Page 50 - 1899-02
P. 50
Pagin. a 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 88.—1899.
şedinţe Ooloman Szell întră în sala desba- Diroisiunî şi noue alegeri. Ba tul guvernului saxon a răspuns, că nu e pate şi s’au întors pe la căminurile lor, în
terilor în fruntea noului ministeriu, condus nul Croaţiei Khuen-Hedervaryi a fost primit trâba deputaţilor să se amestece în aceste Poiana .
u
de chestorul camerei. Intrarea lui fu pri alaltăerl de noul ministru-preşedinte, îna cestiunî. Deputaţii au protestat contra to
mită cu „eljen“-url sgomotâse. Abia îşi intea căruia a declarat că, dâcă află de nului acestui răspuns, şi chiar preşedintele
ocupă locul, şi Ooloman Szell se şi ridică bine, îşi depune înalta sa funcţie de gu Reichstagului a credut, că trebue să atragă SUIRILE DTLEI.
)
şi predă preşedintelui autografele regescl vernator. Col. Szell însă l’a asigurat de atenţia ministrului asupra respectului că- iB Februarie v.
despre numirea noului guvern. In urma perfecta încredere ce o are în el şi l’a ru tră parlament. Ministrul însă afectă âre-
Pentru masa studenţilor din Braşov
acâsta noul ministru-preşedinte se ridică gat să-şî ţină postul. — Dintre secretarii care indiferenţă pentru vorbele preşedinte
au mai contribuit: Dâmna Balaşa St. Ple
pentru a-şl desfăşura programul, care fu de stat au dimisionat numai Iosif Schmidt lui; apoi în oursul discursului său, el acusâ
bea din BucurescI cu 20 lei şi D-l I. Maxi
ascultat în cea mai adâncă tăcere. şi Emeric Jalcabjfy. Ceilalţi toţi au rămas pe deputatul Heine, că a minţit. Atunci
milian, preot în Stupinî cu fi. 2. Primâscă
Col. Szell declară deja la început, că în posturile lor. Ce privesoe mandatele mi tumultul ajunse la oulme. Socialiştii se re
marinimoşii donatori cele mai sincere mul-
ţine de neapărat necesar a desfăşura prin niştrilor, numai miniştri nou numiţi se vor peziră spre orator şi, fără intervenţia unor
ţămite.
cipiile după cari doresce a administra ţâra. supune la noue alegeri. deputaţi mai calmi, l’ar fi maltratat.
De luni de Zile au bântuit luptele, acum După-ce se redeschise şedinţa, suspen La Ateneul Român în Bucux*escî
însă ele au încetat, şi să dea DumneZeu, dată timp de 1Q minute, ministrul de jus s’a espus alaltă-erl Evangelia scrisă şi
ca ecoul lor să amuţâscă pentru totdâuna. Revistă externă. tiţia rosti un discurs remarcabil, în care ilustrată de M. S. Regina României pen
După aceste lupte lungi s’a cristalisat con rugă parlamentul să nu se erigeze în instanţă tru Catedrala dela Curtea de Argeş. Opera
Politica esternă a Germaniei. In
vingerea, că trebue făcut capăt stărilor superioră, care să critice hotârîrea justiţiei. neîntrecută a Majestăţii Sale este aşecjată
şedinţa dela 28 Febr. n. a camerei impe
înafară de lege. Pacea s’a făcut, şi el (mi „Divisiunea puterilor în stat trebue res pe o mobilă esecutată anume la Yiena,
riale din Berlin, secretarul de stat Billow
nistrul) stă pe basa păcii, a acelei păci, pectată, în interesul ordinei sociale. Ne- după desemnurile d-lui Lecomte de Nouy.
a făcut declaraţiunl importante asupra po
care s’a încheiat fără de jertfe principiare. respectarea acestei divisiunl produce oala-
liticei esterne a Germaniei. înainte de tâte Studentul Lucian Bolcaş a sosit
se
Guvernul acesta — Zi Szell — este mităţl, pe cari cu toţi am avut ocasia să
a Zri, că guvernele Germaniei şi Angliei Luni sâra — după cum cetim în foile de
chiâmat a restabili şi garanta munca parla le apreciăm (alusie la afacerea Dreyfus).
