Page 42 - 1899-02
P. 42
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 36.—1899.
nonice întreprinse în t6te părţile diecesei, şi prin iubirea faţă de credincioşii săi, va SCIRILE DILEI. politică fenomenală a acestui bărbat. Con
prin literile pastorale adresate regulat în îngriji şi de aci înainte şi va stărui din > ferenţiarul a fost viu şi sgomotos aplaudat.
fiă-care an oătră cler şi popor la sărbătâ- tote puterile sufletescl, cu cari l’a distins 16 (29) Februarie.
rea Nascerii Domnului, a Anului nou şi a Dumnecjeu, la ridicarea sfintei nostre bise Conduct de torţe pentru Szell.
Dieta Bucovinei s’a desohis Sâm
învierii Domnului, şi la alte ocasiunî, sfă- rici şi iubitului său popor, ne inspiră curaj bătă în 25 1. c. Mareşalul ţării I. Lupul a Pe Luni sâra era plănuit a i-se face nou
tuindu-1 şi întărindu-1 în credinţa strămo- şi bărbăţiă în greutatea momentului des- lui ministru-preşedinte un mare conduct de
deschis şedinţa aducând la cunoscinţa ca
şâscă şi la propăşirea în fapte şi virtuţi părţirei... merei mortea archiducesei Maria Immacu- torţe în Budapeşta. Audând de acâsta
creştinescl. lata. La ordinea (jilei s’au cetit 27 raporte Szell, a chiămat la sine pe primarul şi din
Timp de 24 de ani cu „laerăml învă „Sistemul şi Croaţii. asupra diferitelor afaceri, er după cetirea tre arangierî pe Dionis'e Pazmandy (!) şi
44
ţând" pe fiesoe oarele din noi, a lucrat cu lor şedinţa s’a închis. le-a spus, că nu află oportun şi necesar
un succes ne mai vâcjut pănă acum în păr Oposiţia croată a depus pe biroul ca conductul de torţe, că diua de Luni nici
ţile nostre la ridicarea şi întărirea învăţă merei din Agram un proiect de adresă ca Serata literară din Cluşiîi. Despre n’ar fi potrivită pentru arangiarea lui, că
mântului confesional prin înmulţirea scâle- răspuns la mesagiul, prin care a fost des serată literară, ce s’a dat Joi în 23 1. c. în genere demonstraţia nu-i place perso
lor nostre elementare, prin organisarea in chisă dieta. Proiectul a fost presentat prin în sala festivă a hotelului Central din nal, dâr vrea sâ respeeteze respectivele
stitutului pedagogio-teologic din Arad con deputatul Dr. Derencin. Cluşiîi de câtră junimea română universi drepturi legale şi constituţionale ale cetă
form trebuinţelor timpului, prin zidirea se- In prima parte a adresei se face tară de acolo, se scrie, că a avut o splen ţenilor (!) Arangierii în urma acâsta au
minariului dieoesan, prin înfiinţarea alum- oglinda fidelă a abusurilor electorale şi se didă reuşită. Public a asistat în număr forte amânat se dice, ţinerea conductului de torţe
neelor diecesaue, şi peste tot prin alipirea ridică justa plângere, că de 1B ani, deja în mare, aşa că sala părea prea mică pentru pe Mercur!.
