Page 45 - 1899-02
P. 45
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare <}i.
Mmnistraţieea şi Tipogralla, Abonamente pentru Austio-Ungaria:
BMŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ş6se lunî
6 fl., pe trei lunî 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nn se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe ş6se
IKSERATE so primesc la AD- lunî 20 fr., pe trei lunî 10 fr.
BIXISTRAŢIUME în Braşov şi la *N-rii de Duminecă 8 franoî.
nrmăMrele Birouri de anunolur!: Se prenumera la tcSte ofi-
In Viena: M. Dulcea Nachf. oiele poştale din întru şi din
Kax. Auqenfeld t Eniorloh Lesner. afară, şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Naohf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmiiirafiunea, Piaţa mart
qer, Ekstoln Bornat. In Ham- TfSrgul Inului Nr. 30, etagit
burg.- Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. SO cr.
ria garmond pe o oolOnă 6 or. Cu dusui în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu A^ru IL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inscrţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
N r . 3 7 . Braşov, Joi 18 Februarie (2 Martie). 1 8 9 9 .
Demonstraţiunile din Pesta. membrii partidei sunt mândri de-a ăr 27 sunt în localuri închiriate. Numai pu tote părţile, ca un eveniment, care în im
fi putut lupta sub conducerea lui. ţin ca 113 dintre aceste şcole au fost înainte con portanţa lui se asâmănă cu fusiunea dela
Din momentul, când au apărut L’au învitat pe Banffy să ocupe fesionale, ăr 48 comunale. 1875.
în foia oficială autografele privitore erăşî loc în şirurile partidei şi se Din numărul total al nouelor şcăle, s'au Rămâne aşa dâră în oposiţie partida
la schimbarea ministeriului unguresc, stărue împreună pentru înaintarea deschis anul trecut numai 72, celelalte însă independentă şi dela 48, care e desbinatâ
Budapesta se află în mai’e agitaţiune. afacerilor publice. Banffy însă, mul sunt şi ele gata, o parte s’au şi deschis cu în două fracţiuni: ugroniştl şi kossuthiştl,
Par’că printr’asta s’ar fi dat semna ţumind şi cjicefld, că nu este mo 1 Ianuarie, ăr celelalte se vor deschide la apoi partida poporală catolică, despre oare
lul la un şir de demonstraţiunî, ce mentul să se declare acum în di tomnă. nu se pote «fie© tocmai, că ar forma opo
caracteriseză aşa de mult, nu seim recţia politică, der va veni timpul In fine, deşi se <fi i că şcolele le-a siţie adevărată, mai ales în cestiunile de
ce
cum se cjicem ,mai bine: ceea ce s’a şi pentru acesta, s’a mărginit a-i înfiinţat statul, ele însă costă mari jertfe şi drept public.
schimbat, orî ceea-ce nu s’a schim ruga să-l ţină în bună aducere pe comune. Cele 134 comune, cari au fost In rândurile ugroniştilor şi kossuthiş-
bat în situaţi un e. aminte. înzestrate anul trecut cu şcole noue, con- tilor acâsta nouă formaţiune de partide ins
In tot caşul denotă o schimbare Demonstraţiile acestea pentru tribue la susţinerea şcolelor cu 78.813 fl. piră temeinice îngrijiri. Mai ales cei dintâiă
şi încă esenţială a lucrurilor când cei căcţuţî în lupta cu obstrucţiunea în fiâ-care an. Afară de asta, cele mai sunt nedumeriţi şi nedumerirei lor ’i şi dau
vedem, că cetăţenii din Budapesta nu prea sunt de natură a încuragia multe comune contribue încă obicinuita espresiune prin organul „Magyarorszâg*.
