Page 51 - 1899-02

Nr. 82.—1899. G-AZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

acordarea unui ajutor de 1,500 lei Ligei Molnar E., notar Lakatos I. Acusator sub- dansul, care a durat cu mare animaţie dela
ac}î a camerei, a fost primită cu sim­
culturale şi au fost aleşi îa consiliul de procurorul Stephani E. Apărători: Har- orele 11 pănă dimineţa. Cadrilele şi Ro­ patie şi din partea oposiţiei. Preşe­
administraţie d-nii Sabba Ştefănescu, Chr. math L., Dr. Vajna G., Simeon Damian, manele au fost dansate în două colone
dintele partidei „naţionale" (appo-
Staicovici şi D. Z. Furnică, în locul mem­ Dr. Eugen Meţianu şi Dr. Pompeiu Le- mari. Dintre domne mi-am însemnat pe
nyistă) Horanszky a declarat, că nu
brilor eşiţi. menyi. d na Elena Solomon (Ludoş), Bian (Făget),
vede nici o piedecă în calea spriji-
S’a cetit mai întâiti lista acusaţilor Câmpean (Elisabetopole), Moldovan (Cer-
Turburări de studenţi în Rusia. nirei cu deseverşire zeldse a guvernului
şi a martorilor. Acusaţii s’au presentat gău), Horşa (Bia), Aurelia n. Solomon,
In 20 Februarie n. s’au întâmplat mari tur- pe basa principiilor desfăşurate de
toţi, din cei vre-o 38 de martori însă lip­ Roşa Solomon, Valeria Uilăcan, Maria
burărl de studenţi în Petersburg din inci­ ministrul-preşedinte.
sesc mai mulţi. După acâ3ta se cetesce ac­ Vlassa, Amaba Moldovan, Maria Marin,
dentul aniversării obicinuite dela universi­ Francisc Kossuth în numele frac-
tul de acusaţiune şi subprocurorul Stephani Cornelia Deac, Iuliana Yancea, Cornelia
tate. Turburările au isbucnit din causă, că ţiunei sale din partida independentă
îşi face propunerile sale. A urmat apoi as­ Chirilă, Muntean, Amalia Papiu, Amalia a declarat, că are încredere, că Szell,
studenţilor li s’a interzis conductul pe stra-
cultarea acusatului Henter şi a martorilor. Grama, Cămilă Pop, Virginia Precup, Maior,
de. Turburările au durat vre-o 3 cjile şi ca om care nu-şî vinde principiile,
AstădI s’a continuat cu ascultarea. Pertrac­ Valeria Radeş, Matilda Nistor, Cornelia
ordinea a putut fi restabilită numai prin va esecuta fidel cupriesul compro­
tarea va dura, cum se prevede, mai multe Hodoş, Veronica Radu ş. a. misului.
aceea, că au fost arestaţi mai mult de 100
cjile. ! Am mai observat şi un prea frumos
studenţi, despre cari se presupunea, că au Ioan Molnar declară în numele
buchet de domnişore, între cari gentila
condus mişcarea. Acum se anunţă din Pe­ partidei poporale, că deşi se bucură
tersburg, că pănă la alte ordine ale gu­ Tombola ReoBiH&aaiei d ra Elena Hossu, Maria Solomon (Ludoş), de venirea lui Szell în fruntea afa­
Georgina Buoşa, Silvia Moldovan, Lucreţia cerilor, totuşi partida lui va lucra şi
vernului, universitatea a fost închisă. Se cfice, femeilor române din Jilaşiu.
Bunea, Valeria (Jilăcan, Hortensia Groze,
că şi la alte institute superiâre, precum Blasiu, 26 Febr. n. mai departe pentru ştergerea în
în Kiev, se simte o mare mişcare printre Rosica Căpuşan, Aurelia Precup (Năsăud), parte a legilor bisericescî-politice, va
De mult aşteptam cu toţii fără deo­ Elena Nistor, Clementina Câmpean (Elisa­
studenţi. lua posiţiă în contra statificării în­
sebire de etate, de sex şi de rang, diua betopole), Elena Muntean, Emilia Solomon văţământului confesional; va urgita
„Prinţul de Creta". Adunarea na­ de 25 Februarie, în care avea să urmeze (Şpring), Silvia Chirilă, Cornelia Moldovan
autonomia catolică şi Congrua etc.
