Page 43 - 1899-02
P. 43
Nr. 36.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina
dicilor militari va fi pus medicul de stat- nesănâtose, prin localuri infecte şi a ne ajunge în terminul cel mai scurt posibil partea Eforiei mulţămită tuturor prea ştim.
major general Dr. Mauriciu cav. de Nagy. hrăni slab. Mulţi se sting din oausa acâsta la una din aceste două soluţiurî: concor Domni şi Domne, cari au binevoit a con
datul sâu actul de unire al oreditorilor. In
E vorba, că se va face şi o schimbare de în frageta lor tinereţă, er alţii îşi ruineză tribui şi participa la petrecerea nâstră şi
acest scop, termenile pentru tote operaţi
sistem în organisaţia corpurilor sanitare sănătatea. ne-au asigurat o reuşită atât morală, cât
unile falimentului sunt scurtate.
militare. Râul acesta, după părerea mea, pe şi materială a petrecerii.
Cota concordatară care, după legea
lângă o voinţă tare s’ar putâ alina inoâtva. din vigore, este de 40 la sută, s’a urcat la
Băile seolelor române din loc, din In numele comitetului aranjator:
In Oluşiti, după cum arată anelele univer 60 la sută şi acesta cotă va trebui se fie
oausa probărei cazanului, vor fi înohise de Nicolau Buncean,
sităţii, în fiă-oare an studiâză câte BO—100 garantată de falit prin o ipotecă ori prin-
Duminecă începând şi pană Joi diminâţa tr’un deposit de bani sâu efecte. In cas înv. dirig.
tineri români. S’ar putâ face, ca aceştia sâ
(5—8 Martie n. inclusiv). când falitul nu va avâ nici ipotecă, nici
fiă cel puţin împreună la masă la vre-un
băut, atunci se va numi custode de cătră
Concertul societăţii filarmonice. restaurant românesc, unde ar putâ conveni creditori, care să continue comerciul fali lîectificare. In numărul de erl al
Joi în 2 Martie a. c. se va da în noua mai des cu inteligenţa nâstră din loc şi tului pănă la oompleeta achitare a cotei foiei nâstre, în raportul privitor la teatrul
casă de conoerte, sub direcţiunea d lui A. jur, ceea-ce numai spre folosul tinerimei ar concordatare. german, şirul 7 de sus, în loc de „classiti-
Brandner, al II-lea concert ordinar al so putâ fi. A şi făcut mai anii trecuţi încer Proiectul prevede măsuri preventive oitatea este a se ceti elasticitatea şi gra-
14
contra comercianţilor de rea credinţă, oare
cietătii filarmonice cu următorul program: care câte un restaurator român, dâr din ţiositatea în mişcări etc.
1. Besnicek: Uvertură la „Donna Diana“; causa nepărtinirei şi a discordiei atât din pregătesc din vreme falimentul vîndând
mărfurile cu preţuri derisorii. Intre aceste
orchestră. 2. Lachner: Ootett pentru flaut, tre tinerime, cât şi dintre familiile de aici măsuri este şi aceea care prevede, că ori
Oboe, 2 clarinete, 2 cornurl, 2 fagoturi. nu s’a putut susţinâ, mâcaroă nu unul c' ce înstrăinare a averei falitului făcută între U L T I M E S C I R I .