44
arangeză un imposant conduct de speranţele, ce şi-le fac „învingătorii dare şcolară de 5°/ şi îngrijesc de pre Acestă fâie, vorbind despre situaţia creată
0
torţe în onorea partidelor oposiţio- asupra schimbărei de sistem, care vederea şcolelor cu mobiliarul şi rechisitele prin transformările din urmă, (jioe, că şi pen
nale „învingetore şi când, cu oca- are să urmeze. îngrijirile, ce încep necesare, ba unele dintre comune s’au obli tru partida independentă se ivesce acum o
44
siuuea acesta cântecul lui Kossuth, a-le da pe faţă tot mai mult orga gat a se îngriji şi de susţinerea edificiului nouă schimbare: pe ce-i ce i-a văclut pănă
imnul şi „Szozat“-ul sunt întrerupte nele de căpeteniă ale partidelor opo- şcolar, mai plătind pe deasupra şi taxa adl adesea luptând alături cu ea, îi oa
de strigări: „Abzug Banffy! „Ab- siţionale, — că nu se pote inaugura anuală de 12 fl. pentru fiă care învăţător afla de aci înainte faţă în faţă, luptând oon-
44
zug Tisza! „Abzug Perczel!“ — o eră nouă, rămânând în partida la fondul de pensiune. tra lor, şi nici Coloman Szell, nici contele
44
şi când tot-odată se aduc „eljen - dela putere aceleaşi elemente, ale Ou alte cuvinte, maghiarisarea o Apponyi nu pot conta la o atitudine mai blândă
44
urî entusiaste pentru constituţiă, pen căror isprăvi au ilustrat sistemul lui face statul, dăr o face în mare parte cu şi mai conciliantă, decât aceea oare a avut’o
tru independenţa maghiară, pentru Banffy, — sunt fbrte întemeiate. Şi banii noştri. faţă cu Banffy, vorba fiind de apărarea şi
rege şi pentru patriotica oposiţiune. nu credem, că se va produce vre-o scutirea garanţiilor de independenţă în
Mai erî, alaltă erî aceeaşi mul schimbare prin reintrarea în partid Succesele lui Szell. sorise în programul ei. Partida indepen
ţime striga „Eljen Banffy!“ şi înjura a disidenţilor liberali. dentă, continuă organul autorisat ugronist,
(Fusiunea partidelor, cari stau pe basa dela 67. va relua erăşî atacul, decă s’ar înşela în
pe contrarii lui, între cari mai ales Der decă s’ar face şi fusiunea
Independenţii.)
pe „reacţionarii din partida popo cu partida apponyistă, ba chiar de speranţele ce le pune în noul guvern, şi se
11
rală. Acum înse ce minune! Partida ar veni la putere şi oposiţiunea, ce Una dintre foile vienese (fi cea ma i va găsi la postul său în viitor, ca şi în
poporală este sărbătorită şi ea, ca schimbare ar fi de aşteptat, când dăunăcjl despre actualul ministra-preşedinte, trecut. Cere deră dela noul cabinet să nu
11
părtaşă la victoriă, de conglomeratul învingătorii, cari pretind a fi răstu- că deja din tinereţe a fost „om al succeselor , mai pretindă jertfe dela partida indepen
şovinist, ce se fălesce cu numirea de nat sistemul, dispută acum lui Banffy şi că absolvând gimnasiul, s’a dus acasă la dentă, căci cu jertfele a ajuns deja la li
părinţi încărcat cu premii şi în buzunar cu mita estremă...
cetăţeni ai capitalei ungare. chiar şi calitatea, pe care el cu
atestat de maturitate ^pur eminent . Atsfel se caracteriseză acjl situaţiunea
w
Nu de mult fruntaşii partidei ai săi au pus cel mai mare preţ, de-a
poporale erau încă învinuiţi, că pre fi fost şovinist maghiar în adevăra Aşa se pare, că pe Col. Szell nu l’a politică schimbată pe urmele succeselor do
gătesc reacţiunea şi vor se frângă tul sens al cuvântului? părăsit nici la bătrâneţe norocul succeselor bândite de Ool. Szell, cari fac să se ivâscă
gâtul constituţiei. Şi acum ce se din tinereţe. Numai în chipul acesta îşi zorile unei „ere nouă*, care încântă pe cea
44
pote esplica lumea laică „minunile poli mai mare parte dintre Maghiari.