ţională din Creta, a votat cu unanimita­ în sala otelului „Univers“ tombola aran- (Cergău), Cornelia Sava (Cetate), Laţ (Cră- Roma, 1 Martie. Starea Papei
tea hotărîrea, ca guvernatorul Cretei, prin­ giată de Reuniunea femeilor române din ciunel), Horşa (Bia), Sas (Fărău) ş. a.
inspiră seriose îngrijiri. In urma du­
ţul George, să porte titlul de „prinţ de Blaşiu. Toţi erau curioşi, ba şi însufleţiţi, Reuniunea femeilor române a avut, rerilor mari, puterile pacientului au
u
Creta şi să folosâscă tote drepturile îm­ căci la noi toţi se sciu însufleţi pentru în­ precum am aucjit, un câştig aprope de 1000 scăcţut considerabil. Ac[î înainte de
preunate cu acest titlu. treprinderile acestei Reuniuni, deore-ce toţi fl., — âr noi am avut câte-va momente
amiacjî starea Papei a devenit fbrte
sciu, ce rol însemnat jocă acestă Reuniune, pline de mulţumire şi plăcere. seridsă.
Arsenalul flotilei din Galaţi, de
1 condusă cu atâta tact, cu atâta prudinţă 1. R.
sub direcţiunea d-lui inginer-şef N. Alexan-
şi cu atâta zel, — în desvoltarea nostră
dreanu, a transformat vechiul vapor de f f & S f E l S E .
culturală. Nu vrâu de astă-datâ să desfă- l i t t e r a t u r ă .
resboiu Ştefan cel Mare într’un bastiment
şur multele urmări de mare însemnătate şi lieclamă „fin de siecle . In Cal-
u
14
sanitar, necesar serviciului porturilor. încer­ Din „Foia Scolastică , noul organ
multele binefaceri ale acestei Reuniuni, cutta nu de mult a fost condamnat la morte
cările făcute de arsenalul flotilei româae al Reuniunei învăţătorilor români din Archi-
dovedite an de an faţă de elevele sărace unul din cei mai periculoşi criminali. In
de-a transforma vechile vase, au reuşit tote diecesa gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş,
dela scola de fete de aici; nu pot ave de cjiua când avea să fiă esecutat, tocmai pe
şi cu totă insuficienţa mijlooelor el pote ce apare în Blaşiă sub redacţia unui co­
astă-dată nici plăcuta ocasiune de-a apreţia când gâdele îi ajuta să-şi facă „cea din
construi acjî maşine complecte. mitet, având redactor responsabil pe d-1
după merit prea frumosul şir de serate li­ urmă toaletă", âtă că sosesoe de-odată un
prof. Ioan F. Negruţiu, — am primit Nr. 2
Meseriaşii români din Arad vor terare arangiate de acâstă Reuniune. Deşi cu următorul cuprins: Luminâză-te şi vei gentleman, care numai atunci debarcase, şi
arangia Sâmbătă, în 4 Martie n., o petre­ mult mi ar plăcâ, să arăt lumii câte-va pa- fi! de I. F. Negruţiu; George Şincai de aduse o scrisâre a guvernorului oraşului,
cere în sala otelului „Vas", la care sunt gine strălucite din zelul şi activitatea d-nei Şinca şi şoolele poporale române, de prof. care îl împuternicea de a schimba câteva
invitaţi toţi Komânii din Arad şi provin­ presidente Aurelia n. Solomon, directora In­ Ioan Raţiu; Sciinţele naturale în scola po­ cuvinte cu condamnatul. I s’a dat voiă să
cie. Preşedinte al comitetului araugiator: ternatului Văncean de fetiţe, şi a d-lui se­ porală; împărţirea orelor; [O răsplată ade­ vorbâscă între patru ochi cu acesta timp
Petru Truţa, secretar N. Ştef, cassar Fr. cretar Dr. Ambrosiu Cheţean, profesor gim vărată ; Bibliografia, Diverse (sub rubrica de cjece minute; când se despărţiră se au-
Rognean. Intrarea: de persână 80 cr., de nasial, al căror zel şi activitate s’a dove­ acâsta se cuprind mai multe scirl etc.), cjiră din gura candidatului la morte cuvin­
familiă 1 fl. 20. Venitul e destinat Asoeia- dit întotdeuna în conducerea amintitei Posta Red. — Noul organ apare în 1 şi tele: „Ne-am înţeles aşadâr, moştenitorii
ţiunâi naţionale aradane pentru ajutorarea Reuniuni, mă voi restrînge însă pentru 15 a fiă-cărei luni în format mare cuart, mei vor primi o miie de livre ?“ — „Mă
învăţăceilor săraci. acum să arăt decursul şi succesul tombolei voih ţine de promisiune", răspunse gentle­
din 25 Febr. n. c. tipar frumos şi hârtie bună. Abonamentul: manul serios şi solemnei. După acesta cri­
Vaporele serviciului maritim ro­ Tombola s’a început sera la 6rele 7. pe an 3 fl. (pentru România 10 lei.) minalul lăsă să i-se lege mânile şi peste
mân vor începe cursele lor pe Dunăre, Ou dor, cu foo grâbiau din tote părţile câteva minute el s’afla dedesuptul furcilor.
