Page 5 - 1899-02

Nr. 28. —1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

public, mai ales că era cam la sfîrşitul pro­ tru înflorirea şcolei şi a bisericei, mai varsă Dare de semă şi mulţămită publică. ce spicâsele încep a înfrăţi, putem
gramului. şi el oleu pe foc, formându-şi clică, care se le grăpăm. Intre grăparea grâu­
Braşov, 6 (18) Febr. 1899.
In urmă s’a representat hazlia come­ să-i mărâscă salarul. Fiind-că nu li-a suc­ lui şi săcărei este deosebirea, că pe
dia „Drumul de fier" de Alexandri. Tinerii ces, unii dintre aceşti clicaşi şi-au luat copiii Cu ocasiunea petrecerii poporale dată când la grâu grăpatul nu este grab­
diletanţi şi-au sciut rolurile forte bine, aşa dela şcola română şi i-au trimis la Saşi, de tinerii meseriaşi români din Braşov nic de lipsă, pe atunci săcara recere
că suflerul nu era audit nici de cei ce ste- ba se laudă, că vor da şcola română sta­ (Scheifl-Tocîle) în sâra de 30 Ianuarie v. o deosebită grijă Săcara începe se
teau în nemijlocită apropiere de scenă. tului, făcându-se astfel pe sine şi pe toţi 1899, s’a încasat peste tot suma de 270 fi. înfrăţâscă primăvara de timpuriu, de
Acdsta a făcut, ca ei să joce leger şi cu Românii din sat de rîs şi de ruşine înain­ 10 cr.; cheltuelile au fost 109 fi. 71 cr., âr aceea asupra ei înfluinţeză fbrte
uşurinţă. In rolurile bărbătescl s’au distins tea străinilor. venitul cutat 160 fi. 39 cr., din care 109 fi. mult deja grăpatul de tomna. Primă­
d-nii G. Purcărea (Matache Nalbă), N. Ar­ Etă ce pot face nisce 6meni răutăcioşi 89 cr. s’au predat Comitetului Despărţă­ vara cotorul (paiul) săcării începe
delean (arendaşul Manole), Ckr. Frunză (in­ mântului I (Braşov) al Asociaţiunei pentru se se formeze de timpuriu, er gră­
şi doritori de răsbunare!
giner topograf), V. Vuşmuc şi G. Stinghţ, literatura rom. şi cultura poporului român, patul trebue se se întâmple înainte
Dâcă n’ar fi vinarsul, poporul nostru
er în rolurile femeesci d-şorele P. Sulicâ cu rugarea de-a înfiinţa în parochia Toci­ de a-se forma cotorul. Urmeză der,
ar rămâne scutit de acestă ruşine, căci
(Adela), E. Pufu (fată în casă) şi d-nii G. lelor o bibliotecă poporală, âr restul de 50 fi. că săcara pretinde grăpare mai
omenii altmintrelea n’ar fi răi, der de dra­
Saftu, care cu mult haz a făcut pe „Mama şi 50 cr. s’a predat epitropiei bisericii S. timpurie decât grâul.
gul vinarsului se lasă a fi ademeniţi din
Balaşa", er d-1 FI. Pârvu pe văduva Ca- Treimi de pe Tocile, ca să se adaogă la Grăparea — escepţionând tere­
partea acelora, despre cari ei înşişi sciu,
liopi. Peste tot, piesa atât prin cuprinsul fondul corului bisericesc, ce e a-se înfiinţa nurile umede şi mocirlbse — se re­
câtă ruşine au adus comunei nostre, pu-
său, cât şi prin predare, în unele părţi, la acâstă biserică. comandă pretutindeni. Ea influin-
nându-se în slujba celor ce , li-au plătit
mai ales bine potrivită, a ţinut publicul în Oferte şi suprasolviri au incurs dela ţeză puternic prin aceea, că col­
mai bine.