3. Volkmann: Serenadă, pentru orchestră. chiar două restauranturl românesc! s’ar pu rude cu şâse luni înaintea încetării plăţilor
va fi nulă de drept. 8e scie că asemenea Budapesta, 27 Eebruarie. Foile
4. Mozart: Symphonie W. 2 în G. moli. tâ sunţinâ cinstit, dâcă s’ar bucura de spri
44
înstrăinări inconomicose sunt fârte frecu- de sâra, între cari „Magyarorszeg ,
Iuceputul la 8 ore. Bilete se vând înce jinul armonios al Românilor. In acest cas
ente, şi disposiţiunea care preve 'le nulita dau ca sigură soirea, că disiden
pând dela 1 Martie în librăria H. Zeidner. noi am afla mâncări şi beuturl curate si tea lor, va avâ de efect stîrpirea unor ase
româuescl, âr banii noştrii cu atâta sudore menea fraude. ţii vor reintra in partida guvernamen
44
tală, şi că „partida naţională (appo-
câştigaţi ar rămânâ în mâni românescl. In fine, judecătorii comisari sunt des
Corespondenţa „Gaz- Transilvaniei»■ Acel, sâu acei fruntaşi ai noştri din Cluşih fiinţaţi şi atribuţiunile lor sunt conferite nyistă) se va declara disotoată şi va
cari ar porni o mişcare în direcţia acâsta complectului tribunalului. întră în partidul liberal. Despre aedsta
Cluşiu, Febr. 1899. însu-şî Szell a făcut o declaraţiune
şi ar căuta să uşureze întrunirea nostră Camera de comercih din BuourescI
Acum, la începutul semestrului al luând cunoscinţă de proiectul de lege pen înainte de a mei^ge la Viena. Pe 2
nu numai că ar afla ascultare la tinerime,
doilea al anului universitar, cuget, că e tru modificarea condului de comerciă în ce Martie este convocată o conferenţă
dâr, dhpă convingerea mea, ar face un privesce falimentele, s’a deolarat fârte mul
44
-potrivit a arăta publioului român şi mai a „partidei naţionale la care sunt
imens serviciu acesteia şi causei române ţămită şi recunosoătore a şi ţinut sâmă şi de
ales celor interesaţi şi cu inimă pentru învitaţî toţi membrii, precum şi pre
peste tot. plăngerile sale.
causă unele neajunsuri şi greutăţi, cu cari şedinţii cluburilor din provincie. In
Ar mai fi şi un alt mijloc de ajuto
avem noi a ne lupta. conferenţă acesta Horanszlcy, preşe
rare : Se află între noi tineri din familii C o n v o e a r e .
Mulţi părinţi îsl trimit fiii lor plini dintele partidei, va face propunerea,
române bune şi inteligente, dâr sărace.
de speranţă pe la universităţi şi se îngri Reuniunea femeilor române gr. or. din ca partida naţională se se disolve,
Tinerii sufer aici, âr mamele lor, surorile
jesc astăcjî de hrana lor sufletâscâ, prea Făgăraş şi jur îşi va ţinâ adunarea gene după-ce între programul ei şi pro
eto. sufer acasă. N’ar fi ore mai bine şi
puţini sunt însă, cari să fie în stare a se în rală din ăst an Duminecă în 6 Martie st. n. gramul guvernului, care se va publica,
mai uşor, dâcă asemeni familii, cel puţin
griji îndeajuns şi de hrana lor trupăscă. 1899 la orele 3 p. m. în şcola nostră con nu mai este nici o deosebire.
pentru durata studiului respectivului fîiu
Sunt mulţi între tineri, cari pe lângă tote fesională gr. or. din Făgăraş, la care sunt
din sînul lor, şi-ar strămuta domiciliul la Viena, 27 Februarie. Noul cabi
greutăţile părinţilor primesc ajutore fru- rugate a participa d-nele membre, precum
Cluşiii, und3 s'ar putâ susţinâ şi numai net a depus ac}i jurămentul în pa
mose, aşa că în alte înprejurărl s’ar putâ şi alţi binevoitori ai acestei corporaţiunl.
dând cost câtor-va tineri români ? Prin asta latul curţii. La depunerea jurămân
susţine mai cum se cade, dâr dâcă totuşi O b i e c t e l e : 1) Raportul comitetu
s’ar ajuta de-o parte pe sine înse le, âr de tului Szell şi Hegediis s’au pi'esentat
sufer, causa este a se căuta adeseori în lui. 2) Censurarea raţiociniului. 3) Propu 44
altă parte ar face tinerilor un bun şi mare în „disz-magyar .
împrejurările sinistre, în cari se află tine neri diverse şi alegerea unei comisiunî pen
serviciu, dându le mâncări curate şi sână- Paris, 27 Februarie. Poliţia a
rimea română în acest oraş, unde în loc tru verificarea protocolului.
tose, fără a-i costa însă mai mult, decât făcut erî 17 perchisiţii domiciliai’e.
de binăvoinţa. întîmpină pe lângă alte rele Făgăraş, 25 Februarie 1899.
dau acum străinilor.
nesfîrşită ură şi reavoinţă. Petersbura, 27 Februarie. Ţarul
In fine, prin aceste rânduri, eu n’am Maria Dan, 1 Der eseu,
Cei mai mulţi dintre noi ne susţinem a espi’imat Papei adenca sa părere
avut alt scop, decât să atrag atenţiunea preşedintă. secret.
