Page 47 - 1899-02

Nr. 37.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

şi a îngropat’o de viie în jar şi cenuşe. ţul afară, iese cu mare putere şi mişcă ae­ I. Depunerile la „Arieşana“ au fost : Paris, 28 Februarie. Senatul a
In urma ei au rămas doi copii orfani. — rul. Acestă mişcare a aerului o numim In anul 1896: 61.253 fl. 95 cr., în 1897: decis cu 155 contra 125 voturi de
Protopopul Dârgei, d-1 I. Haţegan, face apel „bubuitură *. Invenţia colonelului Humbert 94,485 fl. 44, în 1898: 104.885 fl. 88 cr. a întră în desbaterea pe paragraf! a
1
la inimile generâse, rugându-le a sări în face imposibilă ieşirea atât de repede a ga­ o creştere faţă cu an. 1897 de 10.400 fl. legei de revisiune.
ajutorul nenorocitelor familii, fiă cu bani, zului din ţeva puscei, căci ea aplică la 44 cr.
fiă cu bucate său vestminte. gura acesteia o mică uşiţă, care se închide II. Escomptid în 1896: 33,108 fl.; în Paris, 28 Februarie. Poliţia a
în momentul, când glonţul a sburat afară. 1897: 99,616 fl. 10 cr.; în 1898: 113.925 fl. făcut perchisiţiă domiciliară la casa
Alegerile pentru camera comer­ lui Bufet, representantul din Paris
Gazul se condensâză într’o masă, îşi pierde 94 cr., o creştere de 14.309 fl. 84 or.
cială şi industrială. ErI s’au făcut, pre­ al prinţului d’Orleans, şi a confiscat
puterea, şi se strecură ÎDcet pe-o apertură,
cum seim, alegerile pentru camera comer­ III. Reescomptid: în 1897: 55,252 fl. mai multe stindarde, portrete şi gra­
fără a produce cel mai mic sgomot. Es-
cială şi industrială din Braşov, cari s’au 46 cr. în 1898: 64,855 fl. 32 cr. — o eres- vuri; apoi scrisori de ale royalişti-
perienţele făcute cu noua puşcă, au avut
început la 9 ore a. m. şi s’au terminat la cere de 9.602 fl. 86 cr. lor, cari tote dau dovadă despre o
succes. Nu s’a audit nici bubuitură, nici
4 ore d. a. Au fost aleşi în clasa indus­ IV. Împrumutul hipotecar: în 1896: conjuraţiune orleanistă. Mai multe
schinteiă sâu flacără nu s’a vădut. Ge ar fi
trială ca membri d-nii: G. Eitel, M. Co- 81.487 fl. 78 cr.; în 1897: 82.464 fl. 03 cr.; foi susţin, că din scrisorile confis­
deeâ s’ar introduce puşca acâsta în armată?
pony, Dr. Ozell, H. Lang, I. Schiel, M. în 1898: 101.893 fl. 03 cr. Şi aici o creş­ cate apare, că şi domnitori din străi­
Teutsch, M. Fleischer, I. Herter, V. Teutsch, Femeia de 120 ani. In Chichinda- tere de 19.429 fl. 00. nătate au dat ajutore bănescî pen­
Gr. Scherg, L. Hornnug, Y. Popoviei, T. m&re a murit săptămâua trecută femeia Profitul curat: în 1897: 7389 fl. 86 cr., tru lovitura de stat, ce era se se
Spuderca, M. Korodi, P. Papp, V. Scherg. ţărancă Backolajev, despre care se elice, în 1898: 8186 fl. 80 cr., resultă crescere de esecute de-un general în activitate,
Membrii supleuţî: Fr. Scherg, G. Schlandt, a trăit 120 de ani. încă înainte de morte 796 fl. 94 cr. Acâstă crescere, în conside­ care avea se fiă numit în curend
V. Haluskay, V. Paul, Fr. Zikeli. In clasa cu o di ea avea tote facultăţile. Ea a fost rarea ţinutului nostru sărac de capitalişti ministru de vesboiu. Dăroulede înse
comercială au fost aleşi ca membri d-nii: petrecută la mormânt de patru generaţiunî. şi a anilor economici destul de sterili, plus a stricat socotela prin păşirea lui.
