Page 4 - 1899-02

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 28.—1899.

da ei şi u6ue ce ni-se cade, chiar 0 nesfirşitâ şi neadormită ameninţare a alcalină (borviz artificial) a ajuns la cifra
necerat; de vouă perde lupta, za­ păcii' Europei! Stările din ţările pa­ ) de 254,442 lei 20 bani. Fabrica de aoid
darnic ar fi orl-ce fâgăduel! făcute pale şi cele din provinciile ocupate (J (18) Februarie. carbonic a lucrat de asemenea conţinu.
acum înainte de luptă! de Austria sunt mereu foc sub Biblioteci ambulante la Năseud. Vânzarea acidului carbonic s’a făcut în
In Aprilie 1855 generalul La spuză, care ameninţă cu flăcări, şi Aflăm, că Comitetul despărţământului nă- cifră de 82,125. Afară de acestea a mai
Marmora se îmbarcă cu 15,000 de Piemontul, aflător la mijloc, între săudean al Asociaţiiinei a liotărît să înfiin­ făcut vândărl de sifone şi alţi articuli de
soldaf! pentru Crimea. Ceata aldsă ele. Nu rămâne der congresul între ţeze şi el pentru poporul român de pe te­ ferărie, potcovărie, căruţărie, rotărie şi cu-
a Italienilor se silea se întrdcă în marginile programului seu, dăcă se ritoriul acelui despărţământ, biblioteci po­ relărie. O’un cuvent, s’au vândut mărfuri în
vitejie pe Prancesî şi Englesî. Ruşii ocupă şi de năcazurile din Italia, porale după sistemul bibliotecelor ambu­ preţ de 260,305,60.
fură bătuţi chiar la ei acasă. încă luând pote şi hotărîr! anume, ce ar lante. In scopul acesta a votat 120 fl. şi a
în t6mna anului 1855 Regele Victor fi de făcut pentru îndreptarea lu­ şi comandat deja la Braşov două biblioteci Foc în Poiana Aiudului. Ni-se scrie,
Emanuel făcu o călătoria la curţile crurilor aic!?“ după modelul bibliotecelor poporale dela că în 12 Februarie n. noptea a isbucnit în
din Paris şi Londra. Pe câmpul de Napoleon fu câştigat. El fă­ noi. Ne bucurăm de acesuă iniţiativă a Poiana Aiudului un foc mare, care a pre­
făcut de tot în cenuşă 9 case şi 6 şuri ale
resboiu lucrurile mergeau bine. Ves­ gădui, că va face ce va pute în in­ fraţilor noştri năsăudenl, şi am dori să fiă
unor locuitori români, cari au rămas fără
tea bravurei Italienilor însoţia pe teresul Italiei, firesce atâta, cât se cât mai călduros sprijiniţi pentru a-şl pute
adăpost şi fără hrană pentru ei şi familiile
Regele, ba îi mergea chiar înainte, nu arunce Europa, scăpată abia de ajunge scopul pe deplin, înzestrând cu bi­
luminându-i calea. El fu primit, sub un resboiu, îutr’altul nou! blioteci tote comunele din acel ţinut. O lor. Creştinii buni şi milostivi, cari ar voi
bucuria soirilor bune, fbrte preti- Şi cu multe ocoluri, făcendu-se cale mai potrivită de-a veni în ajutorul a alina suferinţele acestor nenorociţi prin
nesce, şi Napoleon, Napoleon cel cu ca cercetăză cari puncte negre ar causei culturale a poporului nostru năsău- ajutore, fiă în bani, fiă în bucate, sunt ru­
inimă atât de mare pentru poporele mai remâne der pe orisontul Europei dea rar s’ar pute afla în timpul de faţă. gaţi a trimite ajutorele lor la adresa d-lui:
de gintă latină, stringându-i mâna după încheiarea păcii, diplomaţii Ţăranii români din fostul district al Nâseu- Basiliu Morariu, administrator parochial în
îi puse întrebarea: „Ce se p6te face Angliei, Franciei, aduseră vorba'^şi dului în cea mai mare parte sciu ceti şi Poiana (Nyirmezo), posta ultimă : Aiud
u
pentru Italia? Cuvinte car!, asi­ de — stările din Italia. Şi din vorbă sci’ie, lor le trebue numai să aibă ce ceti (Nagy-Enyed).