11
au decis să ţină în secret învoiala anglo- dincolo — în BucurescI, mergând dela
mentară. înşiră apoi Szell punctele progra
germană, deâre-ce în acâsta e vorba des Cu tâte astea opiniunea publică este Oradea-mare. El a fost însoţit de D-nii O.
mului de lucrare, stabilite în compromis, şi
pre eventualităţi viitâre. Vorbind despre unanimă în a reeuuâsce, că sentinţa tribu Muşescu şi Solomonescu delegaţii comite
modificarea făcută în provisoriul pactului
evenimentele din Samoa, el esprimâ spe nalului din Dresda, dată după o deliberare tului naţional studenţesc. Dela gară for
(formula Szell) declarând, că pondul prin
ranţa, că turburările de acolo vor înceta secretă, este excesivă şi dă socialiştilor mându-se un cortegiu de vre-o 15 trăsuri,
cipal îl pune pe proiectele pactului, pentru
în urma raporturilor amicale dintre cele ocasia să facă agitaţii. Tribunalele ar fi s’au dus cu toţii la localul berăriei Miraea,
ca să înceteze nesiguranţa economică şi să
trei puteri, şi vor înceta prin scutirea drep prea severe faţă de lucrători şi indulgente unde s’a improvizat un mic bancher. în
se statornicâscă raportul economic pănă la
turilor şi intereselor germane. In ce pri- faţă de celelalte clase sociale. onorea dspelui. Marţi sâra la ora 8 a fost
1903, eventual 1904.
vesoe cestiunea chinesă, Biilow a declarat, 0 întrunire a studenţilor la . Assoc'aţ'e**,
Accentua mai departe, că guvernul său Milan părăsesce Serbia. Este soiut,
că guvernul imperial, având în vedere cu După-ce s’au rostit câte-va discursuri, au
stă pe basa dela 67 şi ţine neclintit la litera că înainte cu un an ex-regele Milan fu nu
rentul, ce domnesoe în China în contra plecat cu toţii la locuinţa d-lui Sr-m Se-
legii din 67. Direcţia mea politică — dise mit comandant suprem al armatei sârbesc!.
străinilor şi mai ales considerând mişcarea, mănescu
continuând — nu pâte fi alta decât libera Numirea acesta se motiva cu periculul ce
ce se arată în Şantung, a avertisat serios pe
lismul adevărat, dela care nu mă voi fi abate, ameninţă dinastia. Acum însă de-cdată se Pensiunile „patriotice** de binefa
lse
guvernul din Peking. Noi — Z secreta
tot aşa ca şi dela realisarea unităţii statului întâmplă o mare schimbare. Regele Alec- cere, după cum se vede, sunt tot atât de
rul — vom apăra interesele nostre morale
maghiar. Pe basa acâsta Szell cere sprijinul sandru văZend, că în loc de a-se evita un minunat administrate, ca şi băncile „pa-
şi materiale în China, în modul cel mai
partidei liberale. pericul prin numirea tatălui său, din potrivă triotice . Comisiunea de cinol, care a fost
u
eficace.
Politica lui esternă va fi politica păcii, dinastia începe tot mai mult a-se înstrăina însărcinată din partea oraşului Budapeşta
După Biilow a luat cuvântul deputa
âr basa ei tripla alianţă. Cu Croaţia do- de popor şi de amicii din afară, a sfătuit şi a ministrului ung. de interne să contro
tul Haşse, care s’a plâns în contra consulu
resee raporturi amicale. In cestiunile finan tatălui său se părăsescă ţâra. Motiv mai leze administrarea reuniunilor unguresc!
lui german din Braga, pentru-că acesta a
ciare recomandă cea mai mare economiă. apropiat la acesta a dat împrejurarea, că de binefacere, a cercetat până acum 15
luat parte la un bal ceh. Biilow răspunZend
Continuele înarmări sunt regretabile, însă agentul diplomatic rusesc din Belgrad Ja- reuniuni. La cele mai multe dintre acestea
Zise, că şi el recunâsce, că consulul tre ♦
în interesul patriei trebue să se aducă jertfe dovsJa nici n’a vrut să se presente lui Milan, n’a aflat nici un protocol, nici un registru, va
buia să fie mai precaut şi ar trebui să scu-
pentru a se putâ susţinâ armata. ba în timpul din urmă s’a înstrăinat şi de să cţică mă o administrare. Dintre reuniunile
tâsoă interesele Germanilor şi să nu va-
Intre stat şi biserică guvernul doresce cătră tînărul rege In cât pentru Rusia controlate pănă acum, comisiunea a şi pro
teme sentimentul naţional german. Insă nu
susţinerea celor mai bune raporturi. Speră, oficială, ea procedâză tot astfel: pe re- pus ministrului de interne, ca pe şăse să le
trebue totuşi a deştepta aparenţa, că tre
oă autonomia catolicilor se va realisa. bue consulul să ia vr’odată posiţie în lup presentantul Serbiei la Petersburg, gene disdlve. Vecii aşa! Aici e locul să căutaţi
ralul Gruici, nici că vrâ să-l bage în sâmă.