cu micele stipendii, ori modeste ajutore de reu, că nu i-a succes a face, ca
bărbaţilor generoşi, cari se interesâză de
lunare, ce le primim de acasă, âr alţii din şi Vaticanul se fiă invitat la confe-
sortea nâstră, asupra împrejurărilor, în cari Dare de semâ şi mulţumită publică-
neînsemnatele onorare, ce le primesc pentru renţa de pace.
trăim noi aici. Ei vor sci apoi mai bine
munca săvîrşită prin diferite cancelarii. Ast Jir an, 10 Februarie v. 1899.
decât mine, să afle mijlâcele, prin cari s’ar
fel fiindu-ne împrejurările în cele mai mul
putâ uşura măcar în parte sârtea nâstră. La petrecerea declamatorică-musicală Voci din public.*)
te caşuri suntem siliţi câte 2—4 inşi să La tâtă întâmplarea însă, deyisa nâstră ar împreunată cu joc şi tombolă, aranjată
închiriăm câte-o odaie mică, slab mobilată trebui să fie, ca banii pe cât se pâte sâ de Eforia soolei capitale române din Bran
scundă şi întuneoosă. Traiul e scump. Câte (Declaraţiune.
rămână în mâni române, — lucru, ce mai în 7 (19) Februarie a. c., s’a îneassat peste
10—16 inşi avem mâncare scump plătită Am fost informat, că comercianţii,
ales în caşul de faţă n’ar fi greu de făcut. tot suma de 8B florini 10 crucerl. Chel-
pe la anumite familii scăpătate, cari se tue’ile au fost 56 florini 83 cr. Venitul cari nu stau cu mine în nici o relaţiune'
Un student universitar. comercială, vend săminţe diferite pentru
susţin numai din acâsta, âr alţii sunt în curat 28 fl. 27 cr. Din acest venit s a dat
cost chiar pe la familii israelite şi se hră Reuniunei femeilor din loc suma de 10 fl. economia de câmp, şi mai ou sâmă se
minţe de sfeclă, ca seminţe Mauthner.
nesc tot cu „ooşer* . Lipsa de mijloce ma Legea falimentelor în România- v. a. âr suma de 18 fl. 27 cr. şi cu veni Mă simt dator să declar — pe de-o
4
teriale silesce pe cei mai mulţi sâ se re tul curat dela tombolă îo sumă de 13 fl. parte pentru informarea publicului, ee -
tragă de pretutindeni, ori că cerceteză lo- Ministrul român de justiţie, d-1. 0 12 cr. s’au depus la Institutul „Parsimonia* se ocupă cu agricultura, pe de altă parte _
4
localurile oele mai de rând, unde nu vin Stoicescu, a depus în senat un proiect de spre fructificare. pentru s c u t i r e a intereselor comercian
lege pentru modificarea disposiţiunilor co
în atingere, deoât cu un public ordinar. Taxe şi suprasolvirl au incurs dela ţilor, cari cumpără dela mine seminţe —
dului de comercih cu privire de falimente. că la vânzătorii din provincia numai
Ast-fel tocmai în timpul, când cor
Etă în resumat modificările, cari fac următorii domni: acele seminţe pentru câmp şi grădini
pul are mai mare lipsă de-o bună hrană obiectul acestui proiect de lege: Ilustr. 8a Ioan Cav. de Puşcariu 4 fl., sunt într’adevăr dela mine, a căror îm
şi îngrijire, partea cea mai mare din noi George Urdea prim pretore 5 fl.
Ide'a principală este de a accelera pachetare portă
suntem siliţi a trăi prin locuinţe umede şi operaţiunile falimentului, pentru a se putâ Iosif Runceanu paroch, Ioan Enesou SIGILUL MEU
înv., George Babeş paroch, Leontin Babeş
paroch, Leontin Puşcariu parocli, S. Stoica sâu sunt provăcjute cu marca înregistrată
medic, Anton Prehal şi I. Fleischer câte judecătoresce, representând
„Tătarilor* . E probabil, deci, că forma ori schimbe şi înţelesul original de „hăbăuc* 2 dorini. UN URS
4
4
ginală, neetimologisată a versurilor, a fost: ■— căci în sensul acesta obvine cuvântul G. Mănoiu primar, II. Reit paroch, sâu sunt provăcjute cu amândouă.