şi îndulcirea poporului nostru pentru cres- Croaţia nu mai csistă viaţă constituţională, a cuprinde pe cei presenţl. Serata fu des Documentul privitor la deschiderea
cerea religiosă prin scblele nostre confe căci guvernul influinţâză alegerile cu totă chisă de cătră d-1 Val. Moldovan rigor. în preparandiei române din Arad, din care d-1
puterea discreţionară, de care dispune. Le drept, şi îndată după deschidere a urmat
sionale. învăţător D. Medrea a aflat un esemplar
Epoca, de care vorbim, bogată în gea electorală — c?ice adresa — este căl declamarea Satirei III de Eminescu prin în archiva parochială din Ilteu şi despre care
fapte măreţe, săvârşite pe terenul întăririi cată cu neruşinare, votanţii oposiţionall d-1 Ioan Giurgin, care cu pricepere şi şi noi am făcut amintire, a fost deja mai
sunt scoşi din listele electorale, âr pe tim destoinicie sciu să se achite de rolul de
şi ridicării simţului de pietate creştinâscă, înainte publicat din partea d lui Iosif Vul
pul alegerilor, ei sunt arestaţi, pentru-ca declamator. Urma concertul nr. 1 de Be-
bogată în fapte, săvârşite întru interesul can, redactorul „Familiei", în colecţiunea
ridicării şi înaintării instrucţiunii şi educa- astfel să se esercite terore asupra totalită rioth, esecutat solo cu techuică esoelentă pe de documente alăturate la dircursul său de
ţiunii în popor, a fost în acelaşi timp rod ţii. Când se fac votările, oposiţionalii sunt violină de cătră d-1 Virgil Pop. Punctul reeepţiune ţinut la Academia Română în
nică şi pe terenul înfiinţării şi augmentării respinşi dela vot sub pretexte de nimic şi următor din program l’a avut stud. în fii. şedinţa solemnă din 29 Martie 1892. Tot
fondurilor şi fundaţiunilor atât aici in cen sunt înlocuiţi de guvern cu alţii, cari n'au d-1 I. Scurtu, care a ţinut o conferenţă acolo se află şi Intimatul Locoteneuţei din
u
trul diecesei, cât şi în genere în eparcliiă, drept de a vota. După-oe se fac alegerile, despre „Oratoria la Românl . Conferenţia Buda, preoum şi „Cuvântul" provocat de
în averea comunelor bisericescl. Fondul persecuţia se continuă: alegătorii oposiţio- rul şi-a predat tema sa liber, fără a-se ţine acel Intimat şi menit a se ceti în biserici
nalî sunt forţaţi a plăti cheltuelile alege striot de manuscris, ceea-ce a făcut efect
preoţimei din diecesa Aradului, învestirea în (jiua deschiderei preparandiei.
rilor, şi mandatele oposiţionalilor aleşi se ou atât mai mare. Publicul l’a răsplătit cu
averilor biserioescl în realităţi prin oum-
perarea de însemnate complecse de pământ nulifică, chiar şi când aceştia au întrunit vii aplause. Au executat apoi d-şorele Va- Posta, Telegraful şi Telefonul în
unanimitatea voturilor. leria Isac şi Valeria Boşcscu cu multă dex România. Dela 1 Aprilie pănă la 30 No
pe sâma diecesei şi pe sâma multor co
Adresa arată mai departe asupra ra teritate o variantă lucrată de C. Chovan vembre 1898 venitul poştelor din România
mune bisericescl, activarea fundaţiunilor
dieoesane: Elena Ghiba Birta, Teodor Papp, porturilor dintre Ungaria şi Croaţia. In pa după căutări românesc! dela ţâră pentru a dat suma de 3,681,985 lei 26 bani, cu
tria nostră — tiioe — domnesce acjl pre pian pe patru mâni. Ultimele două puncte 60.000 lei mai mult decât evaluarea bud-
Ebesfalvay şi altele dovedesc, că Prelatul,
tutindeni părerea, că puterea legislativă şi din program: cântarea solo „Ai plâns şi getară şi cu 323 469 lei 78 bani jmai mult
carele se desparte de noi, şi-a făcut întru
esecutivă maghiară află în acest sistem al tu odată" executată de d-1 Euea Andrea şi decât în perioda corespun(lăt6re a anului
prisosinţă cu zel şi ou o neobosită activi
guvernului croat singurul mijloc în stare a predarea comică „Mitru Grenadiru", de d 1 . 1897. — Telegraful şi instalaţiunile telegra
tate şi pe acest teren datorinţa de Archie-
reu şi Părinte al diecesanilor săi. susţine raportul de alianţă între Ungaria şi C. Ignea au stors de asemenea complace fice au produs 2,696,253 lei 76 bani, cu
regatul croat, şi în presupunerea acoâsta rea şi aplausele publicului. — După pro- 50.000 lei mai puţin decât evaluarea bud-
Sunt opere mari lucrările săvârşite de
Ungaria sprijiuesoe cu tâtă puterea ei sis ducţiune a urmat o veselă petrecere ou getară, der cu 100,969 lei 94 bani mai
Prea Sânţia Sa întru interesul desvoltării
temul de acll în Croaţia. Oposiţia croată joc, care a durat pănă ’n ciorii dilei. mult decât în perioda corăspuncjătore a
şi înaintării eparchiei, opere de valore ne-
regretă acâsta rătăcire, periculâsă pentru anului 1897. — In fine, instalaţiunile, con
peritore. La aceste frumose opere se adauge Cununiâ. Dumineca viitore, 5 Martie
ambe părţile. După convingerea ei patrio vorbirile şi abonamentele telefonice au pro
apoi şi faptul, şi ţinuta dâmnă, prin care n. la orele 4 p. m. se va săvîrşi în biserica
tică, înţelegerea maghiaro-croată nu se p6te dus 248,350 lei 94 bani, cifra evaluărei bud-
Prea Sânţia Sa a representat biserica nos- S-lui Nicolae din loc cununia d-lui Aurel
stabili, decât sub condiţiunea, decă nisuin- getare pe acâstă periodă, dâr cu 46,644 lei
tră şi a apărat interesele nostre între îm Ciortca, profesor la scolele medii române
ţele juste ale naţiunei croate spre unitate în 89 bani mai mult decât în epoca cores-
prejurârile destul de grele ale Archipăsto- din loc, cu cl-ra Maria G. Navrea. — Sin-
cadrele monarchiei şi spre independenţă şi pundâtore a anului 1897.