gurau bunele aplecări ale împăra­ ’n vorbă ajunseră a osândi aspru şi vor ceti bucuros, er prin cetire se vor Stindard croat sfâsiat. Din Tre-
*
tului pentru causa naţiune! surori. nedreptăţile din părţile strivite şi lumina şi se vor întări în contra ispitelor binye se vestesce, că Sârbii de acolo au
Incheindu-se rsaboiul, în Martie înlănţuite. Diplomatul Austriei părea de demoralisare, la cari atât de mult sunt atacat biserica croată, pe care a fost ar­
1856 se deschise congresul de pace muşcat de şerpi. Mai alea când se espuşî din partea elementelor jidovescl, ce borat stindardul croat. Sârbii au luat jos
din Paris. Galantul representant di­ dădu cuvent chiar şi — lui Cavour, s’au încuibat printre ei. Din sînul Româ­ stindardul şi l’au sfâşiat.
plomatic al Austriei se făcu luntre care sciu să pdrte cu mult tact şi nilor năsăudenl au eşiţ mulţi bărbaţi lumi­ Catastrofă pe calea ferată. 0 soire
şi punte, pentru-ca representantul Pie­ epriginit de tari argumente cuventui naţi şi cu dare de mână, cărora nu le lip- din Moscova spune, că o mare catastrofă
montului se nu fie îngăduit la sfatul de pentru patria şi nemul său! sesce inima şi bunăvoinţa pentru fraţii lor s’a întâmplat între staţiunile Drakovo şi
pace! Destul că s’a luptat aceată Tote inimile fură pornite pentru de-acasă. Credem şi sperăm, că aceştia, Majdanovo. Două trenuri s’au ciocnit pu­
ţeră şi a contribuit la biruinţă, de Italia şi contra celor-ce susţineau aflând de nobilele nisuinţe ale comitetului ternic şi 8 călători au fost ucişi, âr 2 greu
ce se mai aibă acum şi ea cuvent acolo stările abnormale. despărţământului năsăudean al Asociaţiu- răniţi. Locomotivele ambelor trenuri şi 10
în sfat? îşî (jicea el. Dâr Prancia şi Cavour se întărse dela congres nei, vor grăbi a-i sări în ajutor pentru a-şl vagone s’au sfărîmat bucăţi.
Auglia, ba chiar şi Rusia, fură de fără nici o dobendă pipăită în ajunge cu atât mai curând salutarul scop.
părere, că Piemontul, prin parti­ schimbul sângelui vărsat pe câmpul Mesurî în contra tuberculosei. Gu­ 3. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea
ciparea gloriosă în resboiu, şi-a şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă
de resboiu, şi totuşi acoperit de glo- vernul unguresc nu şi-a prea bătut capul cunoscutele prafuri Seidlitz a’e lui Moli. Cutii ori­
eluptat dreptul de-a avă scaun în riâ, de mare gloria: de gloria de-a ou apărarea poporaţiunei în contra peri- ginale 1 fl. bucala. Se pote căpăta diinic prin
sfatul de pace; şi îl primiră! fi străbătut cu scaunul în sfatul pu­ culosei bole a tuberculosei, seu ofiticei. Abia postă de cătră farmacistul A Moli, lifereutul
Firesce, trimisul Piemontului fu terilor mari şi tari, şi de pe acel acum, după-ce în mod oficial s’a constatat, curţii din Yiena Tuchlauben 9. In farmaciile din
Cavour! scaun aveud prilegiu se le deschidă că a cţecea parte din poporaţiunea ţârei este provmciă sS se eeră preparatul lui Moli provădut
Ei, der decâ a străbătut în con­ ochii şi inimile pentru stările din decimată de acăstă bolă, a început şi el cu marca de contravenţie şi subscriere.
gres, cum se facem se nu-şî p6tă Italia. Er cum lumea s’a pornit să ia anumite măsuri de precauţiune. Anu­
deschide gura în favorul patriei contra Austriei, putea cfice că a me în ce privesce Budapesta, ministrul in- Petrecerea meseriaşilor români
sale? se întrebară trimişii Austriei. câştigat o frumâaă biruinţă asupra structiunei publice a provooat pe susţiitorii
Statoriră dec! un program strict al acestei ţări! şcolelor, ca deja din şcolă să ia măsuri din Sclieiii.
congresului, care eschidea putinţa de precauţiune contra acestei b61e. învă­ Braşov, 5 (17) Febr.
