Page 54 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 39.—1899.

a orl-eărui gavern : lege, drept şi dreptate“. „fiă uniţi şi sâ se înţelegă cu socialiştii de în adunări, nici va pute cere ajutor când ţine necondiţionat, cu ori câţi membri vor
(Aplause însufleţite). „peste hatară — cu Ungurii, Sârbii Bulgarii, va voi să dea în judecată pe cei ce ’l ne­ ti de faţă. E de dorit însâ, ca numărul
„Rusneaeii, Mazurii, şi aşa mai încolo. Ro-
Ministrul încheia picând: Să închi­ dreptăţesc, şi nu va căpăta aceste drepturi, membrilor să fiă cât mai mare, căci e tim­
„mânii trebue să fie înţeleşi cu muncitorii
dem porţile luptelor mari. Să săvârşim pănă când nu-şî va plăti datoria veche. ■ pul să se manifeste un interes mai viu faţă
„de celelalte neamuri, dâcă vor ââ-şl xmbu-
muncă roditore, succâsâ şi paciuică spre „nătăţescă starea lor, aşa de rea astăcjl.... E adevărat. că în cărticica „Desrobi­ cu sortea acestei vechi reuniuni a nostre,
11
binele ţârii. Fiă, ca prima cîi a păcii sâ „Acei, cari vă vorbesc contra muncitorilor rea muncitorilor se cere votul universal şi prin înţelegere împrumutată să se caute
ducă în inimi căldura iubirii de patriă şi „străini, sunt lupi îmbrăcaţi în piele de pentru a (desfiinţa birurile cele grele — a lua măsuri pentru a da reuniunei avân­
„oie, cari vor să vă duşmănâscă împotriva
să depărteze amintirile amare şi durerose. adecă darea personală da 6 lei, şi că sta­ tul reclamat de împrejurări şi de spiritul
„fraţilor de suferinţî, ca să vă potă mai
(Aplause furtunose). tutele, pentru a-se conforma acestei pro­
„uşor ţine în robie, stăpânii de tote nea- timpului de adl.
După vorbirea-program a lui Szell „murile . misiuni, fără vot universal, cer dela mem­
11
Binefăcătorul Greciei. Am amintit,
s’au ridicat, rând pe rând preşedinţii par­ Nu e bre vădit, că se pune neamul brii 30 bani pe lună, adecă 3 lei 60 bani că în Atena a murit dilele trecute marele
tidelor din oposiţie pentru a-şi esprima la care aparţinem la o parte, pentru a se pe au, chiar dela început, cu legea „Lumei
sentimentele şi a-şi preoisa atitudinea lor căpăta sprijinul muncitorilor din alte ţări. nouă“, peste jumătate dărei actuale. Care bancher Syngros, care a lăsat pentru sco­
puri patriotice şi de binefacere suma de 30
viitâre faţă cu noul guvern. Las la o parte cestiunea, dâcă muncitorii va fi câtimea cofisaţiilor lunare mai târdiu, milidne. In testamentul răposatului se dis­
Horanszlty (preşed. partidei „naţio­ englesî, francesl seu germani vor da vre­ despre aeâsta nu se vorbesce; se ascunde pune, ca 3 milione să fiă folosite pentru
nale") dise, că spiritul conciliaţiunei s'a odată o lăscae, ca să ajute pe muncitorul îxi negură. Se mai prescrie ce e drept, pen­
înfiinţarea de scole şi spitale; institutelor,
manifestat deja în aotivitatea de pănă acum român. Vor trimite din contră în România tru sigurauţă, la articolul 8, că:
cari aparţin patriarchului ecumenic, li-a
a noului ministru-preşedinte, âracum se aude cu mai tărie de ai lor, ca să aibă cu ce. „Fie care membru este dator să aibă testat 2 milione, de asemenea a testat su­
şi din cuvintele lui. Oratorul se alătură întru trăi si din ce- se îmbogăţi. Vom vede mai „o.carte de membru dela partid, pentru
„care va plăti ,25 bani şi o va schimba în me mari institutelor de binefacere din in­
tâte la desfăşurarea eestiunilor de drept departe, cum nu se preocupă sooialiştii nici
u
„fie-care an . sula ' Chios. O damă, care locuesce în Viena
din programul guvernului, deorece vede, că de religiune, nici de legi.
