Page 49 - 1899-02

KEDACŢICNEA, „oazeta“ j fu floare fi.
ese
Admiiistraţiunea şi Tipografia. ADonamenie pentru Austro-Dngaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 f I., pe şâse luni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE ee primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MHISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătdrolo Birouri de ununalurl:
Se prenumeră la tiîte ofi-
In Tiena: H. Oukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Rax Augonfold 4 Emorlch Laşner, afară şi la d-nii colectori.
ilelnrloli Sohalok. Rudolf Mosso. Aâonamentnl pentrn Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik.
In Budapesta : A.V. Qoldber- Âdmmistraţiunea, Piaţa mare
ger, Ekştoln Bernat. In Ham- Tergul Inului Nr. 30, etagit
burg.- Harolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şest
PREŢUL [HSERŢIUHILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colinii 6 or. wxpHKzţm asjn nuc va Cu dusul în casă: Pe an ai
şi 30 or. timbru pentru o pu­ wwannt^ Htfnaân Jbi rassasi»» 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
19 Februarie (3 larîie).

Programul lui Szell. cursul-program, cu care îşî întro- bilă. Al doilea, el voesoe o direcţiune pre­ merei spune, că s’au primit §§-ii prin care
duce activitatea, şi de massele co- cisă, clară şi hotărîtâ liberală. E de părere, se face imposibilă în viitor aşa numita
Erî s’a presentat noul ministeî'iu vîrşitbre ale cetăţenilor de a doua că cu politica acesta liberală se pote rea­ obstrucţiune technică şi votările nominale.
dietei şi cu ocasiunea acesta minis- şi a treia mâna, carî nu sunt în fe­ lisa ceea-ce este idealul fiă cărui Maghiar: Aşa s’a primit de pildă, că la autenticarea
trul-preşedinte Szell a destăşurat pro­ ricita posiţiune de-a putâ tracta cu cir Urca statului maghiar unitar pentru na­ procesului verbal pot lua cuvântul numai
gramul guvernului. miniştrii responsabili şi de-a încheia ţiunea maghiară unitară (Vii aprobări), cu 4 vorbitori, că asupra unor astfel de cesti­
A vorbit d-1 Szell o oră şi ju- compromisuri parlamentare cu ei. mstituţiunl şi cu desvoltarea materială şi unl se p6te decide şi numai cu simplă vo­
metate, şi a vorbit cu multa clari­ Despre aceştî cetăţenî, despre culturală a puterilor „naţiunei“. tare, că la stabilirea ordinei de (fi pot lua
tate, frumos şi cu totă puterea con­ sortea lor, despre necazurile şi do­ Vorbesce apoi de crisa parlamentară, cuvântul numai pâtru vorbiltorl ş. a.
vingerilor sale politice. Acâsta este rinţele lor, ministrul-preşedinte Szell ce durâză deja de 6 luni, de necesitatea Privitor la estinderea cercului de pu­
impresiunea, ce o face discursul-pro- înse nu a luat în lungul seu discurs ce s’a ivit de a-se face pace şi de întorsă­ tere al preşedintelui camerei, ministrul pre­
gram, cu care a debutat erî înain­ nicî o notiţă, decă nu cum-va s’ar tura, care a făcut posibilă realisarea ei. şedinte s’a învoit, ca să nu se modifice
tea camerei. afla care-va, care ar găsi cel puţin Trece mai departe la punctaţiunile păcii, § 204 al regulamentului cum voia Banffy.
cum le-a contemplat densul, enumărând
Ca nicî-odata, cuvintele minis- <o alusiune la aceştî cetăţenî, orop­ Acest § adecă admite posibilitatea eschi-
trului-preşedinte au fost urmărite cu siţi şi părăginiţî, în următorea enun- tote legile, pe cari oposiţia s’a legat de a derei unui deputat, der n’a fost nici odată
nu le mai împiedeca şi declarând, ca mo­
simpatiă şi pe băncile oposiţiei, şi ciaţiune a d-lui Szell, privitore la aplicat. Bauffy a propus să fie esecutat, la
ment nou, că se vor face adausuri prin
efectul, ce l’au produs, pare a îndrep­ spiritul guvernărei sale: cas de lipsă chiar cu întrebuinţare de pu­
taţi afirmarea, că de rendul acesta „Eu me voiu sili a guverna, a care se va legali sa starea de ex lex, ce a tere armată. In loc de a face acâsta Szell
espunerile noului ministru-preşedinte „conduce orî-ce instituţiune şi a durat două luni şi se va da absolutoriu s’a învoit, ca să se enunţe, că § 204 nu
au plăcut încă mai mult oposiţiei, „esecuta legile astfel— cum nicî un guvernului trecut pe timpul acesta. se modifică, că dela 1865 n’a fost nici
decât chiar partisanilor din majori­ „guvern nu pote face alt-fel, ca fără In ce privesce prelungirea provisorică odată aplicat şi că dâcă totuşi s’ar ivi ca­
tate ai guvernului. „de nicî o deosebire de naţionalitate, a*pactului cu Austria pe un an, spune, că şul regretabil ca să fie neapărat necesară
în proiectul de lege respectiv se va primi aplicarea lui, tote partidele enunţă şi de­
Ori cum ar fi, se pote constata, „de confesiune şi de clasă, se me-
în introducere cunoscuta formulă a lui, în clară, că în caşul acesta § 204 , este a-se
că ministeriul Szell s’a introdus erî „surăm cu mesură egală fiă-căruia.