K. Fabritius, G. Lazar, I. Pestner, V. Bo- concurenţa din partea a trei institute stră­
Teatru german. Ac}i, Miercuri, se va
loga, L. Miess, I. Werzar, G. Simay, G. ine, ce sunt aici — este destul de îmbucu-
da, ca a doua piesă de abonament, „Der
Duşoiu, E. Mihalovits, E. Porr, A. Hesshai- râtore. In considerarea crescerei, şi dividenăa
ProbepfeiP, comedie în 4 acte de D. Blu-
mer, E. Mayer, T. Nicolau, Fr. Binder, E. s’a ridicat dela 6 la 7°/ , âr fondul de re-
menthal. 0 Cerşitorî avuţi. Deşi cerşifcoria na
Gyertyanffy, H. Arousohn. Membrii su- servă s’a adaus cu suma de 1288 fl. 91 cr.
plenţl: 0. Roii, E. Scheser, M. Folyovits, Acest fond acum trece peste suma de se ţine de măestriele despre cari se dice,
că sunt „plug de aur**, totuşi se află cerşi-
I. Sabădeanu, I. Matyas. Starea sanitară şi mişcarea popo- 20.590 fl.
raţiunei pe teritoriul oraşului Deşi acest institut a avut multe ero- torî, cari din creiţarl cerşiţi au sciut să facă
Yicariatul Maramureşului. Am anun- Braşov în 189S. mii şi deci de mii. La o bătrână femeiă
ţat dilele acestea, că d-1 Tit Bud, vicarul gate cu instalarea unui local de prăvăliă din Londra, care fu arestată pentru cerşi-
Primim dela emeritatul medic al ora­ şi odăi de locuinţă, tot pe terenul institu­
Maramureşului, care a locuit pănă acum în toria pe strade, s’a aflat un libel de de­
şului, care la fiinea anului s’a retras în tului, care local s’a esarendat pe an. 1899
Sat-Şugatag, şi-a strămutat cu 1 Martie n. punere despre 500 funţî sterlingl, adecă
pensiune, Dr. fosif Fabritius, următorul cu suma de aprope 350 fl., care în viitor
domiciliul în Sigetul Marmaţiei, al căruia 2500 dolari. Considerând, că suma acâsta
interesant raport pe 1898 : se socotesce între isvdrele de venit ale in­
paroch este numit. „ Alkotmâny**, luând representă 120,000 de „penny**, ea a tre­
Raporturile sanitare în anul trecut stitutului, totuşi, arătând crescerea de
scire despre asta, scrie între altele: „Ces- buit să cerşâscă ani mulţi, pentru-ca să
se pot numi în genere favorabile. Caşuri mai sus, jertfa adusă pe altarul cultu­
tiunea vicariatului episcopesc român din de bole contagiose s’au ivit în măsură mo­ ajungă la suma ^depusă. Nu de mult s’a
Maramureş în fine a fost resolvată în mod derată, fără caracter epidemic, şi morta­ ral) este destul de însemnată, adecă de dat într’o corabiă de-un cerşitor „esoepţio-
u
favorabil. Sunt mai bine de 35 de ani, de litatea generală a fost mulţâmitore. 209 fl. 34 cr., din care s’au alinat lipsele nal , care conducea mulţime §de aven­
când Românii greco-catolicl s’au separat Au murit: de aprindere de plămâni mari ale scolei conf. cu 140 fl., ale biseri- turieri cătră câmpurile de aur din Klon-
de cătrâ Ruteni şi de atunci Românii n’au 29, de tuberculosâ pulmonară 75, de dif- cei din Turda nouă, ale soâlei gr. oat. şi dike. In drum pe mare matrozii au aflat
terită 16, de vărsat 2, de tifus 5, de catar ale societăţii agronomice din Sibiiu, biseri-
în Siget nici biserică, nici şcdlâ. Ei s’au într’un unghiil al corăbiei pe un bărbat
intestinal 73, de şcarlatină 1, de friguri de cei din Arpaş etc.
silit deci sâ-şl clâdâscă biserică şi casă pa- lănziă 5. îmbrăcat ca cerşitor. Căpitanul corăbiei voia
roehială şi residenţa vicarului episcopesc Mortalitatea generală a fost de 690 Acest institut a ţinut adunarea gene­ să-l silescă, ca cel puţin să lucreze ceva
se se strămute acolo. Sub guvernele libe­ persone (360 bărbaţi, 330 femei); între cei rală a acţionarilor în 25 Faur n. 1899 în pentru taxa de drum, însă „cerşitorul** răs­
rale, oestiunea s’a amânat şi trăgănat mult, morţi au fost 52 străini. Decă se va lua în localitatea sa proprie, care valorâză la 60— punse, că el nu-i avisat a lucra. In straiţa
pănă ce în fine a isbutit. Poporul român vedere mortalitatea, adăogându se şi stră­ 70 mii fl,, sub presidiul binemeritatului lui s’au aflat adecă bonuri în valore de
inii, cifra mortalităţii este 20. nostru fruntaş D-1 luliu Bardosy. Cu oca- 7500 dolari. — In şerparul unui bătrân
gr. cat. din Siget, care e forte sărac, cu
jertfe vrednice de admirat a edificat bise­ După confesiuni, cei morţi se împart siunea acesta s’a completat după sorţire cerşitor din Paris, care a murit nu demult,
astfel:
rică, al căreia paroch e numit vicarul Tit erăşî direcţiunea la numărul de 11, pres­ s’au aflat note de bancă în valore de