pentru transportul de mărfuri la 21 curent, spre „Hotelul Univers" bătrâni şi tineri, S’a rugat şi a primit permisiunea, de a
dela Galaţi spre Turnu-Severin, şi la 26 ¥ & R 8 E T ^ T E .
dame şi doml, BlăşenI şi străini. încă la rosti înainte de morte încă odată câteva
curent dela Severin spre Galaţi. Cursele de Portretul, care ride. Când Jerome,
orele 7 sala cea mare a hotelului era cuvinte cătră mulţime şi cu voce tare el
călători şi mărfuri pe lima Brăila-Sulina plină-ticsită. Pe t6te feţele puteai vede o fratele lui Napoleon I, înoă nu ajunsese striga: „Voi toţi câţi mă aujiţl, să sciţi,
vor începe de Luni 22 curent şi se vor îndestulire şi veseliă deosebită. rege de Vestfalia, se afla adese-orl în strîm- că cea mai bună ciocoladă, este ciocolada
tore de bani, cu tot venitul său strălucit.
face în tote dilele, afară de Duminecă. Sub balconul sălei erau depuse obiec­ In caşuri de acestea, el se adresa de obi- lui...." şi a numit o firmă din Londra pe
tele de sorţit; întocmai ca la esposiţia lor eeih lui Murat, adjutantul lui Napoleon, şi care, se ’nţelege, o retăcem, ca să nu con­
Institutul anti-rabic din Iasî, diri- acesta îi ajuta întotdeuna.
din 7—13 Ianuarie a. c., aşa şi acum, îţi tribuim şi din parte-ne la acâsta reclamă
giat de d. profesor dr. Puşoariu, va fi au- Odată însă Murat nu era în Paris şi
fugeau ochii peste ele: nu sciai, cari sunt sângerosă.
torisat, ca să producă anumite cantităţi de lui Jerome îi trebuiau neapărat 25 de na­
mai frumose, mai drăguţe, mai atrăgătore. Lefa preşedintelui republicei
ser antidifterie şi să-l vândă farmaciilor, poleoni, ca să plătâscă o datoriă de ouore.
Cum să judeci, cum să deosebesc! între Atunci îşi aduse aminte de un unchiîi al francese n’o determină nici legea, nici
sub controlul ministerului de interne. Acest
atâtea lucruri frumose ? Tote merită laudă său, Iosif Fe3ch, care era „grand aumonier" constituţia. Ea este simplamente luată în
ser va fi întocmai ca acela care se pro­
deplină, tote ar fi demne de amintit. Mi-s’a (împărţitor de milă) al împărăţiei. budget. Salarul unui preşedinte al Fran-
duce în institutul de baoteriologie şi de
părut însă, că între tote a culminat o îndată merse la el. Fesoh se afla toc­ ciei este de 600,000 franci. Cheltuielile de
patologie anatomioă din BucurescI, de sub mai în renumita sa galeriă de tablouri şi
măsăriţă de pâslă brodată cu aplicaţiune; representare au fost îmulţite în 1873 dela
direcţia d-lui dr. Babeş. esamina câte-va opuri de artişti nou sosite.
o fructieră de argint de-China; un cursor 162,400 la 300,000, âr în 1876 la suma de
Nepotul şi a predat rugarea.
Teatru german. Representaţia de erl de salon brodat pe moirâ ; un tablou aquarell „Două clecl şi cinci de napoleoni! adl, 600,000. Călătoria lui Faure în Rusia a
„Z)er ProbepfeiP de Blumenthal s’a jucat cu (peisaj de iernă); o perină de canapea bro­ Când mi le-vei pute tu replâti ? w fost plătită deosebit. Un preşedinte are
-destul succes. Acestă comediă fină, care s’a dată cu mătasă; o cuvertură de pat, ţăsătură — „Acesta nu o pot spune aşa esact“, aşadâr anual o plâtă de 1,200,000 fr., adâcă
mai dat aici, n’a avut noroc asâră să fiă de casă cu gust colorată, ş. a. ş. a. In ge­ răspunse Jerome cu gura jumătate. 50,000 franci la lună. In listele civile vechi
ascultată de un public mai număros. Cu neral am mai vădut ţinătore frumose de — „’Ml pare rău, tocmai acum am este mare deosebirea. In 26 Maih 1971 adu­
tote astea actorii au jucat cu multă vio­ ştergare, de diare, de perii, de castane, de mari cheltuell cu aceste tablouri. VedI, narea naţională a votat regelui 25 miliâne
acest Van Dyck mă costă mai mult, decât
iciune şi zel şi între ei s’au distins damele: batiste, de mănuşi ş. a. Apoi ml-au plăcut franci. In 1792 acâsta a încetat. Primul
6000 de napolenî".
