Page 53 - 1899-02

KEDAOŢIUNEA,
Aliinistratiunea ?i Tipografia.
BSAŞQV, piaţa mare Nr. 30.
Scrisori nefrancate nu
se primesc. Manuscripte
nu se retrimet.
INSERATE so primeso la AD-
KIN1STRAŢIUNE în Braşov şi la
următclrole Birouri de anunolurl:
In Viena: H. Dukes Nachf.
Uax. Augonfold 4. Emerloh Lesner,
Holnrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppollks Naohf. Anton Oppellk.
In Budape sta : A. V. Qoldber-
per, Ekoteln Bornat. In Ham-
burg.- Marolyl & Llobmann.
PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se­
ria garmond pe o colAnă 6 or.
şi 30 or. timbru pentru o pu­
blicare. — Publioărî mai dese
după tarifă şi învoială.
RECLAME pe pagina a 3-a o
seria IO or. său 30 bani.
Nr. 39.
0 lovitură de morte
grăniţerilor din districtul Năseudului.
„Casa ta, şi ei stăpâni!" ca din banii altora. Ce folos, că a- să fiă a ţine neclintit la credinţa
Când Banffy, nu mult după ve­
nirea sa ca fişpan la Bistriţă, mai
fu numit şi comisar regesc, dâr nu
pentru comitatul întreg, ci numai
pentru districtul Năseudului, atunci
un fruntaş graniţei* a cjis îngrijat:
„Băgaţi de sămă, că asta nu-i a
bună pentru noi grăniţerii; se gă-
tesce lucru mare contra nostră; tre-
bue se fim una şi se avem ochii în
patru, că grele lupte ne aşteptă! 11
Şi avu dreptate bravul grăniţer.
Astăcjî planul lui Banffy cu grăni­
ţerii nu mai este taină: a-i frânge,
şi pe urmă a-i maghiarisa; cu o cale
pote a-i mai şi pedepsi, pentru-că în
1848 au ţinut cu împăratul.
Prea bine puşi i-a găsit Banffy,
mergend la ei: fiă-care grăniţer cu
casa sa, cu moşibra sa, la c^ile alese
îmbrăcaţi cu sumane, pieptare ori
cojdce bogate; comunele cu munţi
şi păduri proprii, cu frumdse fonduri
şcolare şi de stipendii.
Şi Banffy s’a pus pe lucru, gă-
sindu-şî între ei o undita fără scru­
pul!, pe omul banului — Ciocan.
Lucrul cel dintâiu al lui Banffy a
fost: a băga frică în inteligenţa gră­
niţerilor. In scopul acesta el luă pro­ tovărăşie cu o cetă de Jidani şi sub trecute. Urmâză desbaterea proieotelor pro- în spiritul în care le-a condus Szilagyi. Cu
cesele verbale dela comitetul admi­
nistrator de fondurile şcolare grăni-
ţerescî şi dificultâ aprbpe t6te su­
mele votate dela 1861 încoce, ast­
fel, că unii membri se pomeniră îm-
povoraţî cu sume până la 20.000 fl.
şi mai bine. N'a plătit nimeni nici
un ban din sumele dificultate, ddr
frica i-a cuprins aprdpe pe toţi.
