Page 38 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 35.—1899.

Evenimentele din Paris. pe cei doi arestaţi. Acâsta s’a şi întâmplat. tri din Boemia, urmăresc cu atenţiune lu­ apucat de-asupra elementele creştine, pres­
Camera a decis, ca Dâroulede şi Habert crarea lor şi speră tot-odată, că aceşti cu­ sa semită e plină de calomnii în contra
(încercări de răsturnare — Demonstra-
să fiă urmăriţi; ea a respins cu mare majo­ noscători ai raporturilor şi esigenţelor, vor
ţiuni — Arestări) creştinilor. In oampania acâsta a escelat
ritate propunerea de-a fi puşi provisoriu lua în programul lor postulate, a că­ în timpul din urmă mai ales „Nexie freie
Joi în 23 ]. c. după îmormântarea pe picior liber. ror parte esenţială cel puţin să potă fi ac­ Presse . Urmarea a fost, că consiliul orăşe­
u
lui Felix Faure, s’au întâmplat în Paris Deroulâde şi Habert sunt învinuiţi în ceptată şi de cătră adversari, âr guver­ nesc din Viena a decis în şedinţa sa de
lucruri mari. Pe bulevardele oraşului au actul de aousă al procurorului suprem Ber- nul să le afle potrivite pentru o executare Vineri să nu se mai permită coresponden­
fost demonstraţiunl, sgomotose în stil mare trand, că au Jprovocat armata la nesupu­ în praxă. Numai în caşul acesta dieta tului dela „Neue fr. Presse întrarea în
44
şi cu caracter ameninţător; numărâse cioc­ nere şi la călcarea obligaţiunilor, şi în fapta boemă din Praga pote fi terenul, pe care sala şedinţelor consiliului.
niri s’au întemplat între poliţie şi membrii acâsta au fost prinşi in flagranţi. Crima se pote face apropierea între Germani şi
44
Ligei patriotice; au fost vulnerârî şi s’au săvârşită lovesce în §. 2B din art. de lege Cehi. Ou cât mai grabnic se va sfîrşi „Patria , institut de credit şi econo­
făcut arestări cu sutele. Mai mult însă de­ 12 ex 1893, care prescrie o pedepsă eu acestă lucrare, cu atât mai uşor se va putâ mii în Blasih, şi-a ţinut adunarea generală
cât t6te acestea, mare sensaţie a produs închisore pănă la 5 ani şi 100—3000 aplica programul destinat pentru Boemia în 18 Febr. n., luând parte 28 acţionari.
următorea întâmplare, ce preocupă acum franci amendă. şi în celelalte provincii, unde raporturile După capitalul social de 110,000 fi. insti­
tote spiritele în Franci a. 44 tutul a realisat în anul trecut un profit cu­
Vineri sâra DerouUde şi Habert au de limbă nu sunt clarificate .
Când generalul Rougct se mtorcea cu fost internaţi în închisorea Santâ. rat de 22 438 fi. Din acest profit s’au vo­
brigada sa dela îmormentarea lui Faure Tot Joi sâra la 10 ore au fost mari tat pentru fondul de reservă 7203 fl., ajun­
la casarmă, o massă de omeni, cam 2000 demonstraţiunl pe bulevardele Parisului. Revistă externă. gând ast-fel acest fond la 94.C08 fl. Pentru
la număr, condusă de preşedintele „Ligei Pretutindeni ele au fost îndreptate în con­ Iiăscola Albanesilor moharnedani. scopuri culturale şi de binefacere s’au votat
14
patriotice DârouUdc, năvăli asupra brigadei. tra noului preşedinte Loubet şi în contra In numărul nostru de Sâmbătă am fost 846 fl., şi anume : pentru spitalul studen­
Unii clic, că Deroulede a apucat frânele Jidanilor. Cătră 11 âre sâra la căpitănia adus soirea, că Albanesii moharnedani s’au ţilor 500 fl., pentru asilul de copii 150 fl.,
dela calul generalului şi a cjis acestuia : Drout erau arestaţi 150, între ei şi colitele răsoulat în contra poporaţiunei creştine, şi pentru sc61a de industriă 100, pompierilor
„Înainte la Elyset , Alţii susţin, că Derou­ Chousieul de Cuier viile, fiul admiralului, apoi că mai ales în vilaetul Mitroviţa ei ucid po- 25, âr la disposiţia direcţiunii 71 fl. 90 cr.