Ast-fel birul se ridică la 3 lei 85 bani. şi care e rudă cu Syngros, a căpătat 1 mi­
ministru-preşedinte realisezâ şi în praxă In acâstă privinţă ^sta adevărată pră-
Să vedem acum ce se face pentru lion. Intre moştenitorii bancherului sunt
ceea-ce a promis. Nu doresce a-se ocupa paştie de care ne separă pe noi naţional-
„luminarea şi deşteptarea tuturor muncito­ înşiraţi şi regele şi prinţii regeşcl. Regele
amănunţit acum cu programul guvernului. liberalii de socialişti. Noi am înţeles şi vom
11
rilor . Autorii îi deştâptă să vorbâscă în era să moştenescă o mare proprietate,
Insă nu află mă o piedecă Ân calea sprijini­ înţelege, că avem să ne ocupăm şi să ne întruniri „despre nedreptăţile ce sa îutâm- prinţii regesci fiă-care câte 1 milion şi
ră cu zel a guvernului pe basa principiilor preocupăm de ţâra nbstră, de România, de
„plă ţăranilor, despre mijlocale pacîuice cu sora fostului minisţru Trikupis f/ milion,
2
desfăşurate de primul ministru. (Aplause). poporul nostru, de Români. Pentru restul
„cari s’ar pune capăt acestor nedreptăţi, însă disposiţia acesta testamentară şl-a re-
Fr. Kossuth (preşed. partidei inde­ lumei, îi dorim tot binele: dâr fie-care să „despre folâs'ele uniră ţăranilor, în sfîrşit tras’o la 1898 după răsboiul greco-ţurc.
pendente kossuthiste) declară în numele facă cum va crede, că e mai bine pentru „despre tot c interesăzâ mişcarea muncitorilor Este de interes a-se sci, că SyDgros tutuia
r
psrtid'ei sale, că partida independentă a dânsul. Nu avem să ne facem dascălii lu­ „plugari“. pe regele, căruia îi era cel mai bun amic.
renunţat în compromis la lupta ei escep- mei, mai întâi pentru-eă nimeni nu ne-a
Observaţi gradaţia deşteptării şi pu­ Gu tote acestea bogatul bancher era forte
ţională şi acum îşi stău faţă ’n faţă prin­ chemat să întrăm într’acest serviciu inter­ neţi-o în comparaţie cu lucrarea ce s’a fă­ modest, şi modest a rămas pănă la mdrte.
:
cipiile. Privesce în viitor cu consciinţa, că naţional. cut, dela înfiinţarea cluburilor pănă la miş­
partida independentă va ajunge la ţînta-i Acum să cercetăm cu ajutorul cărti­ Ciiiiuniă. Poimâne, Dumineoâ, la 6rele
cările ce au avut loc. !
11
finală, deore-ce drepturile naţiunei numai celei „Desrobirea muncitorului * cum s’a în­ 5 / p. m. se va celebra în biserica S-lui
2
Dâr nedreptăţile de unde v i n ? In 1
aşa au putut fi scutite pe basa dela 67, că, jghebat lucrarea. Etă ce se dice: Nicolae din loc cununia d-rei' Elena Nastasi,
lume mulţi omeni sunt nedreptăţiţi de se­
sentimentul constituţional ăl regelui s’a ma­ „Făcând cluburi _şi :partid puternic so­ menii lor, în tote clasele societăţii. Nu se fiica d-lui profesor Lazar Nastasi, cu d-1
nifestat din nou, şi consilierul ce şi-l’a ales cialist, veţi fi stăpâni pe ţeră, alpgându-vâ întâmplă, că chiar părinţii nedreptăţesc pe George Stoicescu. Sihcerile nostre urări de
„deputaţi omeni de încredere, cari .să des - fericire!