Al doilea lucru al lui Banffy i-a
fost: a porni contra grăniţerilor pro­
cesul Kemeneştilor pentru „munţii
revindicaţî“, pe cari grăniţerii îi a-
veau în posesiune neîntreruptă încă
din secolul trecut dela însu-şî împă­
ratul lor. Banffy, ca ginere al unuia
din Kemeneştî, sciu să aducă trâba
acolo, ca grăniţerii, în mijlocul pro­
cesului, să primâscă a plăti Keme­
neştilor pentru munţi sumuliţa de
345.000 fl. înainte de proces, Keme-
neştii cereau grăniţerilor — prin fiş-
panul Lonyai din Marmaţia — pen­
tru munţi 150.000*)
Cât pentru plata sumei de
345.000 fl. Banffy n’a cerut grăni­
ţerilor decât să se învoăscă, ca mun­
ţii lor, revindicaţl şi nerevindicaţî,
cu tăie pădurile lor, să trăcă în ad­ tul Năsăudului. Cum vin grăniţerii cut aşa ceva şi niol nu-mi place. Nu este
ministraţia statului, şi grăniţerii, po­
văţuiţi de Ciocan şi advocaţii lor,
s’au învoit, şi astăcjî pădurile lor au
o administraţie, care consumă aprope
tot venitul pădurilor. Ce vreţi: mai
înainte grăniţerii îşi administrau pă­
durile lor prin doi forestieri, câte cu
700 fl. salar pe an; acjl numai în
Năsăud sunt 4 forestieri, în Rocna
4, în Bistriţa şi Bârgău alţii, cu o
droe de vigilî de tăte clasele, plus să trimită o deputaţiune de veterani susţinute pe basa art. de lege XXX: 1868. esecuta legile — cum nici nu pote face
*) Ore adevărat să fie, că din suma a-
câsta au primit câte 15.000 fl. advocaţii
grăniţerilor Lica şi Man, âr alte 15.000 fl.
să le fi primit — Ciocan? Acesta pentru
cari servicii?
,gazeta“ i în ^ care ^
ese
Afionamente pentru Austio-Ungaria:
Pe un an 12 fl., pe sAse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şAse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franci.
Se prenumeră la tdte ofi­
ciale poştale din întru şi din
afară şi la d-nii oolectori.
Abonamentul pentru Braşoţ
Admtnistraţiunea. Piaţa marţ
Târgul Inului Nr. 30, etagir
I.: Pe un an 10 fl., pe şest
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
A 1 T T J L L S Z I I . Cu dusul în casă: Pe un ar
12 fl., pe 6 luni 6 fl., pr» trei
luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
v. a. sAu 15 bani. — Atăt abo­
namentele căt şi insorţiunile
sunt a se plăti înainte.
Braşov, Sâmbătă 20 Februarie (4 Martie). 1 8 9 9 .
o direcţie mare în Bistriţă, numai Cluşiu în procesul contra părintelui tate pe acest teren se impune continuarea
pentru pădurile grăniţerescî, c’un Maca vei, că „fapta grăniţerilor din regularei valutei. Va trebui apoi să se ocupe
personal numeros şi cu salarii grase, 1848 este o ruşine?“ Adecă ruşine oât mai curând cu reforma dărilor directe.
Ce privesoe armata, concurenţa pe
cum pădurile se dau în arendă cu juruită Monarchului său legitim? acest teren aruncă saroinl grele asupra po-
preţuri mai bune? Vorba ceea: „Câş­
tig s’ar arăta bun, dăr nu iese ca­ Nu se pote. Majestatea Sa, care poraţiunei; sarcini noue însă nu se vor
a legat de stegul grăniţerilor Năsău- arunca. încât pentru honvecţime, desvoltarea
pul banilor“. denî marea medalia de aur cu in- ei trebue să zacă la inima tuturor.
scripţiunea „Fur standhaftes Ausharren
Tot în acăstă categoriă de ma­
Pe terenul bisericesc şi cultural minis­
nopere „spre binele grăniţerilor “ in der beschworenen Treue im Jalire trul preşedinte dise, că guvernul îşi va ţine
cade şi clădirea noului gimnasiu, 1848“, nu va lăsa, ca ei să sufere de primă problemă scutirea drepturilor sta­
pusă la cale de Ciocan, ca organ al pentru credinţa, ce I-au păstrat’o tului şi bistricei pe lângă susţinerea neatinsă
lui Banffy, şi care a costat 150,000 sub grele ispite în anul 1848.
florini, din cari mai datoresce încă a instituţiunilor create, apoi pacea confesio­
şi acfi 96,000 fl. Şi bine înţeles: nală şi bunele raporturi dintre stat şi biserică.