Mare greutate pune guvernul şi pe tele interiore din Austria. abusurl, ilegalităţi şi neorânduelî „patrio
Milan deci este în ajun de a pleca din 1
afacerile agricole, şi în privinţa acâsta aş- ţilor *, âr nu la reuniunile şi societăţile
Pregătirile Turciei. Din Constan- Serbia. Comanda supremă a armatei va lua-o
tâptă sprijin dela societate. Szell pune în nâstre, pe cari le şicanaţi şi persecutaţi
nopcl se anunţă, că Turcia face mari pre generalul Belimarcovicî, fostul regent. măcarcă ele sunt singurele, cari v’ar putâ
prospect înfiinţarea administraţiei de stat şi
gătiri în vederea unei eventuale isbucnirl
revisiunea legei despre incompatibilite. Pote servi de model în privinţa moralei şi so
de revoluţie în Macedonia. In dil le din
0
se va Zic ) că este o cutezauţă voinţa gu Mişcarea t&rănescă în România. lidităţii !
0
urmă a fost trimis în Macedonia un mare 5 # J
vernului de a resolva tote aceste cestiunî; In dilele din urmă s’a ivit în comuna Po
transport de material de răsboiă, între al Papa bolnav. Din Roma se anunţă
însă el vrâ să se apuce de lucru cu sîrgu- iana, judeţul Dolj, un nou cas de turbu-
tele 28,000 de pusei Martini. O iradea a ou data de 28 Februarie, că Papa Leo
inţa furai cei. rărl ţărănesc!, despre care foile române de
Sultanului ordonă, ca în oraşele mai prin XIII, după-ce a primit felicitările corpului
Din tinereţă — declară Szell — l’a dincolo aduc diferite rapârte. „ Voinţa Na
cipale din Albania să se înfiinţeze magazii diplomatic din incidentul apropiatului său
însufleţit şi e străbătut şi aZl de spiritul, ţională“ publică următârea informaţiune:
de arme, în care se vor păstra arme pentru (jubileu, s’a simţit fârte obosit şi s’a plâns,
ca legile ce se vor pregăti să le esecute cu „Locuitorii din Poiana, eşind cu plugurile
batalionul 108 de reservă acum din nou oă-i este frig. Medicul dr. Lapponi a con
folos pentru toţi, fără deosebire de naţiona şi mergând să are şi să-şî împartă între statat, că Papa este într’adevăr bolnav şi
înfiinţat.
litate şi confesiune. Lozinca lui va fi lege, dânşii moşia consăteanului lor Ioniţă Ma-
i-a sfătuit să stea în pat. Agenţia „Reuter**
drept şi dreptate. Scandaluri parlamentare. Parla rincea, acesta a reclamat autorităţilor. D-l
anunţă, că Papa a cădut intr’o lungă a-
Szell sfîrşi dicând: Piâră întunerecul mentul german a fost Z^el acestea tea prefect Vrăbiescu şi parchetul din Craiova
0
meţâlă.
urei şi raZele păcii să ne lumineze inimile, trul unor incidente sgomotose. Mai mulţi au mers ia faţa locului; însă, demersu
pentru-ca să lucrăm spre binele patriei. deputaţi au criticat o hotărîre a tribuna rile făcute pe lângă ţărani, ca să părăsâscă Banca Poporului (lin BucurescI.