acum a sărit în apărarea drepturilor na-
„fiinţeze birurile cele grele şi legile cele copiii lor, fraţii se nedreptăţe’sc între dânşii,
ţiuneii „nedrepte şi sâ facă altele, aşa cum vor şi copiii se răsvr&tesp în contra (părinţilor? Cufundarea unei corăbii. Corabia
a
I. MoVn'ar (preşed. partidei poporale „cere interesele clasei muncitore". Aici însă nu e vorba de aceste nedreptăţi „Moravui , > care circula între Hamburg şi
11
catolice) dise, că deşi salută cu bucurie Şi mai depa’te: omenesel, ci numai două feluri de „asm America şi jerâ de mărimea „Bulgariei
noul guvern, 'partida poporală va lupta mai „Când partida va fi destul de tare, âr pritorl" există — proprietarii şi autori­ (vapor, trecut prin multe peripeţii acum de
departe pe basa dela 67, parte pentru a-se „trebui Să desfiinţeze Senatul-şi să fană le-* tăţile. curând), a suferit dăunădl naufragiu. Catas­
şterge unele din nefericitele legi biserioescl „gila Camera cu deplină putere, fără a mai Er lumina xxu o caută în libertăte, ci trofa a pricinuit’o viforul, care a isbit co­
11
„aştepta iscălitura Regelui .
politice, parte pentru a-se modifica, şi ast­ introduc o priveghere poliţienescă, care rabia de-o bancă uriaşă de nisip. In urma
Aşadâr se ţintesce a face din socia­ 11
fel a se restabili viaţa socială creştină. Par­ nici în statele cele mai absolut guvernate puternicei isbitui-î „Moravia fu găurită şi
lişti un partid puţeimic, care şă, devie stă­
tida poporală ia posiţie în contra statifi- nu esistă.. In articolixl 3, litera c, al statu­ s’a cufundat cu atâta grabă, încât perso­
pân pe ţâră, —se declară legile în totali­
cării şcolelor confesionale şi pentru obli­ telor se dice anume : nalul ei de serviciu (30 de inşi) s’au
tatea lor nedrepte, organisarea constituţio­
gativitatea studiului religiunei. Ea urgiteză „Săteanul ajutat din baiiii olubului, e înecat cu toţii dimpreună cu căpitanul şi
nală actuală de răsturnată, birurile de des­
autonomia catolică, regularea congruei, scă- „dator sub pedepsă de a f,■ dat afară din trei oticerî. 1
fiinţate. Intemeiându-se pe aceste .idei, clu­ IHlijfJ IfJJOîmf t iVIOD G:t’I V •HSruR.)
rirea dărilor, introducerea dărei pe bursă* „club, să aducă comitetului dovadă de chi- . Serată literară urmată de joc* va
burile se mfiinţâză, consiliile generale şi „pul cum a cheltuit banii, ca nu cumva să i
lărgirea dreptului electoral etc. arangia în Năsăud societatea şcolarilor dela
congresul le guvernâră. Statutele devin ast­ „cheltuiască, pentru alt-c.eva, decât pentru
Gr. l*olonyi (în numele grupului ugro- „intei'esul judecăţii. Oei cari nu vor aducâ gimnasipl superior fundaţional la 11 Mar­
fel legea cluburilor.
nist) declară, că el şi aderenţii cer guver­ „asemenea dbvecji, pe lângă că vor fi daţi tie n. c. Intrarea : 50 cr. de personă. Ve­
Statutele .se numesc Lege, care e me­
nare legală, drâptă, fără deosebire de con­ „afară din club, vor fi daţi şi în judecată“. nitul curat e destinat în favorul fondului
nită să înlocuâscă pe celelalte şi ca să
fesiune şi partid şi în spiritul acesta va (Va urma.) numitei societăţii.