41
vecji? „Poporul capitalei salută pe Cestiunea limbei in Austria. In
conducătorii acestei partide şi le Troppau s’a ţinut alalbăerl o adunare la tice, care le-a făcut el în eâte-va cjile după
44
mulţumesce pentru activitatea des care au participat cam 1300 de Germani. ce Maj. Sa l’a „designat de ministru pre Revistă externă.
făşurată în apărarea constituţiei, ăr Oraşul în parte era pavoasat. Adunarea a şedinte şi i-a dat cele mai largi autorisarl
vorbitorul partidei, mulţumind pen luat o resoluţiune, în care se pretinde re de a săvârşi opera împăcării între „pa JSenglesii şi Dervişii. Am arătat
44
tru ovaţiune, esclamă: „Pavăza nos- tragerea tuturor-ordonanţelor, cari ştirbesc trioţii din drepta şi din stânga camerei, de curând, cât de mare este ura Dervişi
tră a fost constituţia maghiară!“ cari să râsboiseră atât amar de timp în lor contra Englesilor în Egipet pentru fapta
drepturile naţionale ale Germanilor din
sec, câtă vreme Banffy cu Tisza ţineau neumauă a lui Kitchener, care a stricat
Mai deunăcj! redactorii (parului Silesia şi proclamă, cea mai estremă oposi- puterea în mâna lor.
„Magyarorszag“, cari făceau mai ţie în contra guvernului, pănă când ces- mormântul mahdiului din Cartum şi i-a
Foile maghiare, ce le-am primit, atjl cons aruncat osămintele în apa Nilului. Amără
aprigă oposiţiă lui Banffy, fuseseră tiunea de limbă nu va fi regulată cores
tată uuisono marile succese ale noului mi- ciunea Dervişilor în contra sirdarului
traşi în judecată şi urmăriţi pentru- punzător însemnătăţii poporului german.
nistru-preşedinte, şi spun, că deja în decur Kitchener este cu atât mai mare, cu
că au calumniat pe puternicul mi- Resoluţia ia posiţie în contra planurilor,
sul acestei săptămâni se vor întâmpla lu cât mormântul mahdiului era loc de
nistru-preşedinte, — şi astăzi ce sa- ca Silesia, ori singuraticele ei părţi, să fiă
cruri, cari nu ie visau nici cei mai înfier- ' peregrinaj pentru dervişii adevăraţi, de-
tisfacţiă li-se dă! Poporul capitalei anexacte la alte ţări, protesteză în contra
bântaţl optimişti. I-a succes adecă lui Szell ore-ce mahdiul voia să restabilâscâ im
merge înaintea redacţiei şi demon- aplicării §-lui 14 şi în fine apeleză la unirea nu numai să facă pace între partide, der periul islamului şi era considerat de pro
streză de bucuriă, că a căcjut urgi tuturor partidelor germane în contra măsuri să reîntinerescă şi premenescă partida libe
situl regim Banffy. lor guvernului, cari servesc pentru asu rala dela putere, care începuse a da cătră fet. Din causa acâsta, pe cum se dice,
Să mai vorbim şi de tămbăleul, prirea Germanilor în adminiatraţiune. prăpastia descompunerii. Pe disidenţi i-a Kitchener a făcut ca mormântul mahdiului
să fiă nimicit şi cadavrul lui aruncat în
ce l’au făcut cetăţenii cu torţele lor şi convertit la „partida-mamă . Aceştia apa Nilului. Dervişii setoşl de răsbunare au
14
pe piaţa Calvin, dinaintea clubu Nouele şcole unguresc! de stat. deja alaltăeri au declarat unanim, că în prins acum erăşî armele. Califul Abdullah,
lui independiştilor, şi de răspunsul, Seim, că ministrul unguresc de culte şi in- cetând căuşele posiţiunei a parte ce ocupau, căpetenia mabdiştilor, a pornit cu oştire
ca întotdeuna umflat, ce li-l’a dat trueţiune publică a înfiinţat în decursul acum se reîntorc în sînul majorităţii. Ho- grea cătră Abbah. In drum a învins deja
Prancisc Kossuth, îmbărbătându-i să anului trecut 134 de şcole noue unguresc! tărîrea acesta a lor au comunicat’o ime- ; pănă acum mai multe seminţii arabe. Cu
ridice sus stâgul independenţei?