44
lede vădând, că generalul vrâ să rnârgă la Harcourt şi Tallexjrand. NumăroşI demons­ poraţiunea sârbâscă. Acum se anunţă, că Prelungirea seşiunei parlamentu­
cesarmă, i-a cjis: „Jn contra Elysăclui! tranţi au fost răniţi şi cu faţa plină de valiul din Dibra a fost alungat şi trupele lui român. Minisfrul-preşedinte a cetit
Francia şi Liga patrioţilor este cu d-ta. sânge au fost duşi la poliţie. trimise în contra lor au fost simplamente Sâmbătă în cameră şi în Senat mesagiul
Salviză acostă nenorocită Ură /“ Intrâgă pressa din Francia şi străină­ desarmate de cătră poporaţiunea albană regal, prin care se prelungesce sesiunea
După însuşi raportul lui Rouget, De­ tate se ocupă cu evenimentele acestea. răsculată, aşa încât în Dibra a trebuit să parlamentară ordinară pănă la 15 Martie
roulede a voit sâ-i oprâscă calul, dâr el
se trimită trupe noue. In Macedonia în- stil vechifi.
observând, că vre să-i îndrepteze brigada trâgă ameninţă în urma acâsta isbucnirea
în altă parte, a arătat soldaţilor cu sabia Din Austria. Dela Ateneu. Duminecă a ţinut la
revoluţiunei generale. Răscola Albanilor
direcţiunea, ce trebue s’o ia spre casarmă. Ateneul român din BucurescI d-nul D.
In contra ministrului de es- s’a început mult mai curând de cum se
Intr’aceea lui Dâroulede şi mai mul­ Erbiceanu conferinţa sa: „Despre căsătoria
terne. In pressa cehieă şi polonă s’a por­ prevedea.
tor dintre ligiştî, li-a succes a pătrunde îm­ în biserica nostrâ naţională în timpurile
nit o vehementă campaniă în contra minis­
preună cu brigada în curtea casarmei Re- JSnglesii în Sudan. Kitchener-paşa, vechi şi în present, în raport cu canonele
trului de esterne contele Goluchowslci. Par­ 44
nithy. Aici Dâroulede (Jise generalului: comandantul trupelor englese din Egipt, şi legile civile . Acjl, Luni 15 (27) Febr.
tidele din drâpta —• spune o soire telegra- a tract în mod barbar cu mahdiul căcjut d. doctor Gerota va vorbi despre „efectele
— Salvaţi Francia! Salvaţi ţâra de
fioă din Viena — consideră pe ministrul 44
anarchiă şi de Dreyfusarcll. în luptă. După victoria dela Omdurman, şi desavantagele purtărei oorsetului , con­
de esterne, ca adversar al tendinţelor
Generalul îi răspunse, că dâcă nu el a desgropat osămintele mahdiului şi le a ferinţă populară cu demonstraţiunl de
slave şi ca amic al Germanilor. Nici Thun, aruncat în apa Nilului. Acâsta batjocură a piese.
merge de acolo, îl va aresta dimpreună cu
nici Kaizl nu prea au la stomac pe Golu-
ceilalţi. amârît nespus de mult pe SudanesI şi ei Pichetele române de lângă Prut.
ehowski. Dintre articolele publicate în con­
— Nu-mi pasă, replică Dâroulâde. Noi au jurat răsbunare. Afacerea a produs san- Ou începere dela 1 Martie, tâte pichetele
tra ministrului de esterne, mai interesant
suntem prisonierii d-tale, însă rămânem saţiâ şi în Londra, în camera englesă s’au românescl de pe marginea Prutului, pe
este un comunicat al revistei periodice
cu d-ta. aucjit voci aspre in contra faptei lui Kit­ frontiera rusă, vor fi reparate şi pe cât po­
u
„Ceslca Revue , care trece ca organ cu ca­
După acest dialog porţile casarmei chener. Foile englese încă oondamnă aspru sibil îmbunătăţite; de asemeni în primă­
racter oficios al clubului Cehilor tineri. Ar­
s’au închis şi s’a telefonat momentan di- purtarea generalului engles, care nu pote vară se vor construi pe aceeaşi liniă de
ticolul l’a scris consilierul imperial PenijeJc,
recţiunei poliţiei, care raporta ministrului decât să nimicâscă respectul lumei faţă de frontieră, pichete noue. Planurile şi devi­
omul de încredere al lui Thun şi Kaizl. 44
preşedinte Dupuy. Acesta se afla tocmai Anglia. „Standard dice, că fapta lui Kit­ zele pentru aceste lucrări au fost pregătite
Comunicatul cuprinde trei întrebări cătră
la masă la noul preşedinte Loubet. Dupuy chener a fost o mare greşală, care mai târ- încă din iernă la ministerul de răsboifi şi
guvern, anume: dâcă este adevărat, că din
ordona imediat arestarea lui Dăroulăde şi cliu va fi cumplit răsbunată. nu s’a aşteptat {decât îndreptarea vremei
Boemia ar fi trebuit să fiă espulsaţl mai
Habert. Pănă la miecjul nopţii ei au fost pentru începerea lucrărilor.