In singuraticile ei părţi, vorbirea pro lului din Dresda, care condamnă la pe pământurile, cari nu erau ale lor, rămâ Duminecă s’a ţinut adunarea generală a
gram a lui Szell a fost primită cu tunete depse mari pe nisce lucrători socialişti, ce nând zadarnice, s’a cerut intervenţia forţei acţionarilor Băncei Poporului. S’a aprobat
de aplause în drâpta şi în stânga camerei. participaseră la o bătae provocată de o armate. După somaţiile legale făcute de în acestă adunare darea de sâmă anuală,
neînţelegere cu patronul lor. Representan- trupă, sătenii au părăsit pământurile usur- 1 distribuirea unui dividend de 9 la sută, 7
FOILETONUL „GAZ. TRANS**. Acest sens special, ce-1 are foişorul Dâcă aoesta este sensul fundamental românâseă. ) Numai aşa se pâte esplioa
1
în Braşov, par’că stă mai aprâpe de sensul şi original al cuvântului, cum se pâte îm sensul original de coridor al foişorului. Er
etimologic, de „foiă, foiş, foişoră*, ce pare păca acest sens cu sensul etimologic de sensul posterior de verandă uşor se pâte
Câte-va etimologii poporane a respira din cuvântul foişor, căci foişorul „frunZâ** al cuvântului f â i ă ? Ce are a face esplica din forma etimologisată „foişor*.
române. după concepţiunea Braşovenilor e nedes fâia cu porticul, sâu coridor? Fiind-că acum foişorul făcea impre-
părţit de foi şi frunZe, foiş şi frunZiş. E evident deci, că o derivaţiune a siunea unei derivaţiunl din fâie, poporul a
de
Să fie în adevăr foişorul o derivaţiune foişorului, în sensul dela fâiă, e impo căutat să aducă şi sensul în consonanţă cu
Nicolae Sulică.
din „foiă?** sibilă. forma cea nouă. Pornind deci dela fâie,
(Fine.)
D-l Haşdău în locul mai sus citat al Sensul original de portic, coridor al a creat sensul de verandă, sâu casă de vară,
d) Foişor. Cuvântul foişor obvine în Cuvintelor sale din bătrâni e aplecat a cuvântului foişor coincide esact cu sensul cari ambele sunt nedespărţite de foi şi
cronicele nâstre de regulă în sensul de vede în foişorul românesc o simplă etimo- ungurescului „folyosâ**. Folyoso (pronunţă: frunZe.
„maison de plaisance *, în cărţile bisericesci logisare poporană din ungurescul „folyoso*-, foioşo) a fost deci prototipul foişorului nos
1
cu sensul de „portic**, âr glosarul II,publi mai târZiu însă în suplementele scrise la tru. Din unguresoul „folyosâ** ar fi trebuit
cat de D-l Haşdeu în voi. I. Cuvinte din Cuvintele din bătrâni pg. 93, urmând pro să resulte românesce „foioşău**.
bătrâni pg. 280 îl interpretâză ca „casă de fesorului Sohuhart, îşi abandonâză esplicarea N’a resultat însă forma acâsta, căci
*) Un cas analog forte instructiv în punctul
divan**. Lexiconul de Buda îl traduce cu de mai sus, şi admite, că foişorul e o for Românul nu s’a mulţumit numai cu simpla
acesta avem în cuventul „siroman , al cărui pro
11
„atrium, porticus; tornâcz, csarnok, folyosâ ; maţiune pur românâsoă din substantivul adoptare a cuvântului unguresc, ci în ten totip a fost slavicul „siromah . Forma românâseă
11
gang, galerie**. foiă. dinţa sa de-a da cuvântului împrumutat o a piimit suficsul „man“ după analogia lui duşman,
In Z>ua de aZl în România foişorul Din parte-mi cred, că întrebarea nu formă cât mai românâseă, l’a băgat în ca ortoman, gogoman, hoţoman etc. Aşa s’a născut
forma românâseă siroman. Cuventul mai obvine
se identifică cu baloonul, în Braşov însă e tocmai aşa de greu de resolvat. Tâte t9goria substantivelor terminate în suficsul
1
şi sub forma „siriman* , âr în cărţile bisericesc!
are sensul special de verandă, sâu vilă mai scrierile nâstre vechi dau foişorului sensul — or sâu - ior.
„suruman**. O formă sincopată a lui siroman seu
mică de vară, construită din scânduri prin fundamental de „porticus*, coridor, aşa-dârâ j Aşa s’a născut forma foişor, care deci siriman e „sirman**, din care apoi sub influinţa lui
grădini. , tocmai sensul unguresoului folyoso. nu e decât o simplă etimologie poporană „s6rac“ (sl. sirac), s’a făcut „sărman .
11