de minune la t6te partidele ma­ „Ceea ce este aici steua mea con- care se (fice, că după-ce n’a succes de-a esecuta,
regula raporturile cu Austria pe basa §. 61
ghiare, câştigând dinainte bunăvo­ „ducetore e forte simplu şi e steua Intre judicatura Curiei şi revisuirea re­
inţa lor. „conducetbre a ori-căruî guvern: lege, art. de lege XII: 1867 printr’un tractat gulamentului camerei, s’a stabilit legătură
vamal, Ungaria a intrat în starea de drept
ce
Astfel putem c}i > că minis- „drept şi dreptate!“ organică, primindu-se de ambele părţi, ca
• trul-preşedinte Szell este acfî salutat Mari cuvinte acestea: drept şi a teritoriului vamal autonom pe basa §. 58 revisuirea regulamentului să urmeze nu­
al aceluiaşi articul de lege; şi în urma
şi bineventat la inaugurarea misiu­ dreptate! Der unde este putinţa de-a acesta Ungaria, pe temeiul drepturilor de mai după-ce se va primi legea despre ju­
ne! sale de totă opiniunea publică le realisa ? Credem bucuros ceea ce proprie disposiţie, inarticulâză şi primesce dicatura Curiei, şi viceversa.
maghiară, adecă de cătră întreg ele­ se 4i° despre d-1 Szell, că este un Mai enumără în fine câte-va puncte
e
mentul domnitor, fără deosebire de om, care lucreză cu sinceritate după stările actuale, aşa cum sunt, pe un an. Mai ale compromisului, între cari şi legea defi­
departe s’a primit un adaus, în care se (fice
partid orî de nuanţă. convingerile sale. Der pana unde cu privire la tractatele încheiate cu sta­ nitivă privitore la pact pănă la 1908 resp.
El a şi sciut se îndatoreze pe merg aceste convingeri? Vede Szell tele străine, că cu tot [dreptul de proprie 1904, căreia oposiţia în urma învoelii nu-i
conaţionalii sei din majoritate şi mi­ lumea reală, ce-1 încungiură? Este disposiţie al ţării şi în aceste cestiunl, la va mai pune piedecl. Asemenea nu va mai
noritate, dând fiă-căruia ce a crecjut, el cu ochii deschişi faţă cu marele încheierea acelor tractate se va lua ca di­ împiedeca un proiect de lege asupra uniu-
că ’i-se cuvine. El li-a pus în ve- esigenţe ale satisfacerei trebuinţelor rectivă §. respectiv din art. de lege X V I : nei vamale, care s’ar încheia într’un an,
• dere realisarea multor dorinţe, ce ţerei celei reale şi nu a celei închi­ 1867. doi, seu trei.
14
' le-au manifestat, fie în comun, fie puite „naţionale maghiare? Şi găsi- După-ce partidele oposiţionale au pri­ A mai cerut oposiţia dela guvern să
în parte, partidele maghiare relativ va el în cei ce’l încungiură şi carî mit aceste stipulaţiunî, ministrul-preşedinte facă unele declaraţiunl privitore la anumite
nu numai la restabilirea stărilor nor­ sunt chiămaţî a-1 ajuta în lucrarea e gata de-a presenta camerei proiectul de măsuri legislative şi la direcţia politică,
male parlamentare şi la pactul cu sa o înţelegere pentru marele pro­ lege asupra judicaturei Curiei cu acel text, dâr s’a abătut dela acâsta pretensiune nu
Austria, ci şi relativ la unele re­ bleme ale vieţei de stat, ce aşteptă care a fost primit la 1896 de cameră. tocmai parlamentară şi normală.
forme cerute aprope pe tote tere- cu urgenţă soluţiunea lor, nu în par­ Acest proiect de lege va fi întregit cu După tote acestea recomandă primi­
nele administraţiunei statului. Tote lament, ci înafară de parlament? câţl-va paragrafl, cari se referă la proce­ rea stipulaţiunilor încheiate cu oposiţia
acestea le-a pus în vedere şeful gu­ Era şi Francisc Deak, amicul dura electorală, întregiri dorite de oposi- (aplause). Mâne, (fise, voiţi espune în ca­
vernului cu totă prevenirea conaţio­ şi dascălul actualului ministru-pre- ţie. Intre altele oposiţia a cerut, ca nici un meră principiile conducătâre ale guvernu­
nalilor sei. şedinte, pătruns de aceeaşî credinţă, funcţionar să nu potă candida ca deputat lui, der trebue să observ deja aici, că dâcă
11
Der Coloman Szell este pus prin că părtinind „adevăratul liberalism , pe teritoriul municipiului, unde funcţio- am luat asupră-ml acest post greu cu totă
încrederea moarchului în fruntea re­ va crea un regim de drept şi de nâză. Acestei dorinţe nu s’a alăturat, der insuficienţa puterilor mele, am făcut’o în
credinţa, că voifi fi sprijinit de partida li­
gimului statului ungar, care n’are se dreptate. Ce s’a ales însă de aceste a primit cu privire la fsolgăbirăi şi solgă-
11
conducă numai destinele poporului principii ale „înţeleptului naţiunii ? biiei, ca aceştia se nu potă candida. S’a berală, pe care voiă să mă razim (aplause).