de stat; 57 dintre acestea (43°/ ) se află în diat preşedintelui clubului liberal, br. Pod- ■ Kitchener nu s’a lovit încă,—oăci el are de
0
O curiosă ilustraţiă în mijlocul ţinuturi locuite de Maghiari şi au scopul maniczky. gând a merge cătră nord — numai după-ce
acestor erupţiunl 'ale bucuriei pentru de-a servi căuşele culturale ale Maghiarilor Der ce-i mai mult, Szell a sciut să va fi cuprins insula Abbah. De se va întâlni
învingerea oposiţiunei ne oferă de- er 77 se află îu ţinuturi locuite de Nema- menageze atât de bine şi pe cei din partida cu Englesii, de sigur se va da o luptă mare
monstraţiunea estra-ordinară, ce a ghiarl şi, după propriile mărturisiri ale mi aşa numită „naţională (apponyistă), încât între inimici. In ajutorul califului alârgă
44
44
pus’o la cale partida liberală erî nistrului, „w măresc scopuri de cucerire . Etă şi aceştia vor urma pe disidenţi. Mâne, alt conducător de Dervişi, Tailii, care se
înainte de amecfî, când şî-a luat ră încă câteva date în privinţa nouelor ş c o l e : Joi, se ţine o conferenţă a partidei, la care află în drum cătră Omdurman cu o câtă
mas bun dela Banffy, mergend în înainte de tobe e de observat, că au fost m vi taţi toţi membrii şi toţi preşe de 16,000. Englesilor le nasce griji împre
corpore în palatul presidiului minis cifra de 134 arată numărul comunelor, âr dinţii cluburilor din provincie. In conferenţă jurarea acesta, şi cu tote că ministrul en-
terial. Acest mod de a-şî lua adio numărul şcolelor înfiinţat e în aceste comune acesta probabil se va pune cestiunea disolvării gles de esterne a declarat dilele trecute în
de şeful, ce se retrage, este neobicî- este de 161. Dintre acestea 58 sunt cu eâ- partidei şi intrarea membrilor ei în par camera comunelor din Londra, că nu se
nuit. Au fost de faţă cu toţii, şi nu te-un învăţător, ăr tote celelalte sunt cel tida guvernului, motivându-se acest pas ou vor trimite trupe noue în Egipet, totuşi
numai foştii miniştri, der şi cei noi puţin cu câte doi înveţâtorl, altele chiar „căderea păretelui despărţitor* şi cu „înce evenimentele pot să-l desmintă şi Anglia
în frunte cu Szell. cu câte 10—15, ba chiar şi cu 19 învăţă tarea divergenţelor principiare" între gu să fiă silită a-şl spori forţele de apărare
Când s’a arătat Banffy, a fost tori. Peste tot, la nouele şcole sunt sisto- vernul de acll şi între programul lor de acolo. De altfel Kitchener a făcut mari
primit cu „eljen“-urî nesfîrşite, er misate 411 posturi învăţătoresci. Edif ciu acţiune politică parlamentară. pregătiri pentru a putâ întâmpina cu suc
preşedintele clubului l’a asigurat, că propriu şi corăspuncjetor legilor au 134, Acesta oontopire este considerată din ces atacul Dervişilor..’