca se fie spele plantaţiunile de alun! şi apa care prilej le vorbi şi le mai arăta fa­ Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
împedecată. Acâstă tăere se face se nu se scurgă prea de tot repede. milii şi varietăţi de flori, plante otrăvitdre, Din 24 Februarie 181*9
atunci, când pomul nu mai produce Alunii putem să-i plantăm la oleiose, industriale, tinctoriale, produsele MSsura Valuta
rode de loc seu fbrte puţin. Prunul distanţă de 3—4 metri unul de altul şi modificările prin cari trec pănă-ce întră sân C a l i t a t e a . austr.
şi caisul trebue a se întineri din 10 şi ÎDtre ei se cultivăm altfel de ar­ în întrebuinţarea vieţii nostre. greutatea fi. c r .
în 10 anî. bor! fructifer!, de pildă cireş! înalţ!, Ou ce interes viu nu urmăreau fe­
prun! înalţ! etc. In anii dintâiu pu­ tiţele transformările cânepei, inului, bum­
Realtoirea. Dâcă pomii sunt sterp! I E . L . Grâul oel mai frumos 7 B0
de soiul lor, se altoesc pentru a tem se cultivăm printre şirurile de bacului, lânei. urcjicei, mătasei, în stofe, )9 Grâu mijlociu . . 7 20
doua oră în luna Aprilie seu în alun! chiar şi verdeţuri, or! plante în materii de îmbrăcăminte, în alte obiecte. 3? Grâu mai slab . . 7 —
Maiu. Altoirea se face în coje seu de săpat. îndată însă ce tufa de Asemeni cu plantele întrebuinţate în tâm- V Grâu mestecat . . 4 60
20
Săcarâ frnmâsă . .
6
în despicâtură. Se scurtbză ramurile alun începe să crescă şi se se înalţe, plăriă, etc., cum şi cu buruenile ce întră 1 ) Săcarâ mijlociă . . B —
cvre se altoesc, lăsând de desubtul plantaţiunile amintite trebue pă­ în bucătăriâ. Trebue să asiste cineva la 1 1 Orz frumos . . . 3 40'
33
î îeturei o ramură mai mică, ca se răsite. asemeni lecţiunî esperimentale, pentru a-şî » Orz mijlociu . . . 3 10
potă circula seva (mâsgaj, 6r ramu­ Alunul începe a produce la 3—4 esplica puterea de înrurire hotărîtore asu­ 1 9 Ovăs trnmos . . . 2 10-
1
Ovăs mijlociu
rile care nu se altoesc, se taie pe anî după plantare. Dâcă vrem, ca pra copilelor, cari nu le veneau a se des- 1 9 Cucuruz . . 3 80
40
x
rând în timp de 2 sâu 3 ani. productivitatea să nu scadă, ci mai lipi de museu. Şi aceste fete ţărance tre­ 7 ) Mălaiu . . . 3 80
vârtos se crescă, trebue ca în fiă- ceau apoi ca odihnă la răsboiu, depănat,
Săpatul şi gunoitul pomilor. Pomii care an să săpăm pământul în jurul cusut, ales, filat după alegere; la fiă-care Mazăre . . . . 6 70
roditor! tiebue săpaţi cel puţin rădăcinei, din când în când să-l gu* oră, preumblare în curte, la popice, dans, Linte ........................... 12 —
odată pe an tdmna seu primăvara, noim şi să curăţim ramurele, âr cele gimnastică seu cor. Sala de esposiţie per­ Fasole . . . . 4 BO
20
7
Sămânţă de in .
fiind-că fac p6me mai multe şi mai mai bătrâne să le retezăm. Rete­ manentă şcolară a fetelor strălucea de 7 1 Sămânţă de oânepă 4 BO
bune. zarea proprie stă în aceea, că la în­ frumsetea obiectelor lucrate de densele. 1 1 Cartofi . . . — 96
înainte de a săpa pomii, se cu­ ceput lăsăm numai 4—6 mlădiţe Aceste obiecte se desfac la târguri şi ve­ Mâzăriohe . . — —
răţă erba eâu alte buruenî, car! au principale, pe cari le legăm în cerc. niturile revin lucrătârelor, cari le-au con­ 1 kilă Carne de vită . . , — 46
B2
crescut .în timpul anului, cu sapa, şi Mlădiţeie de frunte — cele nouă ale fecţionat. 1 1 Carne de porc . . . — — 32
Carne de berbece . «
n
după aceea se sapă pămentul cu anului — le scurtăm cu a treia 100 kil. Său de vită prospăt 20 —
casmaua (hîrleţul seu arşeul) de jur parte, ca ochiurile de din jos să se > 3 Său de vită topit 32 —
împrejurul pomului, cam de un me­ pâtă desvolta bine. începând din al MULTE ŞI DE TOTE.
tru. La săpat trebue băgat de semă 4 lea an, mlădiţeie principale le scur­ Bursa ds mărfuri din Budapesta.
se nu se vateme rădecinele, car! sunt tăm numai de jumătate. Prin acesta din 22 Eebruarie n. 1899.
mai la suprafaţa pământului. Dâcă tăiere, din ochiurile ascunse se des- Biserica se fiă situată la loc înălţat. J <5 AJ
pfc-
pămentul este mai Iutos, se p6te vâltâ ramuri subţirele cu muguri. Păgânii cei vechi îşi construiau locu­ .? O 1.00 ohilog£«
i ®
săpa ceva mai adenc; er decă este După-ce avem pe tufarul de alun rile lor de rugă mai ales pe delurl, cre- § 5 m i n ţ s & 1?