între bine în capul ţăranilor, că aeâsta
sprijini guvernul. Nu vor înceta însâ a flu­ Programa: 1) .„Cuvânt de deschidere ,
11
este legea adevărată. Să examinăm der ce
tura stindardul independenţei de stat şi a Perchisiţiile în Paris s’au conti­ rostit de preşedintele societăţii Teofil Tanco,
clic statutele.
pretinde independenţa economică. Yom nuat şi alaltă-erî şi eri. S’au făcut perchi- scol. cl. VIII. 2) „Hymn şcolar , cor mixt
11
Trei sunt scopurile clubului — de a
apăra autonomia munioipală, ba vom nisui sipii la preşedinţii „Legei drepturilor omu- arangiat de Emil Ştefănuţ, esecutat de co­
statornici frăţia şi unirea în depbşţe între
sâ se regenereze. Este dureros, că noul pre­ ’iixi", la secretarii, cassârii şi singuraticii rul şcolarilor. 3) „Dochia , studiu din mi­
u
toţi muncitorii; — de a lupta pentru lumi­
şedinte al guvernului se îustrăineză de de­ membri ai acestei lige; mai departe la tologia poporană de Andrei Bugnariu, scol.
narea şl deşteptarea tuturnr muncitorilor ; —■
plina egală îndreptăţire şi de introducerea iriembrii „Ligei patrioţilor francesi“ şi a cl. VIII. 4) „Nebunul", poesie .de G. Coş-
de a ajuta luptele partidului muncitor în
sufragiului universal cu vot secret. „apărării naţionale", apoi la br. Legony, pre­ buc, declamată de Fortunat Mureşau, scol.
ce privâsce îmbunătăţirea traiului şi poli­
Ou acesta şedinţa s'a închis la 12 şi 55. şedintele plebiscitar din departamentul Se­ el. VII. 5) „Asta horă-mi place , cor băr­
11
tica folositore- muncitorilor. Să examinăm
nei. La toţi aceştia s’au confiscat uumărdse bătesc de V. Vâsilescu, executat de corul
fiă care punct, ce organisare capătă.
obiecte- şi scrisori. şcolarilor. 6) „Vespasian şi Popinian", dia­
Propaganda socialistă în Unirea şi frăţia în deobşte. Cum să sta-
log de I. Negruţ, reprodus de V. Gălăţan
România. stabilesce? La articolul 3 al statutelor se şi T. Dornşa, scol., cl. VIL 7) „Barbu lău-
cjice:- *t»1 t\\$vuu Sn«oUnw Viri I
, S’a vorbit mult. în. timpul din „îndată ce vre-uu ţăran, membru . al tarxll", monolog de V. Alexandri, repx-e-
urmă . în pressa şi în corpurile le- ^clubului, va suferi vr’o nedreptate, acel 19 Februarie v. sentat de O. Prădan, scol. cl. VIII. 8) „Da­
giuitore române despre aceea, cum „ţăran, membru al clubului, va cere ajutor Papa bolnav. Din Roma se anunţă, tini de nuntă", studiu de V. Meruţiu, scol,
se face propaganda socialistă in Româ­ „dela club pentru a da în judecată pe cel că starea Papei continuă a fi îngrijitore. cl. VIII. 9) „Nopte bună", cor bărbătesc
„oe l’a nedreptăţit . de Emil. Ştefănuţ, executat de corul stu­
11
nia Etă c.e cjice însu-şî ministru- La început se cjioea, că Papa e bolnav în
preşedinte Sturdza, în discursul sen Clubul, înainte de a-i da ajutor, cer- influenză, apoi că sufere de aprindere de denţilor. 10)' „Duşmancele", poesie de G.