riei Sale. cerile nostre urări de fericire tinerei pă-
libertate, vor fi recunoscute leal, căci na
Prin tâte aceste fapte Prea Sânţia rechl! 27 corăbii dispărute. Pe Oceanul
ţiunea croată are drept la acâsta în virtutea
Sa şl-a ridicat monument neperitor în ini Atlantic au bântuit dilele trecute furtuni
tradiţiunilor ei istorice şi de stat. Sistemul O conferenţă despre Miliail Kogăl-
ma diecesanilor săi, cari pururea îi vor actualului guvern croat — care se atribue Iliceanu. Duminecă în 7 Februarie v. s’a mari. Marea turburată a causat multe ne
păstra neschimbată iubirea şi recunoscinţa, norociri şi pănă acum n’a sosit nici o soire
influenţei Ungariei — a creat o ură atât ţinut în sala Ateneului din Brăila o con-
cu care îi datoresc, şi o va străplânta cu despre 27 corăbii. Furtuna a isbuonit în 12
de mare între Ungaria şi Croaţia, cum isto ferenţa despre neuitatul bărbat de stat şi
deplină pietate în generaţiunile viitore, Februarie, şi corăbiile, cari a doua c}i au
ria mai nouă a acestor două popore nu mare patriot român Miliail Kogălniceanu
întrat în portul New-York, erau acope
Acâstă iubire constitue, şi ne faoe pote să arate. de cătră profesorul Constantin Banu. Con
rite cu ghiaţă. Tote aparatele de salvare şi
nouă diecesanilor atât de greu momentul In partea din urmă, adresa atacă tot ferenţiarul a caracterisat figura mărâţă a
catargul corăbiei „Ancoria" au fost sdro--
despărţirii de iubitul nostru Archi păstor. cu mai mare efect sistemul unguresc, ce se lui Kogălniceanu din punct de vedere al
bite de furtună ; însă-şl corabia fu ră
Faptul însă, ca prin operele sale măreţe practică şi în Croaţia, sistem, care nu este ideii naţionale, vorbind mai întâiă despre
pită de vifor şi numai un noroc etra-ordi-
Prea Sânţia Sa rămâne şi mai departe în altceva, decât un absolutism ascuns. In roiul ce l’a avut el între anii 1820—48 şi
nar a dus’o în port. Furtuna a bântuit mai
tre noi, precum şi faptul, că depărtarea astfel de împrejurări dieta provincială arătând cum în acea epocă de înjosire Mi-
puternic între Savaana şi Boston.
Prea Sânţiei Sale dintre noi i-a dat un teren croată nu-şl pote împlini problema, din hail Kogălniceanu a dat nascere ideilor li
mai mare de lucrare în biserica nostră, şi care causă cere, ca puterea esecutivă să fiă berale al căror representant ilustru a fost Nou general şef de medici militari.
convingerea neolătită, că Prea Sânţia Sa depusă în mâni, cari sciu să respecte şi să el. In partea a doua conferenţiarul s’a ocu In conducerea corpurilor sanitare ale Aus-
prin esperienţele câştigate în decursul unui apere constituţia. pat de caracterul lui Kogălniceanu, âr în tro-Ungariei se fac acum mari schimbări.