§ ©
nisipiş, se sapă mai la suprafaţă, ca destule rămur! de felul acesta, le lăsăm deudu-se acolo mai aprope de cjsh for. o ^ dela | până
se nu ajungă căldura sorelui până Aceeaşi datină o aflăm şi la Iudei, cari Grâu Bănăţenesc 80 10 40 10.4,>
la rădăcină, ca se le facă mai mult să producă o singură dată, apoi le delurile le ţineau de locuri sânţite, unde G-râu dela Tisa 89 10.45 10.65
10.49 10.40'
Grâu de Pesta
80
tăiem de tot. Pentru-ca se ne cul­
rău decât bine Pămentul săpat este tivăm noue ramuri, cat! şedea râde, Dumnedeu li-se descopere omenilor. Pe Grâu da Alba roşu a 80 10.40 10.50
,--
--.---
80
Grâu de Bâcska
bine a se amesteca cu băligar pu­ trebue ca în tot anul să ne pro­ delul Ebal ’i s’a zidit lui Dumnefleu pri­ Grâu ung. de nord 80 —.- --. ~
trezit, ca astfel pomii să crescă şi ducem mlădiţe tinere şi să întinerim mul altar în ţâra cea sântă. Pe dâlul Sinai Grâu românesc 80 —
să rodescă mai bine. Gunoitul po­ din când în când ramurele inferiâre. a încheiat Dumnedeu legământul cu popo­ ad -ii Preţui par
c. c
milor se pâte face din doi în doi Ramurele aşa numite bastarde, tre­ rul său. Pe delul Sion a asecjat David Seminţe vechi s-oirJ J tu 100 chilsrf.
o vi nonS
■1 %
an!. După-ce pămentul s’a săpat, se bue să le delăturăm numai decât; chivotul lui lehova. o S doia pun*i
petrivesce cu grebla ast-fel, încât se la speciele de alun, car! cresc ne- Chiar şi Isus însuşi se suia -adeseori
presimte fundul unei căldări, ca apa bunesce, aplicăm şi tăietura de vară, pe loc înălţat, ca să se rog©; pe delul Sio- SScară nutreţ 70-72 8.85 7 95
6.55
6C-62
Orz
6.20
de plăie să se pote stiînge cât mai care stă în aceea, că scurtăm mlă­ nului, unde după tradiţiune se află locul Orz de vinars 62.64 fi fiO 7.40
multă la rădăcină, ca pomul pe diţeie laterale la a treia, seu chiar ciDei de pe urmă, a instituit El sacrificiul Orz de bere 64.66 7.60 8.40
Ovâs
6.15"
39.41
6.80
timpul de secetă să nu sufere în şi a patra parte. Decă nic! acesta eucharistic, eră pe dâlul Golgota a adus Cucuruz băn&ţ. 75 .-- .--
altă soia
Cucurus
.--
vogetaţiunea lui din lipsă de apă. nu fulosesce, tăiem şi din rădăcini sacrificiul crucii. In urmă şi foişorii, în cari Cncvu-us 78 .-- .--
—
Atât plantaţiunile de tâmnă, cât şi căte 1—2. apostolii se rugau şi sărbau s. eucharistie, Hirişcă n —
cele făcute primăvara, vara când In fine este de observat, că aveau o posiţiune înălţată. Oaraui
timpul este secetos, trebue udate alunele trebue să fie bine câpte când Luând tote acestea în vedere, e lucru Producte div. S o i u l dolfi p&nx
cel puţin odată pe săptămână, căci se recoiteză — dâcă vrem să le esplicabil, că creştinii chiar din început ur­
alt-cum se usucă. Aceeaşi udătură păstrăm peste ârnă. Aluna este mând esemplului Testamentului Vechiu, cău­ Sera. de trii’. Lnţeruă. ungur, 42 - 54 -
—
— --------------------
transilvană
--—
trebue făcută şi la pomii cei bătrân!, câptă atuncî, decă se destace sin­ tau se-şl zidâscă bisencele la loc înălţat. — băDăţână — -.—
e
când timpul este secetos, decă voim gură, or! cade la cea mai mică miş­ Aşa 4i° Tertulian: „Bisericele ndstre sunt Oleu de rap. roşia 42— 46.-
- --- —
rafinat dup la
u
se avem pâme multe şi gustose. tot-deuna la locuri înălţate .... Unde ce­ . Ol9u de in --- --,--
care. Er decă vrem să fiă bine con­ rinţei acesteia nu i-se putea corăspunde, Uns. da porc dela Pesta 54 5055 ~
11
(„Albina. ) V. S. Moga. servate, trebue ca un anumit timp tis î> dela ţâră — . ••
bună-6ră într’uu şes de tot plan, apoi se ÎC' Slănină avântată do.— 46 50
să le ţinem la loc sbicit şi vânturos. afumată 53.— 54.-
aşecja biserica pe un fel de estradă, ridicân- --.__ — .