mulţi agitatori prusienl, însă ministrul de
ţinuţi în casarmă în jurul căreia 100 de
esterne a împiedecat espulsarea? dâcă este SOIRILE DHL El. Numirea profesorilor universitari
poliţişti au făcut cordon. Mai târrjiu ei »
adevărat, că contele Eulenburg, marele am­ în România. La ministerul de instrucţie s’a
fură duşi la poliţiă, unde comisarul Cochefort 15 i27) Februarie.
basador german în Viena, este în contact pregătit deja regulamentul pentru numirea
a luat cu ei interogatorul. Ou ooasia acesta Representanţa fondului grăniţeresc
intim cu oposiţia germană, şi după spatele profesorilor universitari. Actualii suplinitori
Deroulede a declarat, că a întrat în ca­ al regimentului I român, în adunarea gene­
contelui Thun şi în contra politicei aces­ sunt asimilaţi docenţilor şi vor putâ fi nu­
sarmă cu scop de a revolta brigada şi a-o rală dela 22 Febr., ţinută sub preşedinţa
tuia desfăşură o agitaţiune, ca şi antece­ miţi agregaţi pe basa unui. examen, care
amăgi să mârgă la Elysâe. La întrebarea,
sorul său prinţul Reuss pe timpul lui Ta- vice-preşedintelui Constantin Stezariu, şi-a se specifică prin regulament. Nu vor mai
decă a voit o mişcare revoluţionară, De- reconstituit comitetul, alegând preşedinte
affe? scie ministrul de esterne, că cu oca- putâ fi admişi nici ca suplinitori, nici ca
roulâde răspunse: „Nu numai mărturisesc, pe d-1 căpitan în pensiune Constantin Ste­
sia petrecerei împăratului Wilhelm în Con- docenţi sâu agregaţi, decât acei ce posedă
ci si proclam. acbsta . Marcel Habert a de­
u
stantinopol s’a încheiat o alianţă secretă zariu, vice-preşedinte d-1 major în pensiune titlul de doctor. Titlul de doctor insă dela
clarat, că ia şi el t6tă răspunderea pentru
cu Sultanul ? Şandor de Viştea inf., secretar Arseniu Bunea, universităţile din Belgia nu va fi conside­
faptele soţului său arestat. La urmă Derou­
Adversarii contelui Thun dic, că au­ cassar căp. Străulea. rat decât ca echivalent cu licenţa, de ore-
lede a cjis, că n’are complici, că păşirea lui
torul intelectual al atacurilor din cestiune „Requiem pentru Faure. Joi la ce la aceste universităţi nu există examen
44
nu este urmarea vre-unei conjuraţiunl, că
ar fi chiar dânsul, care s’ar fi aruncat ou ora 10 dim., un Requiem a fost celebrat de de licenţă. Examen de licenţă nu există
afară de Habert nimeni nu i-a sciut gân­
totul în braţele Cehilor „cu mari aspira- cătră Archiepiscopul latin din BucurescI, nici la universităţile germane. Totuşi doc­
dul, care-i era, ca în locul republicei par­
ţiunl slave în monarchiă . în catedrala Sf. Iosef, cu prilejul îmor- toratele universităţilor germane vor fi ad­
44
lamentare să se introducă în Francia alt
sistem de guvernare (republica plebiscită). _E'(/ala îndreptăţire a, limbilor. mântărei defunctului Felix Faure, presiden- mise ca atare. Norma nu s’a prescris decât
A doua di ministrul de justiţie a ce­ Preşedintele tribunalului suprem provincial tul Republicei francese. Au asistat la acest contra titlurilor belgiano.
rut împuternicire dela cameră de a urmări din Praga a adresat o circulară cătră tote serviciu toţi membrii corpului diplomatic Expulsarea prinţului d’Orleans.
tribunalele şi judecătoriile cercuale, în care din Capitală, dd. miniştrii, presidenţl şi Din Bruxella se anunţă, că la ordinul gu­
explică, cum sunt a-se aplica în praxă or­ birourile Corpurilor Legiuitore, mai mulţi vernului, prinţul d’Orleans a fost somat să
donanţele de limbă. In sensul explicării, în deputaţi şi senatori, precum şi un numeros
şi Schylochephalos şi Cynochephalos însâmnă părăsâscă în timp de 24 ore Belgia. Prin­
cercurile germane se va folosi limba ger­ public din înalta societate bucureştenă.
u
atât cât „cap de câne , resp. monstru cu ţul a şi plecat spre Turin în Italia.
mană, în cercurile cehice limba cehă, atât Casa Regală şi Princiară au fost represen-
cap de câne.
ca limbă de serviciu, cât* şi în contactul tate prin d-nii generali Vlădescu şi Ro- Câţi advocaţi sunt în Ungaria.