şir lung de ani de dâmnă Archipăstorire partea a treia a vorbit despre activitatea In fruntea întregului corp oficereso al me-
FOILETONUL „GAZ. TRANS". pentru-ce s’au făcut din forma clară şi în- de câne, ci ni-se spune simplu: „Şi de a- slavă Peso-glav. ) E evidentă aşa-dâră lipsa
1
ţelâsă românâscă Căp-câne cele lalte 2 forme colo merse 7 cjile şi o ţâră cu omeni cu de temeiii a hipotesei D-lui Şăineanu. Căp
(Căpcăun şi Cătcăun) scâlciate şi fără nici două capete, dinainte avea cap de om şi câne e o formă cu totul secundară, şi a-
Câte-va etimologii poporane un înţeles românesc. Tendinţa poporului se grăia omenesce, âr dindărăpt avea cap de nume resultatul etimologisării poporane din
2
manifestă tot-dâuna în direcţiunea contrară: câne şi lătra cânesce" ). căpcăun, resp. cătcăun.
române.
unei forme obscure i-se dă o formă cât Numai în ediţiunile de mai târejiu Notez, că Cătcăun dimpreună eu cele
de mai înţelâsă, din îmblăcii sâ face pe alo- sunt amintiţi la acest loc Oăpcânii, sâu două variante ale sale se aplică în litera
Nicolae Sulică. curea umblăcii (Transilvania şi Moldova), Oătcăunii. E evident deci, că în răstimpul, tura nostră poporană mai ales ca atribut
din târnăcop se faoe turnăcop, ca şi când al Tătarilor antropofagi. E forte interesantă
(Urmare.) oând s’a făcut prima traducere a Alexan
ai turna pământul cu el etc. Cunoscând driei (după D-1 Sbiera ) 1562—1620) nu era şi caracteristică în punctul acesta balada
3
Aşa-dâră forma originală intrată de-a acâstă teudinţă a poporului, atunci când cunoscută încă forma Căp-câne, prin urmare publicată de Liuba-Iana în topografia sa
dreptul prin leotura Alexandriei în limba pentru noţiunea de monstru antropofag ai nici n’a putut fi fabricat de-odată cu tra tului Maidan, unde se cjice între altele
nostră, după D-1 Şăineanu, e forma Căp- cele 3 forme apropo identice : cătcăun, căp ducerea textului naraţiunii. (pg. 42):
câne, er formele Căpcăun şi Cătcăun nu căun, căpcâne, e la mintea omului să a- E pe sama cânelui,
sunt decât nisce variante modificate ale jungl la couclusiunea, că forma cea mai Dâr chiar dâcă am admite, după cum Cănilor căpcânilor,
Căpcânelui. înţelâsă : căpcâne e forma cea mai nouă, vrea D-1 Şăineanu, că forma românâscă nu Duşmanul creştinilor.
e decât o traducere a formei grecescl sâu
Eu unul nu cred, sâ fie aşa, cum cjice âr cele-lalte 2 forme mai obscure sunt for-,
slave, resultatul traducerei tot n’ar fi putut Autorii cu drept observă la versurile
D-1 Şăineanu, ci susţin a priori, că rapor mele mai originale.
u
fi Căp-câne, ci cel mult „Cârie-cap , precum acestea: „ore nu va fi fost acest vers aşa:
tul e tocmai invers. Nu forma Căp-câne e
Mai departe e fârte semnificativ, că din Til Eulen spiegel a resultat prin tra E pre sâma Chanului
forma originală, ci prototipul original a
cea mai veche redacţiune românâscă a Ghemului Tătarilor etc.
fost Cătcăun, din oare prin etimologisare duoere forma românâscă Tilu Biih-oglindă,
Alexandriei, păstrată în copie ) dela 1620 şi precum din grec. Kynokephalos sâu âr mai târdiu „s’a schimbat?", numai oât
1
poporană s’a dat nasoere formei posteriâre
a lui popa Ioan din Sâmpetru (Ardeal), Skylo-kephalos a resultat forma tradusă * *) „Căpcânilor" n’avem sâ-1 substituim cu
Căpcâne.
nu cunosce încă un termin special de căp-
*) SS se compare cuvântul românesc glavă.
, Motivele sunt următorele : câne, sâu căpcăun pentru monştrii cu capul 2 ) I. Bianu în Columna lui Traian 1883, din vechia bulgarul glava (caput); er Skylokep-
înainte de tote D-1 Şăineanu nu ne pg. 152. halos asemenea e compus din skylos (câne) şi
esplică, cum s’au făcut seu mai bine cjiSj ') I. Sbiera. Mişcări culturale pg. 277. *) Op. cit. ibid. kephalos (cap).