Weise, Moretto şi domnii Zerbi, Held şi ştergarele ţesute şi brodate, măsăriţele pen consul a primit o lâfă de 500,000 fr. Primul
— „Aşa-dâr îmi refusl acea sumă?“
Wald. tru cafea, covorele de părete şi de pat, imperiu însă a restabilit din nou lista ci­
— „Iubite nepote, îmi pare rău, dâr
şurţele şi batistele brodate, diferite cusă­ vilă de 25 miliâne. Sub restanţiune cifra
nu ţi-o pot da".
Dela tribunal. Erî în 1 Martie n. turi, diferitele service de bere, de cham- Atunci „iubitul nepot" îşi soose spada acâsta s’a urcat la 32 miliâne, apoi a scă-
s’a început înaintea tribunalului reg. din pagne, cognac ş. a. ş. a. din tâcă şi strigă, ca şi când ar fi fost în cjut la 13 milione. După revoluţia din 1848
loc pertractarea finală în procesul penal, Ou totul au fost espuse 300 de obiecte. cea mai mare furiă: „Portretul acesta rîde generalul Cavaignac a primit, ca cap
de mine! Ii voiţi scote ochii, dâcă nu va al puterii esecutive, 120,000 franci; con­
ce a fost pornit încă cu câţl-va ani înainte La sorţire a funcţionat o oomisiune
u
înceta să rîdă! şi se repede cu spada asu­
în afacerea aşa disă a liberării dela cătănie pentru sorţire, compusă din d-nii profesori stituţia din Neomvre a statorit lista civilă
pra tabloului lui Van Dyck.
în Săcele. După-ce şi Curia a întărit deci- Ioan F. Negruţiu, Aron Deac, Gavnl P- ecup — „Jerome, Jerome, stăi pe l o c ! Ta­ a preşedintelui cu 600,000 franci, âr chel­
siunea de acusaţiune adusă de tribunal, s’a şi Dr. Ambrosiu Gheţan, secretarul Reuniu- bloul are o valore nepreţuită, mă costă tuielile de representare le-a lăsat în decisi-
ordonat pertractarea finală în contra acu- nei, şi din delegatul guvernului, d-1 Si- doră şâse mii de napoleoni!“ strigă unchiul unea camerei.
saţilor Henter Gabor fost fisolgăbirău în monffy Alajos, protopretorele din Blaşiă. spăriat.
Săcele şi a soţilor săi anume: Rusz lanos, Apoi altă comisiune pentru arangiarea şi — Şi eu îl voiţi străpunge la mo­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
ment, dâcă nu-mî vei da cei 25 de napo­
Sipos lanos, Domokos Istvan, Seevaldt Fr. distribuirea lucrurilor, compusă din d-nele Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
leoni !“
notari comunali, Foris M., Giro Szâsz An- Cornelia Deac, Matilda Nistor, Cornelia Ho-
Atunci unchiul sgârcit îşi scâse punga
■ dras primari comunali, Urdea George şi doş, Livia Domşa, Virginia Precup şi d-rele
din buzunar, gemând şi văetându se, şi nu­ lîvvvvvvvwvvvvvvva
Frateş Toma preoţi; mai departe sunt acu­ Aurelia Bariţiu şi Elisa Bodocan. mără nepotului suma cerută.
raţi mai mulţi locuitori din Săcele obligaţi Numărul losurilor a fost de 5000; din Dr. Sterie N. Ciur cu.
la miliţiă şi câte-va femei, parte pentru mi­ acest număr dela orele 7—10'/ s’au tras IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
2 ULTIME SCIRI.
tuire, parte pentru falsificare de documente 300 cu câştiguri principale. Numerii traşi Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
şi pentru abus de putere în oficiu. încurând se vor tipări şi distribui din ofi­ Budapesta, 1 Martie. Vorbirea, specialişti dela facultatea de medicină
Preşedinte al tribunalului e Dr. Fride- ciu, în t6te locurile competente. cu care noul ministru-preşedinte şi-a din Viena.
.'ric Iahn, judi votanţi Buday G. şi Dr. După sorţirea obiectelor a urmat apoi desfăşurat programul în şedinţa de