E pre sâma chinului în cele mai multe părţi — şi să primâscă G. Onea Gerbacea, Alexe Chiţu, Nioolau
-Chinului Căpoânilor etc. noul sens de monstru ou „cap de câne , Roşu înv., Aron Puşcariu înv., Valeriu Io Edmund MautJmer,
14
' ■'7 . ■ '** nică, Iacob Popa not., Axeute Moşoiu not., liferant de curte ces. şi reg.
Aven! aşa-.Jâră şi în versurile citate sens, ce resultă destul de clar din forma
Familia Martonffi, Ioan Mănoiu comis şi Magasin mare de seminţe.
un cas destul ' de instructiv al etimologi- etimologisată căp-câne.
Eliseih Nemeş câte 1 fl. 50 cr.
sării poporanei Deci căp-câne atât ca formă, cât şi ca Isaia Enescu învăţ. 1 fl. 30 cr., Ioan (Budapesta YI, Calea Andrassy 23.)
j ' Etimologia poporana, după cele es- înţeles, nu e decât resultatul etimologisării Mănoiu paroch 1 fl. 20 cr., Beni Cloco-
*) Pentru cele cuprinse în rubrica acâsta,
puse mai sus, e şi forma românâscă câp- poporane române. Forma originală a fost cian 1 fl. 10 cr. Nicolae Pârvu 1 fl. 20 cr.
Redacţiunea nu ia răspunderea.
câne; forma originală ecătoăun, âr fasele prin cătcăun, âr sensul original se pare a fi Ioan Stoian, Oonst. Tişca, Aron Mo
şoiu, Miron Tatoiu, Dumitru Rîpea, Nicolae
4
care a trecut cătcăun, pentru-ca să devină fost „hăbăuc* .
Duicu, Ioan Lolu, Nicolae Pivaru, Nicolau
căp-câne, sunt probabil următârele: căt * Buta, Nic. Picu, Nic. Anganu, G. Axente,
căun, căpcăun, căpcân, căpcâne. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Ion Picu, C. Olinciu, I. Voiculescu, 1. Mo
Da, la nascerea formei căp-câne e Fiind-că a fost vorba de Alexandria, şoiu paroch, Ios. Enescu univ., I. Pepine, Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
5
fârte probabil să fi contribuit şi lectura amintesc şi forma Duciupalu ), ce ne în George N. Runceanu, Korzeszky, I. Bera-
Alexandriei, numai cât nu în sensul stabilit tâmpină în Alexandriile românescl în loc de riu v. n., Birâ Kâroly, Nic. Lupu Zârnescl,
de d-1 Şăineanu. Căpcâne nu e o traducere Bucefalu (grec. Bukephalos, cap de bou), Oatinca Puşcariu, Moise Micu paroch, G.
Fota, D. Renghea Râşnov, Har. Ungur
verbală a lui Skylo-kephalos, sâu Peso-glav, numele calului năsdrăvan al lui Alexandru Tohan, Ioan Oenţu paroch, Moise Răşianu
ci sub inflainţa acestora forma originală cel Mare. Dwcm-palu în loc de Buchefalu primar, Moise Oojanu primar, Georgiu Dr. Sterie ÎT. Ciurcu.
românâscă oătcăun a fost transformată în s’a născut probabil tot prin etimologisare Enescu paroch şi Dumitru Tătulea paroch
căp-cân, resp. în căp-câne. Alexandria cu pop. prin alăturarea la grupul verbului N. Chirciu îno. câte 1 fl. IX Peîikangasse Nr. — 10, Viena.
Kovâcs Gâbor înv. 80 cr., Safta G.
monştrii săi antropofagi cu două capete de a duce. Albusoiu 50 cr., I. Axente 60 cr., I. Rusu Gonsultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu.
câne a putut da numai impulsul la nascerea (Va urma). specialişti dela facultatea de medicină
30 cr., I. I. Pepine 50 cr., I. Strimtu 30
etimologiei poporane românescl. Născută cr., Aron Chiţu 60 cr., George Herme- din Yiena. ■ ^
odată prin etimologisare poporană forma 5 Şedetârea lll pJ08, Şăineanu, ag. dicţio- neanu 50 cr.
Căp-cân din cătcăun, a trebuit firesce se-şl na universal s v. Cu ocasiunea acesta se aduce din