ţinut în discuţia interpelării d-lui ceteză situaţiunea ţăranului şi mai înainte plămâni. Fapt însă este, că Papa avea mari Coşbuc, declamată de V. Coşbuc, scol. cl.
Morţun, despre acăstă propagandă: de tote „dâcă cel, care cere ajutor, e mem­ fierbinţeli pricinuite de q cişţâ dela fluerul VIII. 11) a) „Arii naţionale", de Hinke,
?
bru al clubului şi n curent cu plata; şi piciorului stâng, care i-s’a produs înainte executate pe violină de Teofil Tanco, scol.
Am în mână o broşură editată de
spre mai mare precisiune se adaogă: cu 30 de ani. Oista aeâsta a întrat deodată cl. VIII. 6) „Depărtarea", vals de Emil
cjiarul „Lumea Nouă". Titlul broşurei este
„Nici într’un cas nu se vor pută ajuta în mare inflamaţie, care turbura întreg or Ştefănuţ, executat de orchestra şcolarilor.
14
„Desrobirea muncitorilor . Acâstă broşură
„omeni, cari nu sunt scrişl in club, seu chiar ganismul pacientului. Medicii i-au reeo 12) „Cuvânt de închidere", rostit de vice­
este oficială, a socialiştilor, căci „Lumea „decă sunt, cari au rămas datori cu plata co- preşedintele societăţii V. Gălăţan, stud.
Nouă" diu 20 Decemvre 1898 o reoomandă „tisaţieU. mandat să se supună la o operaţie, la ceea-
ce Papa numai cu greu s’a învoit. Operaţia cl. VII.
expres „ca cea mai bună broşură de pro­ Vedeţi, domnilor, că ţinta nu e aşa
s’a făcut şi cu succes prin profesorul Teatru german. Mâne, Sâmbătă, se
11
pagandă printre muncitori . de umanitară, precum să presentă la prima
u
-
Mazzoni. Oista era de mărimea unei porto­ va repx esenta drama spaniolă „ Galeotto
Am dinaintea mea trei din aşa numi­ înfăţişare. La început e vorba de unirea şi
cale. După operaţie pacientul s’a simţit de Iosâ Echegaray, prelucrată pentru scena
11
tele „cărticele , tote cu caracter oficial. de înfrăţirea tuturora; mai la vale însă,
oeva mai uşurat, însă în considerarea adân germană de P. Lindau.
Prima este „Statutele clubului muncitorilor unirea si înfrăţirea într’o odăiţă strimtă,
oilor sale bătrâneţe, sunt temeri de o ca­ 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au
11
plugari . Am chiar unul din esemplare îm­ în care nu se află decât acei muncitori —
tastrofă. ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz
părţit de d-1 Morţun în 21 Ianuarie 1899 cari plătesc bix’ul lor la club, şi încă din­
ale lui Moli cel mai bun remedixx prin efec­
In Camera deputaţilor. A doua broşură este tre aceştia numai acei, cari plătesc birul Reuniunea română de gimnastică tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 11.
11
„Desrobirea muncitorilor , şi a treia „Oate- lor regulat. şi cântări din loc, după cum este cunos­ se pâ'te căpăta' dilnic prin poşte de oătră far­
chismul femeii muncitorului . Ba străşnicia merge şi mai departe, cut cetitorilor din convocarea publicată, macistul A. Moli lifeiantul curţii din Viena,
11
Tuchlauben 9. In farmaciile din provincia sS sâ
Etă ce citesc-în Cărticica „Desrobirea căci la articolul 11 se cjice: că săteanul, îşi va ţinâ adunarea generală poimâne, Du­
ceră preparatul lui Moli provecjut cu marcă şi
muncitorului : care vreme de trei luni nu-şl va plăti co- minecă, la 10 ore a. m. în sala de desemn
11
ssubscriere.
„Ce ’i de. făcut? Muncitorii de aici sâ tisaţia, nu va ave nici dreptul de a vorbi a scâlelor nostre. Acâstă adunare se va