continuă ilaritate. următorii D-nl şi Domne: Prof. Pitiş (Ro­ ţii grapei sapă, desfac rădăcinile
Frumosul zel al tinerilor noştri me­ Eu cfic Românilor din Ţapu, să-şî aducă mânia) 6 fi., Prof. L. Nastasi 1 fi., Mărie plantei şi astfel le ajută la o
seriaşi s’a dovedit din nou cu acestă oca­ aminte de vrednicia înaintaşilor lor, cari I. Muntean 1 fi. 20., I. Seniuce 2 fi., I. desvoltare mult mai mare. Este prin
siune. Pentru ca în viitor progresul să fie ni-au ridicat scdla şi biserica şi ne-au pus Russu 1 fi., Paraschiva Lupan 60 cr., N. urmare neîntemiată temerea unor
mai rapid şi mai simţit, ei vor trebui să pe calea cea bună a înaintărei. Să vadă N. 50 cr-, Ant. Purcărea 50 cr., N. Ghi- economi ai noştri, că grăparea strica
caute a primi şi o instrucţiune mai lungă deci, ca prin purtarea lor să nu-şi atragă ghiniţă 50 cr., N. Opriş şi P. Pernea câte semănăturilor. Grăparea însă nu
şi o critică mai severă, căci debutând mai blăstămul acestora şi a urmaşilor noştri, ci 20 cr., I. Boambăn 14 cr., Dr. E. Meţian 1 fi. trebue să se facă cruciş, ci în di­
adese-ori în faţa publicului, acesta devine să lase certele şi duşmăniile, căci avem 40 cr., N. N. 1 fi., G. Barlac 1 fi., D. Pop recţiunea sămănatului. Grăparea cru­
mai pretenţios şi aşteptă din ce în ce mai noi destui duşmani, contra cărora numai 1 fi., N. Grădinar 1 fi., adv. V. Popescu ciş nu face decât să rupă rădăcinile
mult. Nu ajunge a-ţi sci rolul, nici a-1 prin unirea şi înţelegerea frăţescă a tuturor 1 fi., D. Platoş 1 fi., Dr. E. de Lemâny şi să le scbtă din pământ, ceea-ce
preda cu curaj, ci se mai recere şi o nu­ ne vom putâ apăra. 80 cr., L. Adler fotogr. 80 cr., P. Nemeş causeză pagube în sămănăturî. Din
anţare corectă, manieri, gesturi şi mişcări Un econom îngrijat. 1 fi., Euf. Kertsch 1 fi., A. Fiala 50 cr., potrivă, grăparea în lungul agruh.fi
potrivite, cari numai prin eseroiţiu şi studiu N. N. 50 cr, B. Baiulescu protopop 1 fl
t( nu stîrpesce rădăcina plantei, ci
serios şi îndelungat se pot câştiga. Acesta C. Triandafilides 1 fi., N. G. Câpăţină 1 fi., numai o mişcă şi o desmorţesce,
atât cu privire la diletanţi, cât şi la de­ ProducţiunI şi petreceri. I. N. Bidu 1 fi. 50 cr., Fraţii Stănescu 2 fi., prin ceea planta îşi ia avânt în-
clamatori. Octavia Stănescu, N. Bărbucean, G. M. sămnat în crescere şi desvoltare.
Şeitin, Febr. 1899.
Zănescu, Th. Alexi, I. Săbădeanu, N. Fluş-
Concertul corului bisericesc gr. cat. La sămănăturile făcute cu ma­
Corespondenţa «Gaz- Transilvaniei" • tureanu, Elena Mocanu, N. Suştaiă, prof., şina, lucrul stă altfel. Aici se păta
român din Şeitin (comit. Cianad) s’a ţinut
Tim. PopovicI, Eleftera Safrano, V. Popo-
Ţapii, Februarie 1899. în 12 Februarie n. c. cu partioiparea in­ face grăparea şi în cruciş.
vici, G. Preşmerean, V. I. Voina, prof. A.
teligenţei din loc şi jur şi mare parte din Decă n’a folosit nimic grăparea
Comuna Ţapu lângă Blaşiă, este locuită Bârseanu câte 1 fi., prof. D. Făgărăşan
de Saşi şi Români. Aceştia din urmă sunt locuitorii comunei ndstre fără privire de 1 fi. 50 cr., A. F. 3 fi., I. Pop 1.40., G. la Bămănăturile de tămnă din causă
confesiune. Şalele casei comunale erau în­ că ele sunt prea de tot rari, atunci
mai săraci decât Saşii, der sunt în majori­ Şerban 1.20, Drag. Pulpaş şi St. Chicom-
desate de ăspeţî. La 8 bre s’a început con­ ne folosim de singurul mijloc es-
tate. Deşi s’au aşecjat târcjiu în acestă co­ ban câte 2 fi., N. Oancea, G. Stinghe mă­
certul prin cuvântul de deschidere rostit trem pentru a nu pierde producti­
mună, totuşi au isbutit a se ridica, aşa că celar, N. Niculescu şi FI. Pernea câte
au ajuns a fi egrl îndreptăţiţi în tbte afa­ de dfl Alexandru Tira, cantor învăţ. gr. 50 cr., V. Baboie şi St. Belindescu câte vitatea agrului. Anume, arăm se­
cat în loc. D-sa în ouvinte forte frumose mănătura şi în locul ei aruncăm să­
cerile cu Saşii. Mult au lucrat la acăsta 30 cr. Dumitru Furnică 2 fi. 80 cr., Z.