Aşa a şi fost. El, în schimbul
de-a se desbate alte cestiun!, afară ţătorilor atacaţi de tuberculosă pe cât se Sâmbătă sera, în diua de Trei-Sfinţl,
de ce privea încheierea păcii, şi jertfelor materiale şi de sânge, a câş­ pote să li-se dea locuinţă înafară de co­ tinerii meseriaşi români din Scbeiu (Braşov)
trimisul austriac veghea cu ochi tigat numai victori Umorală: simpatia mună. Un lucru de mare însemnătate este, au dat în sala dela Redută o nouă petre­
ageri, se nu se facă abateri deîa ei! cercurilor dătătăre de ton, er acesta ca învăţătorii să caute pe cât se pote a cere şi producţiune, al cărei venit a fost
Cavour însă, în cele dintâi şe­ 1 a fost mai târdfu forte de mare folosi scote din popor credinţa deşertă, că oftica destinat pentru înfiinţarea unei biblioteci
dinţe deja, prin tactul şi lumina Insu-şl Cavour cjicea, că nu S8 sâu tuberculosă ar fi o b61ă fără leac. Mi­ poporale pe sâma popoi’ului din parocbia
minţii şi căldura predării sale, sera putea aştepta la mai mult, căci ces- nistrul de interne, de altă parte, a tipărit bisericei Sf. Treimi de pe Tocile.
se şî câştige bunăvoinţa, plăcerea tiunî aşa mari şi grele, cum sunt o carte anume întocmită pentru popor, în Intre petrecerile arangiate de tinerii
chiar, a representanţilor celor mai cele ale liberării poporelor impilate, care i-se dau acestuia poveţe asupra mo­ noştri meseriaşi, acâsta a fost una din cele
de frunte state, afară de Austria. au lipsă de timp pentru a ajunge la dului, cum să se ferescă de tuberculosă, mai bine cercetate. Atât saia, cât şi galeria
Stăruinţele lui pe lângă împăratul căcerea de lipsă, după care să ur­ recomandându-i cu deosebire curăţenia şi erau înţesate de lume, meseriaşi şi popor,
Napoleon, pe lângă trimisul Angliei meze culegerea radelor vecjute, pi­ aerul bun. Gel mai mare propagator al bolei cum şi mai mulţi membri din societatea
şi Rusiei chiar, fură primite bine. păite! Dăr în acest timp de căcere, este beţia, din care causă ministrul admo- nostră fruntaşă, Nobilul scop, ce l’au urmă­
Căci dovecfile nui lipseau pentru popărele nu e ertat să fie lăsate să niâză pe popor, ca să se ferescă de beţiă.
causa sa. addrmă, să amorţescă se uite a Vedl bine, broşura — care de alt-mintrelea rit tinerii noştri prin arangiarea acestei
lupta! petreceri, a fost" cu multă căldură sprijinit
„Congresul, c|' 08 e ^> s’a întrunit s’a trimis administaţiunilor comitatelor de publicul român, aşa că biblioteca se va
pentru a restabili şi chezeşui pacea şi Spic. pentru a-o împărţi gratuit între popor, —
liniştea Europei. Stările din peninsula e scrisă în limba ungurâscă, prin urmare pută înfiinţa, mai rămânând pe de-asupra
şi un profit în favorul fondului menit a
italiană inse remân, aşa cum ele adfi sunt, ea e potrivită numai pentru Unguri. Dâcă
susţină un cor la biserica de pe Tocile.
ministrul ar avâ cât de puţină inimă şi
Esecutarea programei ni-a dat noue
pentru locuitorii nemaghiari ai ţărei, ar fi
dovedi de sîrguinţa tinerilor noştri mese­
Eu îi pun cina pe masă trebuit să tipărâscă broşura şi în limba riaşi, cari pe ’ntrecute caută să-şi arate
El mă ia de cap prin casă, română, sârbă, slovacă etc., pentru-că şi
puterile lor spirituale, manifestându-se în
Culese din popor. Eu îi fac pat de culcare, sănătatea acestora e scumpă, nu numai a
faţa publicului şi procurându-i ore de pe­
El mă ’njură ’n gura mare. Ungurilor; şi aceştia plătesc dări şi con-
Frundă verde calaper, trecere.