Nu neg însă, că primeso bucuros sprijinul
maghiar, ci a tuturor poporelor, cari Unde au ajuns lucrurile după trei- mai cerut, ca gendarmeria şi poliţiştii să
constitue acest stat. De unde ur- cfecî de anî ? nu mai fiă folosiţi la alegeri. N’a primit fiă-căruia, care va veni aici spre a sprijini
meză, ca îngrijirile sale nu se pot D-1 Szell va sci să ne spună însă decât numai modificarea textului § lui în cadrul acestei partide programul meu.
Eu înţeleg conducerea partidei aşa, că
mărgini la dorinţele şi pretensiunile mai bine, în ce hal au adus ţera în acel sens, ca să se împiedece numai
acela, pe care întâmplarea l’a pus la acest
conaţionalilor sei maghiari, ci tre- guvernele anteriore, cari şi ele la abusarea- în întrebuinţarea gendarmilor şi
bue se se estinda şi asupra dorinţe­ rendul lor asigurau, că steua lor con- poliţiştilor, fără de a-se opri acâstă între­ loc, să fie numai primus inter pares. Eu voiţi
lor, trebuinţelor şi pretensiunilor po­ ducătore este „legea, dreptul şi drep­ buinţare pentru susţinerea ordinei. accepta bucuros părerea şi obiecţiunile fiă-
porelor nemaghiare, car! orî şi cum tatea . Cu privire la forul de apelaţiune căruia şi le voiţi lua în considerare, însă
11
n’au încetat încă de-a forma par­ în afacerile disciplinare s’a stipulat, ca în să n’o priviţi ca n'emodestie din parte-mi,
tea precumpănitore a poporaţiunei Declaraţia lui Szell Iu clubul a doua instanţă acest for să fie în genere dâcă în consciinţa şi sub greutatea răspun­
statului. ministrul de interne. Pentru preşedinţii derii nu voiţi ţinâ semă de influinţa nimă­
D-1 Szell, care, cum se asigură liberal. electorali şi preşedinţii comisiunilor, forul nui, fie ea secretă, ori nu, ci numai de vo­
din tote părţile, este un bărbat cu In conferenţa clubului liberal, care de apelaţiune însă se fie curtea adminis­ inţa partidei. Cu acâsta părere am venit
vederî înalte şi cu cunoscinţe uni­ cum seim, s’a ţinut Marţi sâra, ministru- trativă. S'a mai stabilit, că funcţionarii pot aici, cu acâsta părere mă voiţi nisui a-ml
versale, trebue se simtă însu-şî, ba preşedinte Szell a împărtăşit celor din par­ să porte însemne şi să aboreze stâgurl pe împlini datoria. (Aplause prelungite.)
trebue se fiă convins de greua mi­ tida guvernului punctaţiunile de pace, oe a casele lor la alegeri, dâr nu le e permis
siune, ce-i incumbă şi faţă cu cetă­ închiat’o cu oposiţia. să ia parte la cortegii.
ţenii, carî nu sunt representaţî în Declaraţiunea d-lui Szell făcută cu Pentru caşul când s’ar dovedi pe ca­ Pr eseu tarea noului guvern
parlament şi cu cari, prin urmare, acostă ocasiune este de un interes deose­ lea procedurei judecătorescl, contradicto­ în cameră.
nicî că pote ave atingere pe terenul bit, de aceea voim s’o schiţăm aici, dând rie în mod neîndoios, că un preşedinte Erî noul guvern s’a presentat camerei.
şi în cercul parlamentar. un resumat al punctelor sale esenţiale. electoral a comis o faptă prin care a voit Galeriile erau inţesate. Disidenţii ş’au reo­
A fost decî îndreptăţită aştep­ D-1 Szell şl-a introdus declaraţia sa cu intenţiune să falsifice resultatul alegerii, cupat vechile locuri în drepta. Fostul mi­
tarea, ca bărbatul acela, căruia ’i-se (ficând, că două idei fundamentale formâză în acest singur cas calificat s’a stabilit, ea nistru-preşedinte Banffy nu era de faţă.
atribue intenţiunea şi hotărîrea de-a basa politicei sale. Şi adecă, mai întâiii el preşedintele să potă fi pedepsit şi cu în- Preşedintele de etate Iosif Madarâsz
inaugura o nouă eră, un nou sistem ţine neclătit la articolul de lege XII: 1867, chisore pe lângă amende în bani. deschise şedinţa şi după-ce a cetit procesul
de guvernare, se ţină sâmă în dis- pe care 1 consideră, ca o creaţiune dura­ Trecând la revisiunea regulanietului ca­ verbal al şedinţei din urmă, miprsferul-pre-