Page 41 - 1899-02

REIUCŢIUXEA, „gazeta** iese în flăcare fli.
AliinistralMea şi Tipograna. Abonamente peiitru Anstro-Dngaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an |2 f)., pe şăse luni
6 TI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecii 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăso
ÎNSERATE 8fi primase la AO- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
S!3ISTRAŢIIJ!!E în Braşov şi la N-rii do Duminecă 8 franol.
nrmăWrolo Birouri da anunolurî: Se pronumeră la tdte ofi-
In V ioua : III. Rukas Mac.hi. ciele poştalo din întru şi din
Sar. Augonfold &Emerloh Lasnor afară şi la d-nii coleotorl.
Halnrloh Sohalck. Rudolf Hossa. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppeliks Naeht. Anton Oppolik.
InBudapoeta: A.V. Goldbar- Admmietmţiuniu, Piaţa marc
qor, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagii
onrg.- Marolyl 4. Llobmcnn. I.: Pe un an 10 fl., po şâsi
PREŢUL mSERŢÎUKILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or,
ria earmond pe o colină E or. /y pocpB iraya Cu dusul în casă: Pe un st
şi 30 or.' timbru pentru o pu­ Dara Ni w^ssiozJ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai deso luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v: a. seu 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inscrţiunile
soriă 10 or. său .30 bani. sunt. a se plăti înainte.

i
înainte' eu 40 de mi. tru ca şi Românii, cari erau eschişî unguresc şi aştept propunerile D-Tale Viena ri Fremdenblatt' laudă patriotismul
din constituţiunea vechiă transilvană privitore la formarea ministeriului. oposiţiei maghiare, care. s’a grăbit să facă
Alaltă-erî a răposat în castelul şi mai înainte n’au luat parte la Viena, 26 Februarie 1899. posibilă pacea, şi apoi observă:
seu dela Kettenhof, aprope de Viena, drepturile politice, să se potă bu­ Francisc Iosif m. p. „Se vede, că partidele oposiţionale
contele Bernhard de Rechberg, odi- cura de ele de aci încolo. Aseme­
Br. Banffy m. p. ţin la părerea, oă multiplele pierderi de
nibră ministru-preşedinte şi ministru nea s’au luat măsuri, ca să se re­ mandate ce le-au suferit la ultimele alegeri
de esterne austriac. Numele acestui guleze şi situaţiunea naţionalităţilor Urmeză apoi trei autografe câtră
dietale, au a-le mulţămi directei seu i n d i ­
bărbat de stat, căruia i a fost dat, şi confesiunilor din Voivodina ser- foştii miniştri Erdelyi (justiţie) Berczel (in­
rectei intervenirl a guvernului, şi se vede,
ca pu(-inî altora, a ajunge etatea de bescă şi Bănatul timişan în mod terne) şi Daniel (comeroifi) prin cari, în că sperâză a-şl recâştiga erăşl numărul de
93 de ani, e strîns legat de-o epocă, mulţumitor. urma dimisiunei ministeriului, sunt absol-
mandate, ce l’au avut mai înainte, decă
care deşteptă în noi Românii însem­ Autografele preaînalte, prin cari vaţl graţios din posturile lor „pe lângă de­ acea intervenţia va Întâmpina o piedecă
nate reminiscenţe politice. se ordona luarea acestor măsuri-şi plina recunbscere a serviciilor lor fidele şi
prin înfiinţarea unui nou for al controlei
Era în ajunul marelor schim­ cari au apărut de-odată cu diploma escelente, prestate cu zel neobosit *.
1
alegerilor (judicatura Curiei) . Dâcă resul-
1
bări dela 1860, cari semnalau tre­ dela 20 Octomvre a acelui an, au După acesta vine următorul autograf:
tatul nonelor alegeri, ce stau în faţa unui
cerea dela absolutism 1a. constitu­ fost adresate contelui Rechberg, La propunerea ministrului-pre- apropiat viitor, vor corăspunde aşteptărilor
ţionalism, când contele Re'chberg, care ca om drept şi părtinitor al şediute al Meu unguresc, numesc
oposiţiei, se va dovedi. Dâr de sigur, că
pe atunci ministru do esterne, fii ideei egalei îndreptăţiri a contribuit din nou ministru de honvecfi al Meu
posibilitatea asigurării curăţeniei şi a mo­
numit şi ministru-preşedinte. In ca­ mult la acestea. pe br. Geza Fejervary, ministru de dului cinstit, în care să se facă alegerile
litatea acesta, el a contra-semnat Se împlinesc încurend 40 de ani finanţe al Meu pe Ladislau Lnkacs, pentru dietă, este un interes public, care
diplouia împărătescă dela 20 Octom­ de atunci. La 1860 se făcuseră pri­ ministru de culte şi intrucţiune pu­ trebue să-i zacă la inimă majorităţii nu
vre 1860, care a deşteptat atâtea spe­ mele încercări de-a da ţerilor şi po­ blică al Meu pe Dr. Iuliu Wlassics, mai puţin ca minorităţii. u
ranţe hi tote ţările şi la tdte popo- porelor monarchiei drepturile, ce le ministru de agricultură pe Ignacz *