tribue la susţinerea statului cu sângele şi
Dela maica doi mg cer: * Sub conducerea d-lui profesor de mu-
cu avereajor, nu numai Ungurii. Pentru-ce
Unul sărac şi frumos, Câtu-i ţăra ungurescă, sică Timoteiu Popovicl, căruia atât de mult
dâr ministrul pbrtă la inimă numai binele
Altul bogat der lenios. Nu-i ca fata românâscă. se datoresce pentru zelul neobosit, cu
şi interesul Ungurilor, âr nu şi al celor­
întrebai fruncja de nuc, Ou brâu roşu când se ’ncinge care iniţiâză, conduce şi instrueză atâtea
După care să mă duc? Inima după ea-ţî plânge. lalte popore eonlocuitore, din a căror eon- coruri noue în oraşul nostru — s’au esecu-
tribuţiune trâesce şi se susţine el în cea
Nucul fiind supărat, Cât pe lume că trăescl, tat vre-o patru corui'I bărbătesc!, cari au
mai mare parte?
N’a vrut să-mî dea nici un sfat. Tot Română să iubesc!. plăcut mult şi au fost viu şi sgomotos
întrebai frundă de fag * Fabricile române unite de beuturî aplaudate. Antyne s’au cântat frumosele
Şi ea mi-a răspuns cu drag: gazose şi acid Carbonic lichid, se nu- composiţii poporale: „ Sunt soldat şi
44
Frundă verde prunişor,
Să merg după cel sărac, rnesoe o societate anonimă înfiinţată în „Eu mă duc codrul rămâne “, de I.
Iubesce-mă bădişor,
Că la cela tote-i plac; BucurescI cu un capital de 629,800 lei. La Mureşianu, „ De ţi-s bade dragă 44 şi
Iubesce-mă dâcă-ţl plac!
Merge cu furca la fân, 27 Decemvre anul trecut membrii acestei „Post’ai lele , de T. Popovicl. Intre coruri
44
Decă nu silă nu-ţl fac.
Yine-acasă tot ridând; societăţi s’au întrunit în adunare generală s’au declamat diferite poesii: d-1 G. Gal a
De mă iubesc!, te iubesc
Nu mă ’ntrebă, ce-am lucrat, pentru a li-se da semă asupra exerciţiului declamat anecdota de Speranţă : „Nu-1 uci-
Er de nu, nu te silesc.
Ci mă întrebă, ce-am cinat. dela 1 Nov. 1897 pănă la 31 Oct. 1898. deţl , er d-1 Fl. Părvu anecdota „Pielea
u
Aulică, puică, mor,
Io-i fac patul să se culce, Din raportul voluminos cetit înaintea adu­ 14
Ia-mă ’n braţe şi-mi dă flori nevestei , producând multă ilaritate şi plă­
El mă strînge ’n braţe dulce. nării generale reiese, că fabricele satisfac cere în public. D-1 L. Savu a declamat
Şi gură de două-orl,
Mere-a-şl după cel' bogat,' o mare parte din trebuinţele ţării, prin poesia „O visiune , er la urmă, după lungi
44
Oă atunci a n’o se mor.
Der lui nimica nu-i plac; apele gazose, ce le produc din material, aplause, reîntorcându-se pe scenă mai de
Sâcăremb, 1899.
Merge cu furca pe dos, care sub raportul purităţii, nu lasă nimic clamă, înafară de program şi poesia „Sen­
Vine-acaşă mânios, Ştefan Fârcaş, de dorit, oăcl fabricarea lor nu se baseză tinela Română , care însă deşi atât de
44
învăţător.
Nu mă ’ntrebă, ce-am cinat, pe sistemul cu vitriol. In anul trecut 1898 frumdsă, prin-lungimea ei deveni obositore
Ci mă ’ntrebă, ce-am lucrat? vândarea de ape gazose, limonade şi apă nu numai pentru declamator, ci şi pentru