Cultura alunelor. du-se înaintea portalului bisericei mai multe 1 Sen
p
p Prune din Bosnia in baţi 8 50 8.76
7.— 7.25
din 3erbi» în sacî
Cetim prin gazete, că la noi în FeteSe ţărance disra S%?eglâa. trepte. (Aşa-i zidită d. e. biserica Mântui­ O Lictar slavon nou 13- 13.50
ţâră se importeză mai ales din Italia torului de lângă Constantinopol, catedrala bănăţenesc 10 2511.-
Nuci
11
şi Spania cantităţi mar! de alune. „Gazeta Ţăranilor .primescc din satul din Ani, biserica s. Petru din Roma, do­ 3 <0 Gogoşi din Ungaria
ungurescl
Asta nu dovedesce alt-ceva decât Ihstream (în Svedia) următorea scrisore: mul din Milano etc.) — Zidită biserica sârbesc!
că cultura alunelor în acele ţărî se Etă-mă de câte-va (file în Svedia adă­ creştină la loc înălţat, se arată ca iconă Miere brută ___
galbină strecurată --. -
face pe-o scară întinsă şi că culti­ postit în satul Ihstream-, erl am fost la fidelă a bisericei spirituale, care după cu­ Ceară de Bosenau _
:
%
vatorii trag venite frumose. şcdla comunală, secţia fetelor, şi încep po­ vintele Mântu torului e edificată pe petră, Spirt brut -- _
--
Drojdiuţe de spirt
apare nu numai ca „cetatea stând de-asupra — .-
Dâcă ţera nâstră importă alune vestirea mea cu cuvintele preotului local,
muntelui , la care pop’jrele vor curge (Mich.
u
din străinătate, e semn, că şi la noi ce lo făcea un curs de morală: Tergul de rîaiătorî dia Steinbrncli.
cultura acestui fel de fructe sălba­ — „Petele trebuie să mai înveţe şi 4, 1), ci şi oa icona cetăţii nouă cerescl a
Ierusalimului sânt, ce se coboră din ceriu S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la 21
tice ar aduce venite însemnate pro- alt-ceva afară de cateohism, cusătură, cân­ 11
ducenţilor. tare, danţul, îmbrâcâtura, vorbirea frumosâ (Apoc. 20, 10). („Candela ). Febr. de 27,413 capete, la 22 Febr. au
O bună însuşire a alunilor este şi a face bine complimentul. Şi care era întrat 1B3B capete şi au eşit 30 capete ră­
P O S T A R E D A C Ţ I U N E I .
fără îndcelă aceea, că asupra lor acel lucru pe care preotul voia să-l mai mânând la 23 Feb. un număr de 28 672
forte puţin influinţeză timpul nefa­ recomande fetelor ţărance Svedese? As­ D-lui E. F., Lăscud. Vi-s’au trimis dintr’una capete.
2 esemplare, neavând din cealaltă.
vorabil, prin urmare şi producţiunea cultaţi ce dioe părintele Nansen: Se noteză marfa: nagurescă v e c h e
lor este mult mai sigură decât la
— „Voi trebue, fetelor, să sciţi a vă g r e a dela 47— cr. pănă la 47‘/ cr..
2
alţi pom! cu fructe. Alunii nu pre­ cresce viitorii copii, a administra casa, a împărtăşire importantă. Chiar şi o gus­ u n g u r â s c â tinără g r e a dela
tind aprâpe nici o îngrijire şi ei tare moderată de mâncări greu de mistuit marfă
cunosee medicina populară în cas de bolâ. aduce adeseori suferinţe de stomac, care la
produc fructe chiar şi atuncî, când Aide cu mine ici în museul şcolar, se vă început apare cu dureri de stomac, rîgăell, Bl— cr. pănă la B2— or. de mijloo dela^
la acesta nicî că ne putem aştepta arăt plantele medioale şi lecurile lor“. vărsături etc. Contra acestor apariţiunl de 49— cr. pănă la B0— cr. u ş â r ă dela-
dela pomii cu fructe moi. Odată cu acesta preotul trece în bole cel mai bnn mijloc cu efect este 48‘/ cr. pănă la 49-— cr.
2
Dr. Eosas Lebensbalsam din farmacia d-lui
Cultura tufărilor de alun! este museu, oprindu-se când la plantele bune
B Fragner, Prag 20B—III. Se pote că­
fârte uşoră. Ele se mulţămesc aprope pentru ceaiu, când la cele pentru comba­ păta în tote farmaciile. Să se ferescă de Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
cu orî-ce fel da sol (păment), numai terea frigurilor, când la cele pentru com­ imitaţii. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.