fostul preot Absolon Şarlea şi familia Dancu, arătâ poporului folosul cântărilor, cari no- Butnariu 60 cr., G. Zavici 50 cr., Iorgu mânţă de primăvară. Firesce, că cu
cari pentru interesele Românilor se espu- bilitâză inima şi simţul etc. Vorbirea d-sale Măzgărean 30 cr., D-şora Iarca 40 cr., R. chipul acesta n’am dobândit ceva
a fost urmată de vii urări de „să trăiâscă ! u de tot sigur, debrece se întâmplă
neau şi mergeau cu fruntea deschisă contra Neguţ 30 cr., N. N. 40 or., N. Luculeţ
ori-cărui pericul. Apoi a urmat bogata programă. Pie­ 20 cr., O. Pop 20 cr., I. Furnică 50 cr., forte adeseori, ca semănătura de
Preotul de adi, d-nul Vasiliu Dancu, sele s’au esecutat cu mare măestriă, încât I. Navrea 50 cr., C. Navrea 60 cr., I. Zam­ primăvară să nu succâdă din causa
este un membru al acestei meritate familii, toţi ospeţii au rămas emoţionaţi şi încân­ fir 20 cr., Dr. V. Saftu 40 cr., A. Vlaicu timpului nefavorabil. Principiul e,
care atât de mult a lucrat şi s’a jertfit pen­ taţi. Teatrul încă a succes bine, diletanţii 1 fi. 40 cr., V. Voina protopop 1 fi. 40 cr., că totdăuna o sămănătură de tomna
plătesce îndoit şi întreit mai mult
tru interesele bisericei şi scolei. Numirea şi-au esecutat rolurile uşor şi cu curaj, prof. A. Ciortea 40 cr, G. Navrea 40 cr.,
ca cea de primăvara. Din punctul
d-sale ca preot în acâstă comună a fost ceea ce dovedesce, că s’au eserciat destul P. Scurtu 50 cr., St. Stinghe 40 cr., D.
acesta de vedere este aprăpe tot-
spre mare ajutor poporului, căci având şi şi-au învăţat bine rolurile. Onore şi mul- Căpăţină 20 cr. şi I. Bobancu 40 cr.
densul casă proprie, credincioşii au scăpat ţămită d-lui învăţător A. Tira, care n’a Tot cu acâstă ocasiune aducem căl- dăuna mai favorabil, ca să nu stîr-
de sarcina de-a edifica casă şi alte clădiri cruţat ostenelă, nici jertfă pentru ajungerea durose mulţămite tuturor pr. st. Domni şi pim sămănătură de tămnă ori cât
parochiale, putând astfel mai uşor să scape scopului măreţ, der mulţămită, şi diletan­ Dbrnne, cari prin contribuirile benevole şi ar fi de rară.
biserica din anumite datorii, ce a fost si­ ţilor corişti. participarea la petrecerea nostră ni-au asi­ Ne-am pute însă ajuta totuşi
lită a-le face. Ca recunoscinţă, poporul încă Pe . urmă programa s’a mai înavuţit gurat reuşita atât morală, cât şi materială şi în alt chip. In sămănătură rară
în 1891 a hotărît să se plătescă contribu- prin un duet cântat de d-nii Alexandru a petrecerii, precum şi ajungerea scopului de grâu de tămnă sămănăm grâu
ţiunea pentru porţiunea canonică din lada Tira şi Romul Teucean, învăţ. gr. or. din urmărit de noi. de primăvară, în săcara de tămnă
bisericei. Nădlac, care a binevoit a primi asupră-şî In fine mulţumim şi On. societăţi săcară de primăvara. Său mestecat
In 1894, la stăruinţa preotului, s’au sarcina de basist la cântarea măiestosă „O „Lumina" pentru binevoitorul sprijin, ce la grâu. La săcară e ceva mai greu
cumpărat chiar în mijlocul comunei nisce tu maică protect6ră“. ni-a dat prin aceea, că ni a pus gratuit la Putem sămăna şi orz, ori măzăriche,
case parochiale, în condiţiuni forte favora­ Jocurile naţionali „Oăluşerul" şi „Bă­ disposiţie sala şi harmoniul în decursul însă cam totdăuna operaţiunea acâsta
este împreunată cu pagube, deăre-ce
bile, pe cari însă nu le folosesce preotul, tuta" s’au esecutat cu mare precisiune Jocul pregătirilor pentru petrecerea nbstră.
căcerea nu se întâmplă deodată, şi
ci se dau în chiriă, aducând un venit curat s’a început cu 80 părechi.
Comitetul arangiator:
de 75 fi. pe an pe sema bisericei. Voia bună a durat până diminâţa la astfel nici seceratul.