Cunoscând tote acestea d-lui Şăi-
oficios. In cercurile mixte se folosesce bescu colonel Priboianu şi maior Gra- După cel mai nou raport al ministeriului
neanu, precum amintim mai sus, i a fost ţoschi. Portalul, precum şi interiorul cate­ unguresc de justiţiă, la finea anului 1897
limba, în care sunt înaintate actele şi do­
forte la îndemână, să identifice pe Căpcâne- dralei au fost decorate; colonele, altarul, numărul total al advocaţilor din Ungaria,
cumentele, petiţiile etc. In caşuri dubii,
le român cu Pesoglavul Slavilor şi Scylo- etc., tâte învălite în zăbranic negru. In împreună cu oraşul Fiume, era de 4639;
trebue să se folosâscă limba majorităţii po-
chephalul Grecilor; âr lucrul aşa şi-l închi-
poraţiunei. Se lasă în libertatea corpului mijlocul catedralei un splendid catafalc în- la aceştia mai sunt a-se adauge 1616 can­
pue d-1 Şăineanu, că forma românâscă cunjurat cu plante exotice şi facle. Pe ca­ didaţi de advocaţi.
funcţionarilor, ca în contactul privat per­
Căpcâne nu e decât o traducere verbală a tafalc era aşeejat drapelul tricolor frances
sonal să se folosâscă de una dintre cele Ţarul e bolnav. După-cum se anunţă
formei slave, sâu erecescl, âr acâstă tradu­ învălit în crepe de doliu. După serviciul
două limbi. din Petersburg Ţarul Nicolae II este bol­
cere, deci crearea terminului românesc divin, d-nul ministru-plenipotenţiar al Fran-
Recrutările, „ Wiener Zeiiung pu­ nav. Din pricina acâsta el va şi merge pe
a
după d-1 Şăineanu, s’a întâmplat atunci, ciei, Arsâne Henry, a primit condolenţele
blică ordinul împărătesc, în temeiul §. 14, timp mai îndelungat la Madeira. O tele­
când s’a tradus în românesce Alexandria. autorităţilor.
prin care se prelungesce legea recruţilor, gramă din Copenhaga spune, că sunt tre­
Repetez încă odată cuvintele d-lui Şăi­ 44
şi pe basa acâsta se ordonă reorutarea. „Invasiune româna în Ungaria . cute câte-va luni de când Ţarul nu mai
neanu : „Printre elementele fantastice, asi­
44
Sub titlul acesta „Peşti Naplo scrie, că ia partea la guvernarea imperiului. In frun­
milate de imaginaţiunea poporului prin Voce străină despre Cehii şi Ger­
guvernul unguresc a luat măsuri, ca socia­ tea guvernului este pus marele duce Mihail.
dâsa cetire a Alexandriei, se află şi fiinţele manii Austriei. „Berliner Neuste Nach-
liştii espulsaţl din România să nu pâtă
miraculose, cunoscute la noi sub numele de richten vorbind despre împăcarea naţiona­ Cununie. D ra Valeria Crişan, fiica
a
trăi pe teritoriu ungar. Autorităţilor poli­
Câpcânî, modificat în Căpcăuni şi Cătcâunl, lităţilor din Austria, scrie următorele : „Too- d-lui preot T. Crişan din Cugir, îşi va ser­
ţienesc! şi administrative li-s’a dat îndru­
a căror mare circulaţiune în limbă să da- mai acum bărbaţii de încredere ai Germa­ ba Duminecă, în 5 Martie n. c., cununia
mări în privinţa acâsta.
ţoresce acestei influinţe literare . nilor pregătesc un program politic de na­ sa cu d-1 Valeriu Recei în biserica gr. cat.
14
(Ya urma). ţionalitate, şi putem spune, că toţi cari Reglementarea pressei semite în din Ougir. — Dorim fericire tinerei pă-
portă la inimă interes faţă de fraţii noş­ Austria. De când în capitala Austriei au rechl!