noul gimnasiu este o clădire mise- Programul noului guvern. (Aprobări în drâpta şi în stînga). Guvernul
urmâresce cu cel mai mare interes afacerea
rabilă; sânţit în 1888, deja pănă Revenim acjl mai pe larg asupra unor autonomiei catolice, se va bucura dâcă şi speră
acuma s’au făcut reparaturi la el de părţi din vorbirea-program a noului minis­ că cestiunea se va resolva norocos, fiiresce cu
vre-o 15.000 fl. Ar fi fost de ajuns tru preşedinte, ţinută în şedinţa de alaltă- susţinerea integră a principiilor şi e con­
un gimnasiu cu vre-o 60,000 fl.; erl a dietei cu ocasia presentărei noului vins, că şi cealată parte (episcopatul cato­
vorba însă era să se facă risipă, ca cabinet înaintea camerei. lic) le va avâ în vedere. Speră de aseme­
aşa fondurile să sece mai curând. După-ce vorbi mai întâiii despre în- nea, că şi congrua se va regula ou suc­
Au nu vedeţi, că şi la fonduri oheierea păcii spunând, că pe basa acestei ces. Ministrul continua apoi astfel: „Inte­
Banffy a impus o administraţiune păci a venit aici şi se va nisui sincer spre resul de esistenţă al statului naţional ma­
prea scumpă pentru trebuinţele de pacificare, care să introducă conciliaţiunea ghiar este legat de cultură. De aoeea având
fapt? în spiritul public, fără însă a reounosce în vedere şi progresul în instrucţiunea pu­
Şi totuşi aşa se vede, că jert­
fele de pănă acum ale bieţilor gră- transacţiunl asupra principiilor, — blică şi esperienţele vieţii practice, avem
Col. Szell schiţâ programul de muncă multe de făcut. Guvernul ţinând semă de
niţerî încă nu sunt de ajuns; acum al său. Mai întâiii, <fl > va urma alegerea puterile fiinanciare, va face şi pe acest te­
se
se încărcă „cru4ii“ să le dea lovi­ preşedintelui camerei, apoi se va pune spre ren totul, pentru a garanta desvoltarea cul­
tura de mbrte. De mult se svonia, desbatere proiectul de indemnitate, la care turală a ţării".
că are a se construi o linie ferată în anunţă deja un amandament privitor la le- In ce privesce justiţia, guvernul do-
valea Someşului mare şi că Ciocan, în galisarea stării ex lex din cele două luni resce a conduce afacerile şi codificaţiunea
firma guvernului, adună sumele de visoriului despre pact. După acestea se va privire la afacerile de agricultură guvernul
lipsă. Acum primim o veste din Bis­ începe desbaterea asupra budgetului, care va scuti ideia asociaţiunilor rurale şi va
triţă, de care ne îngrozim : vor adecă va trebui să se sfîrşâscă pănă la finea lui răspândi cunoscinţele agronomice. In pro­
să facă pe bietele comune grâniţere, stor se
Aprilie, când va urma desbaterea proiec­ gramul său guvernul a luat şi cestiunea
deja de jertfele de pănă aici, a vota in tului despre judicalura Curiei ou modifică­ parcelărilor şi colonisârilor nu numai din punct
scopul acesta suma de 500,000 fl. seu rile stabilite în compromis, şi împreună cu da vedere economic, ci şi politic social.
o jumătate de milion, şi adecă con- acesta desbaterea asupra revisuirei regula­ Regularea afacerilor vicinale (căi fe­
tragend un împrumut mare şi punend mentului camerei. Numai după desbaterea şi rate) este inevitabilă. Va revisui legea dru­
ipotecă averile grăniţerilor, fără însă ca primirea acestor proieote urmâză desbate­ murilor de fier ou specială considerare la
ei să primâscă vre-o dobândă după rea proiectelor privitâre la pactul cu Aus­ scutirea posibilă a intereselor comunale şi
suma votată, timp de 90 de ani. In tria. Pe aceste proiecte guvernul său pune & fundaţiunilor de drum.
chipul acesta comunele vor fi storse cea mai mare greutate. In privinţa acâsta Vorba fiind si de administraţiă, acâsta
pănă la măduvă, tote veniturile lor guvernul stă firm pe basa legei dela 1867 este una dintre cestiunile cele mai grave.