1. Romano-catolicI 162 (89 b., 73 f.)
Bud. înfiinţarea vicariatului în Sigetul Mar­ cris în statute, prin realegerea membrilor: 60,000 dolari. Ya rămâne un vecinie secret,
2. Evangel.-luter. 172 (80 b., 92 f.)
maţiei atât în diecesă, cât şi pretutinde- D. I. Mesaroş şi Gregoriu Pop, şi prin mem­ cum a sciut acest om să câştige atâtea pa­
3. De confes. helv. şi unit. 65 (41 b.,
nea între catolici a produs cea mai mare brul nou A. Codarcea protopop în Turda. rale prin cerşitoriă. — Pe toţi aceştia însă
24 f.)
bucuri ă**. Er comisiunea revădătâre, sub presidiul des­ îi întrece un alt cerşitor tot din Paris, la
4. Greco-crient. si gr. uniţi 274 (169
b., 135 f.) toinicului bărbat, D-1 Simeou Pop proto­ care s’au aflat între sdrenţe note de bancă
Boia Ţarului. Din Berlin se telegra- pop in Luna, s’a completat prin membrii
5. Israeliţi 17 (11 b., 6 f.) în preţ de 20,000 franci şi obligaţiuni de
feză, că scirea publicată de Politike7i“ din n o i : Valeriu Poruţ şi Dr. Eugeniu Pătă- stat în valore de 800,000 franci.
r
•Copenhaga despre boia Ţarului, a produs Numărul născărilor face în total 910
(45S b., 454 f.) Aceste nascerî după confe­ ceami, advocat în Turda. Membrii direeţiu-
pretutindeni mare sensaţie, deorece „Poli-
siuni se împart astfel: nei şi comisiunei revăcjătore cunoscuţi în
tiken** îşi primesce informaţiunile din cer­ 1. Rom.-cat. 217 (102 b., 185 f.) public, dau garantă destulă pentru mersul „ALBIM" institut de crem şi de economi.
curile curţii danese. In cercurile ourţii din 2. Evang. lut 138 (104 b., 94 f.) progresiv al institutului nostru, care cu
Berlin se scie deja, că totă activitatea de Fllinla Braşov.
3. De conf. helvet. şi unitară 105 tâtă căldura se recomandă spre părtinire
domnitor a Ţarului se mărginesee la is- (55 b., 50 f.) Conspectul operaţiunilor îu luna lui Febr. 1899.
publicului nostru şi mai ales capitaliştilor
călirea actelor şi scrisorilor, ce i-se pun 4. Greco-orient. şi greco uniţi 334 noştri, cari vor obţine 6°/ după depune­ I n t r a t e :
0
înainte. Curtea şi guvernul hotărăsc fără (181 b., 183 f.) rile lor. A.
de el; în fruntea imperiului este pus ma­ 5. Israeliţi 26 (14 b., 12 f.) Numărar ou 1 Febr. 1899 . fl. 16,829.32
rele duce Mihail. Ţarului i-s’a interdis orî-ce Caşuri de sinucidere au fost 15. De Depuneri spre fructificare . „ 130,428.68
regretat a fost sinuciderea unor persone ii Ste ratnră. Cambii răscumpărate. . . „ 128,249.56
oeupaţiune spirituală. Boia lui a isbucnit Conturi curente . . . . „ 5,502.50
tinere, cari în bolnăvicios» lor turburare
după trimiterea manifestului de pace. de sentimente au fost abătute dela liniş­ „Familia**, organ beletristic literar împrumuturi pe efecte şi
tita apreţiare a vieţei. De vom ave în ve­ cu ilustraţiunl. Apare în Oradea mare. alte împrumuturi . . „ 18,882.52
Bl*. Calice la Sultanul. Ambasado­ împrumuturi pe producte . „ 36.06
dere cele două etăţi estreme, viâţa începă- Anul 35. Redactor: Iosif Vulcan. Nr. 7
rul austro-ungar din Constantinopol a fost Monetă....................................„ 4,888.16
toreşi cea, care se apropie de sfîrşit, resultă, dela 14 (26) Febr. a apărut cu următorul
primit săptămâna trecută de Sultanul în că în anul întâiii al vieţei au murit 158 Comisiuni, efecte si cupone „ 12,933.21
audienţă. Sultanul să-i fi declarat, că va (83 b., 75 f.) şi în etate înaintată de peste cuprins: Nicolau Petra Petreseu (portret şi Bănci.......................’ . . . „ 181,394.10
biografiă) de r.; Amintirea ta, poesiă de Interese şi provisiunî . . „ 9,324.61
lua măsuri, cari să garanteze o administra­ 80 ani 37 (17 b., 20 f.)