Cu un cuvânt, lucrurile mergeau bine 6 ore, când ne-am depărtat ducând fie-care T. Popovici, profesor. I. Proşuierean, G. Saftu, Cam în chipul acesta ş’ar pută
I. Sucin, (x. Prăghicl, N. Ardeleauu, Gr. Stinghe,
şi am fi ajuns departe, decă din nenoro­ suvenir! forte plăcute. 1). Purcărea, N. Loga, G. Purcărea, V. Vuşmuc, ajuta economii noştri, când sămă­
cire nu s’ar fi găsit Jşi în acâstă comună A. Benigal, Clir; Frundă, D. Badea, FI. Pârvu, năturile de tămnu le sunt rari.
Venitul a fost 208 fi. 86 cr., spesele
■nisce semidocţi, cari să bage intrigi în po­ N. Grindu.
70 fi. Venit curat 188 fi. 36 cr. în fondul
por şi să-l aţîţe contra preotului şi a tu­
corului. Darea de semă amănunţită va Îngrijirea pomilor roditori.
turor faptelor bune puse la oale de dânsul.
urma.*)
Mijlocul de corumpere şi seducere a po­ E003iT02v£3:uA.. Culegerea omicţilor. Etă o lucrare,
, Un parochian.
porului este vinarsul, oare de prin anul care trebue făcută cu multă băgare
1887 s’a încuibat în mijlocul poporului Grăparea semănăturilor rari. de sămă, căci alt-cum pomii rămân
nostru, aducând multe zavistii şi năpastii Inteligenţa română din Felăiorâ invită fără fruncje şi fără râde.
asupra capului nostru. In fruntea intrigan­ la concert şi teatru ce se va arangia Du­ Se întâmplă mai alea primăvara, Fruncjele uscate şi puţin răsu­
ţilor stă fostul învăţător Atanasiu Moga, minecă, în 14 (26) Februarie c. în sala Ho­ că economii noştri suut îngrijaţî şi cite, pe cari noi le vedem atârnate
telului mare din loc. începutul la 6’/
-om cu puţină carte şi pregătiri, pe care 2 se plâng, că semănăturile sunt rari. de rămurile pomilor, sunt înţesate cu
ore sera.
preotul, vrând a-1 înlocui cu un învăţător Plângerea acesta privesce atât se­ ouă de fluture alb, numit şi fluture
■calificat din vremile de acji, l’a silit să-şi Intrarea de personă: Locul I: 60 cr., mănăturile de tâmna, cât şi cele de de cfiuă, din cari ouă, îndată ce dă
dea dimisia, şi de atunci acel om caută în Locul II: 40 cr., Copii: 20 cr. Venit curat primăvara. căldura, ies omiŢilo, cari se hră­
tot chipul să lucre în contra preotului, aţî- e destinat pentru scopuri filantropice. Su- De sine înţeles, că o delăturare nesc cu frunzele pomului şi, în
ţând poporul şi ducându-1 la rele. Pănă prasolviri şi oferte marinimose se primesc a răului nu se pote închipui fără a lipsa frunzelor, cu bobocii, cari tre­
acolo a ajuns vrajba, încât nenorociţii cli- cu mulţămită şi se vor chita pe cale încerca se facem o îmbunătăţire. bue să dea nascere la fibre şi rod.
caşl umblă cu gândul să trădeze şcola nos- publică. NB. înainte de producţiune se va Se luăm der mai întâiu semă­ Ast-fel de fruncje uscate se culeg în
<tră statului şi pe copiii lor să-i lase pe su­ ţine ou acestă ocasiune tot-odată şi o pre­ năturile de tămnă, între cari este (filele frumâse din luna Ianuarie seu
distul străinilor! legere, despre îolosul şi importanţa asigu­ a-se înţelege grâul şi săcara. Un mij­ Februarie întriun coşuleţ şi se pun
S’a mai adaus nenorocirea şi prin ve­ rărilor de cătră Domnul cassar Cornel Aisăr. loc fârte însemnat pentru a ajuta pe foc de se ard. Pe lângă aceste
nirea noului învăţător Maxim Blaga, care semănăturilor rari, este fără îndoială cuiburi de omicjî, după cum se nu-
nici el nu stă la înălţimea datoriDţei, ci grăpatul. Indată-ce nu va mai esista mesce în vorba comună, mai sunt
în loc de-a căuta să îmblântjescă certele şi temerea de geruri ulteriore şi va un alt soiu de cuiburi aşefiate în
*) Vom sublica-o în nr. viitor de Dumi­
onână In mână cu preotul să lucreze pen­ necă — Eed. porni vegetaţia în plante, şi îndată- jurul rumurilor mai tinere în formă