se vor slei făcând faţă intereselor şi şi ţine strîns la litera ei. Pe terenul acesta vor trebui să se reguleze
anuităţilor împrumutului, er când
Col. Szell vorbi apoi despre direcţia scăderile şi lipsurile, cari nu se pot resolva
plăţile n’ar urma punctual, atunci lui politică. Ea este adevăratul liberalism. decât armonic. Guvernul e de părere, că
totă averea imobilă a comunelor — Declară cu sinceritate, că dela acâsta di­ în ce privesce administraţia, trebue să se
munţi, păşuni, păduri etc. — ar recţie nu se va abate nici c’un pas, şi în pună pe punctul de vedere al statificării.
ajunge sub dobă, — atunci comu­ creaţiunî, în instituţiunl, în desvoltarea poli­
nele ar fi nimicite. Regularea pe acâstă basă însă doresce s’o facă
Fericului e iminent, şi e tim­ tică şi culturală voesce înfiinţarea statu­ fără a răni şi nimici autonomia municipală
unitar.
lui naţional maghiar Pentru şi comunală în întregul ei. Vor trebui să
pul suprem, ca districtul întreg să opera acâsta cere sprijinul şi înorederea se mai aducă în afacerea acâsta câte-va
protesteze sus şi tare contra acestui tuturor; va preţui, în acest scop, şi spriji­ legi absolut necesare şi din punct de ve­
atentat diabolic, îndreptat asupra nul acelora, oarl nu sunt în partida lui, dere al garantării libertăţilor publice. In ca­
averilor private grăniţerescî, şi să căci mare este lucrarea, ce-i stă înainte şi drele acestei reforme, trebue să se creeze
facă guvernul a înţelege, că prin fiă-oăruia îi vine partea cuvenită în acâsta şi legea disciplinară şi pragmatioa de ser­
astfel de uneltiri numai nemultă- lucrare, pice mai departe în legătură cu viciu. Ideile conduoătore ale reformei vor
mire, ură şi înverşunare se produce acâsta: „Nu voia să stau înainte c’un pro­ trebui să fie: unificarea, intărirea şi desvolta­
în poporaţiunea română din distric­ gram amănunţit; nicl-odată nu mi-a plă­ rea statului naţional maghiar.
Ministrul vorbi mai departe despre
să facă ei din sudorea lor căi fe­ corect a duce lucrurile înainte pe timpuri spiritul, în care va administra ţâra. „Când
rate speculanţilor de tot soiul? neprevăzute; timpul şi aşa nu pote fi con­ am venit la acest loo — cfi el — am
se
Fruntaşii grăniţer!, în primul dus, şi e de ajuns, dâoă necesităţile situa- adus cu mine părerea, de care sunt pătruns
şir preoţii, să înveţe comunele, că ţiunei date ajung la valâre în politica ac­ de când mă ocup cu politica. Am venit cu
nimenea nu le pâte sili a aduce tuală". părerea şi ou intenţiunile, pe cari le-am
astfel de jertfe. Legea silesce numai In afacerile esterne, el este politioianul profesat în primăvara vieţii mele politice;
a-se da terenul, pe unde merge ca­ păcii, âr columna principală a acesteia este nu le voiţi Dega nici acum, când sunt în
lea; dâr şi acâsta numai pe lângă un tripla alianţă. Pe lângă acâsta susţinerea tomna vieţii. Lucrul acesta e forte simplu
preţ cuviincios, prevăzut în lege. Şi de bune raporturi cu tote statele dinafară. şi puţin delicat. Voiii guverna, mă voiţi ni­
când totuşi li-s’ar face silă, atunci Raporturile cu Croaţia-Slavonia trebue sui a conduce tote instituţiunile şi voiţi
decoraţi la iVlajestatea Sa şi să-I Guvernul pune mare pond pe bunăstarea altcum un guvern — astfel, încât fără deo­
spună, că sunt loviţi, fiind-că I-am şi pornirile bune ale acestor ţări. sebire de naţionalitate, fără deosebire de ■ con­
fost cu credinţă în 1848. Au nu un
In afacerile financiare nu este permis fesiune şi fără deosebire de clasă', să măsurăm
remarcabil funcţionar maghiar, pro­ a se periclita echilibrul. Principiul acesta ’i tuturor cu aceeaşi măsură, Stâua mea con-
curorul Jeszenszki, a declarat în va da mult de gândit. Ca primă necesi­ ducătâre spre acâsta este stâua conducătâre