G. Murnu; Târdiu (fine) de Margareta Mol- Diverse........................................„ 26,395.90
ţia şi justiţiă nepărtinitore, pedepsirea ur­
dovan; Doine, poesie de St. Cruceanu;
gentă a criminalilor, precum şi esecutarea Aventurile lui Taitarin, trad. de Lia Mă­ fl. 534,864.62
conscienţiosă a legilor din partea organe­ Institutul „Arieşana“. E ş i t e :
gura ; Cine pote fi ipnotist, de Drd. Cor.
lor politice.
Turda, 27 Faur n. 1899. Nedelcu; Cronică literară. început greu Depuneri spre fructificare fl. 132,997.80
30 milione spre scopuri de bine­ (ilustraţiune), Literatură; Teatru; Music-ă; Cambii escomptate . . . „ 149,679.29
Domnule Redactori Cu finea fiă-cărui Conto curent............................„ 5,260.—
facere. Din Atena se anunţă, că acolo a apoi diferite scirl etc. Abonamentul anual
an de gestiune al institutelor nostre pu­ împrumuturi pe efecte şi alte
răposat dilele trecute bancherul Syngoris, 8 fl., pe V, an 4 fl., pe trei luni 2 fl. Pen­ împrumuturi....................... „ 46,841.27
blice de credit şi economii, publicul român
care aprope totă averea sa de 30 milione tru România 20 lei la an. împrumuturi pe producte . „ 1,000
cu dor aştâptă să vadă succesul şi resulta-
a testat’o spre scopuri naţionale şi de bine­ Monetă .......................................„ 4,173.98
tul operaţiunilor acestora, ca de-o parte
facere. Syngoris va fi înmormântat pe chel­ Comisiuni, efecte şi cupone „ 5,266.74
conducetorii să se convingă despre starea Interese şi provisiunî . „ 1,317.57
tuiala statului şi de faţă va fi şi familia ULTIME 8CIEI.
şi desvoltarea lor, er de altă parte, ca cei Spese şi salare............................„ 1,675.20
regală. Bănet . ....................................... „ 160,931.11
interesaţi să-şi vadă asigurate economiile Budapesta, 28 Februarie. In con-
Puşcă fără sgomot. Pulvere fără şi averea lor. ferenţele lor de astă-sera tote par­ Diverse........................................ „ 9.982.97
fum avem deja, e vorba însă, ca să avem E adevăr, că institutele nostre de cre­ tidele au ratificat compromisul. In Numărar cu 28 Febr. 1899 . „ 15,738.74
şi puşcă fără sgomot, care adeoă să nu dea dit sunt privite cu ochi răi din partea stră­ conferenţa clubului liberal ministru- fl. 534,864.62
nici un sunet, când se descarcă. Nu-i vorbă, inilor, dâr mai dureros e, când din sînul preşedinte Szell a declarat, că se va V. Bologa m. p. N. P. Petreseu m. p.
întrăm cu mari prospecte în „era de pace** unor omeni de-ai noştri se lanseză în pu­ sprijini pe acesta partidă, în care diritţent. adjunct.
contemplată de Ţarul Rusiei. Invenţia aces­ blic scirl, cari au tendinţa de a-le discre­ vor fi toţi primiţi, cari vor spri­ R. Ardelea m. p
tei pusei a făcut’o colonelul frances Huni- dita. De ast-fel de scirl n’a rămas cruţat jini programul ei şi că pentru comptabil.
bert. Etă o mică descriere: Se scie, că sgo- nici institutul nostru de credit Arie§ana densul numai voinţa întregei par­
u
v
motul mare, ce se produce când descărcăm din Turda. tide va servi de directivă. Disiden­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
arma provine din aceea, că gazul, care se Spre desminţirea acestor scirl servescă ţii au anunţat, că întră erăşî în
desvoltă .în ţevă, după-ce a .aruncat glon­ următorele d a t e : partid. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.