rele monarchiei. Românii nu erau reclamau. Unde am ajuns după pa­ Daranyi, ministru al Meu croato-sla-
cei din urmă, cari sperau, că după tru decenii, vedem. La început băr­ von-dalmatin fără portofoliu pe Er- Răspunzând la o deputăţie’ din Jdsz-
atâtea suferinţe şi după atâtea jeTtfe baţii de stat din fruntea guvernului vin Ceh şi ministru pe lângă per- bereny, care i-a oferit cetăţenia da onora,
aduse pentru patria şi tron, va sosi împărătesc se gândiau, cum să facă sona Mea pe contele Emanuil Sze- Banffy a aruncat câte va săgeţi în contra
şi pentru ei un timp, în care se-şî să se stabilescă echilibrul între cei dienyi, respective ’i întăresc în pos­ lui Szell — se ’nţelege fără a-1 numi —
vadă reînviând drepturile lor na­ privilegiaţi şi între cei, cari mai îna­ turile lor, ce le-au ocupat pană căruia să vede, că-i portă Sâmbetele. Din
u
ţionale. inte nu s’au bucurat de drepturile acum; — mai departe numesc prin incidentul acesta „Bud. Napl6 scrie, criti­
Trecuseră cjece ani dela revo- politice. acesta ministru al Meu de juştiţiă când purtai-ea lui Banffy, între altele :
luţiune. Pasiunile şi ura, ce le-au Asămănând acele timpuri cu pe secretarul de stat şi deputat die- „Br. Banffy a declarat, că ideia f u n ­
deşteptat anii tulburărilor, începu­ cele de astăcjî, orî-cine va trebui să tal Dr. Alex. Plosz, în fine ministru damentală a politicei sale a fost crearea
seră â se potoli şi părea, că un spi­ se întrebe cu mirare, cum se pote, al Meu de comereiu pe deputatul unui stat naţional maghiar, o frasă, golă
rit de conciliaţiune a pătruns în tot-ă că ceea ce s’a aflat atunci ca nea­ dietal Alex. Eeyedus, şi însărcinez deo-parte, de altă parte mincinosă. Banffy
împărăţia, animând poporele la nouă părat de, lipsă, acele schimbări esen­ în mod interimal cu conducerea mi­ nu pote nega, că statul a esistat şi înainte
şi mai liberă vieţă politică. In Viena ţiale seu „afund tăietore“, — cum li-se nisteriului de interne pe ministru- de el; trebue să recuuoscă şi aceea, că a pri­
se întrunise vestitul consiliu impe­ cficea, — cari se cereau atunci pentru preşedinte al Meu. Autografele Mele mit acest stat dela antecesorul său în sta^e
rial ,jînmulţit“, conchiămat prin pa­ ca să se pota bucura şi Românii de îndreptate cătră respectivii, le ală­ unitară. Acest stat a fost şi atunci ungu­
tentă împărătescă să se întrunescă drepturi , politice naţionale, astăflî tur pentru ulteriora disposiţie. resc, el n’a trebuit deci se creeze nici sta­
în jurul monamhului pentru a-i ajuta nu numai, că nu mai sunt luate în Viena, 26 Februarie 1899. tul, nici unitatea şi maghiarismul său. Ră­
„să înainteze“ binele tuturor popo- considerare de consiliarii Majestăţii mâne momentul naţional. Der unde sunt
relor Austriei în asemenea măsură. Sale, dăr se luereză chiar deadrep- Francisc Iosif m. p. urmelâ politicei de naţionalitate a lui Ban­
In acest consiliu Transilvania era tul pentru de a împinge pe Români Ooloman Szell m. p. f f y ? Putut’a el să desarmeze activitatea
representată prin fericitul metropolit, în starea cea vechiă de sclavagiu Urmâză diferitele autografe contra­ naţionalităţilor ? Banffy se laudă cu fapte,
pe atunci episcop, Andreii! baron de politic! semnate de Gol. Szell. Acâsta serie de au­ ce nu le-a săvârşit. Acesta este permis s’o
Şaguna, Nicolae conte de Banffy, tografe se încheie printr’unul, prin care — facă un Tartarini din Tarascou, nu însă un
consiliar şi camerar c. r. şi prin Ca- la propunerea ministrului a latere — i se ministru-preşedinte, care se retrage. Des­
rol Maager, preşedinte al camerei Schimbarea ministeriului. conferă ministrului de finanţe Lulcacs, în pre contrarii săi politici dise Banffy, că
comerciale în Braşov, er Bănatul „Budapesti Kozl5ny“ publică recunoscerea distingerii sale, marea cruce merg pe cărări rele şi că n’au făcut bune
era representat prin fericitul Andreiu următorele în ediţia estraordinară a ordinului „Leopoldin * fără taxă. Acest servicii intereselor ţării. Decă Banffy s’ar
1
de Mocioni. de Luni: autograf e contra semnat de contele Ema- fi retras înainte cu două luni,, el ar fi
Atât episcopul Şaguna, cât şi nuel Szechenyi. scutit ţâra de starea ex lex. De ce nu a
Majestatea Sa împărătescă şi apostolică
Andreii! de Mocioni au avut un rol regescă a binevoit a primi ou prea înalta dimisionat în Decernvre, şi a aşteptat pănă
însemnat în acest consiliu imperial. în Februarie? Fiind-că a sperat, că oposi-
decisiune dela 26 Februarie a. c. demisiu- Toci despre căderea lui Banffy.
Ei au ţinut discursuri de mare în­ ţia se va sacrifica. El a aşteptat aşa-der,
nea ministeriului unguresc, a-i arăta prea
semnătate în apărarea egalei îndrep­ Cine a răsturnat pe Banffy ? Cu între­ că contrarii săi vor fi mai cu abnegare de­
înalta sa mulţămire pentru serviciile sale
tăţiri naţionale a tuturor poporelor fidele şi zelose şi a da următorele prea înalte barea acesta se ocupă cjiarul catolic con­ cât el Obstrucţiunea a fost în urmă pe
şi în deosebi â Românilor, er An­ servativ din Viena „Vaterland *, care scrie deplin justificată prin elausula dela Ischl.
1
autografe:
dreii! Mocioni a presentat atunci „Iubite br. Banffy! In urma cle- între altele: Dâr ce a justificat la Banffy, că s’a acăţat
Majestăţii Sale şi un memorand în misiunei ministeriului Meu unguresc, „Aşa-deră s’a milostivit cea mai su- atât de tare de fotoliul său ministerial,
apărarea drepturilor egale ale uaţiu- ce am primit’o acjî, absolvândii-te la periâră direcţiune a spitalului pacientului când Corona şi partida sa părăsiseră po­
nei române în genere şi în special propria D-Tale cerere dela postul ungar, şi n’a lăsat, ca acesta să fiă supus litica l u i ? Ceea-ce e în contra bunului
ale Bănatului. Un rol forte remar­ D-Tale de ministru-preşedinte ungu­ curei radicale banffyste. Dâcă membrele gust, ceea-ce interdice decenţa parlamen­
cabil a jucat în acest consiliu seu resc, îtî esprim cu acesta oeasiune rupte s’au aşeclat într’adevăr biue şi dura­ tară, stăruinţa de a rămâne a ministrului
senat „îhrifulţit“ şi Sasul ardelean mulţumită şi recunoscinţa Mea pen­ bil, trebue încă să se dovedâscă; în ori ce preşedinte cădut, prin ce pare ea justifi­
1
Maager, care între altele a pledat tru serviciile D-Tale cu deosebire cas toţi medicii curanţi de pănă acuma cată ?. La acâsta să ne răspundă Banffy *.
pentru o constituţiă imperială şi fidele, zeldse şi escelente, ce le-ai şi-au păgubit renumele. Având însă asigu­
pentru libertatea pressei. rarea, că totuşi se va trece peste greută­
prestat în posiţia D-Tale de minis­ La întărirea noului IVIetropoiit.
In mijlocul unei bune predis- tru-preşedinte şi în grele împreju­ ţile actuale şi cele mai de aprope ce vor
posiţii a spiritelor, în aşteptarea rări întot-deuna cu deplin devota­ urma, se va pute ori şi cum suporta cu o- Vorbind despre întărirea alege-
schimbărilor, ce aveau se urmeze, a ment, cu rară abnegare de sine şi biclnuita abnegare de sine reua impresiune rei de Metropolit şi de apropiata
apărut la 20 Octomvre renumita di­ cu curată intenţiune patriotică; şi-ţî morală a schimbării în tratament. Şi acesta despărţire a clerului şi poporului din
plomă împărătescă, prin care, pre­ c.onferez, ca semn al graţiei Mele ou atât mai mult, cu cât ast-fel Banffy n’a eparcliia Aradului de archipăstorul
1
cum seim, s’au restabilit în ţările neschimbate, marea, cruce a ordinu­ fost răsturnat prin obatrucţiune, ci de cătră lor de pănă acum, Prea Sânţia Sa
coronei ungare constituţiunile lor de lui meu „St. Ştefan“ fără de taxă. Gordnă a fost lăsat si cadă, de unde totuşi re- episcopul loan Meţianu, „Biserica şi
u
mai înainte. Atunci, tot deodată cu Viena, 26 Februarie 1899. sultă o deosebire în concepţiunea soluţiu- Scota din Arad scrie între altele:
diploma, s’a aflat de lipsă a se lua nei de acum şi a schimbării în atitudinea Timp de 24 de ani a vestit Pre Sân­
u
măsuri pentru ca, în ce privesce Francisc Iosif m. p. majorităţii faţă cu Banffy . ţia Sa de pe amvonul sfintelor biserici cu­
Transilvania, să se facă acele schim­ Iubite de Szell! Te numesc prin * vântul lui Dumnedeu iubitului său oier şi
bări, ce erau neapărat de lipsă pen­ acesta ministru-preşedinte al Meu Organul ministeriului de esterne din popor eparchiot prin desele visitaţiunî ca-