Page 55 - 1899-02
P. 55
Nr. 39.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.
osas â sa ii Istriem. jane (localităţi încă pe faţă românescl) ÎL â t e r at u r ă. lui Szell va fi salutat în Austria cu
câţl-va tineri inteligenţi, şi aceştia să fiă sinceră simpatie, ca o nouă învin
Foia italiană „11 Piccolo“ din trimişi să studieze mai întâiă în BucurescI „Ţintea Viteazultradiţiunî, le
Triest publică un articul de un deo şi apoi într’o scolă normală din Italia. Pen gende şi schiţe istorice, de loan Pop-Rete- gere a curatei şi neturburatei idei
sebit interes asupra poporaţiunei ro ganul. Acesta, pe cât seim, e cea mai com dualiste.
tru a obţine acest resultat sunt de-ajuns pletă scriere despre eroul Pintea. In ea- Roma, 2 Martie. Papa a avut
mâne din Istria. câţl-va ani. Sacrificiile de bani nu vor fi se cuprind forte interesante tradiţiunî şi
Autorul articulului spune la în istorisiri din tote părţile, pe unde a um o nopte mai liniştită. Spre meciul
de sigur înzădar: să se remarce, că în nopţii, după ce a luat o supă uşoră
ceput, că spiritul naţional la acest Valea-Arsă sunt peste 4000, din cari 6 op blat Pintea. S e află de vândare la tipo
44
popor este pierdut cu deseverşire, grafia „A. Mureşianu în Braşov şi la au cu puţin cognac, a adormit. Frigu
timi trec drept Croaţi seu Slavi, şi tot aţâ torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu rile au fost ceva mai pronunţate
precum pierdută îi este şi consciinţa
ţa şi în districtul Pinguente şi Castelnovo. posta 23 cr.). peste nbpte. J .
propriei sale individualităţi naţionale,
căci Românii din Istria s’au confun
dat cu poporul slav, primind limba Idei fundamentale In economia
şi obiceiurile acestuia. Articulul con politică, Budapeşta, 2 Martie. Astăcjî s’a Un popor întreg înrxidit. In pro
tinuă apoi astfel: făcut alegerea de preşedinte al ca prietatea Angliei se află departe, la mijlo
de loan Socaciu.
Am cercetat cele ce s’au scris acum merei. A fost ales fostul ministru cul Oceanului pacific, o mică insulă, al
trei-cjecî de ani asupra Românilor din Istria I. de interne Perczel cu 244 voturi con căreia nume este Pitcairn. După vreme în
superioră şi centrală, . şi le-am confrontat 1. Fiinţa economiei şi principiul tra lui|{Szilagyi, care a primit 74 delungată, la finea anului trecut s’a trimis
cu informaţiile nostre actuale relative la ecqnomisărei. voturi, tote dela oposiţie. Preşedin din partea Angliei o corabiă de răsboiiî,
acestă populaţie. Comparaţia este, decă nu Voinţa de-a trăi e înăscută în fiă-care tele de etate Madarâsz şi-a luat re ca să cerceteze acestă mică proprietate.
desastruosă, der forte tristă: sate întregi, făptură. Omul însă, avend consciinţa de ni as bun cjicend, că el întot-deuna Corabia s’a întors dilele acestea îndărăt şi
cari acum trei-cjecî său patru-cjeoî de ani present, trecut şi viitor, pe lângă voinţa a fost aderentul Ungariei indepen căpitanul a făcut raport despre cele văcjute şi
afirmau încă cu mândriă originea lor ilus de-a trăi, are în sine tot de-odată şi ni- dente, al democraţiei şi al egalităţii âsperiate. După acest raport, insula are în
tră, adl sunt stăpânite de Slavi şi s’au suinţa de a-şl îmbunătăţi traiul. sociale, der a sciut, că în posi.ţiasa present 70 locuitori bărbaţi 71 femei. Toţi
adaptat la viaţa slavă. Pentru susţinerea vieţei, pentru îmbu ca preşedinte, trebue se-şî stăpâneşcă aceştia derivă dela cele patru familii, cari
La 1860 Kandler a calculat, că ar fi nătăţirea şi îndulcirea traiului nostru, pen convingerea şi se aibă în vedere nu între anii 1859 şi 1864 au emigrat acolo
10.000 de Români în Istria superioră şi în tru realisarea diferitelor dorinţe şi scopuri, mai regulamentul camerei. din insula Norfolk.. Chiar şi cele patru fa
valea rîtilui Quieto, locuind satele-No va- ce avem, se cer multe mijloce. Se cere nu- După acesta a apărut Perczel milii dela început erau înrudite deaprope
cracina, Daune, Deleuie, Gelsane, Sapiane, tremânt pentru stîmpărarea foniei, locuinţe în costum maghiar şi şi-a ocupat unele eu altele, âr .astăcll toţi loouitorii in
Mune, Lipa, Oosiane, Rupă şi altele. Nu şi vestminte pentru adăpostirea şi scutirea locul. Ministrubpreşedinte Szell a sulei formeză aşa cjicend , o familiă. Se în
mele acestor localităţi sunt mai t'6te de trupului nostru ; afară, de acestea mai avem mulţămit lui Madarasz, care deşi bă ţelege de sine, oă aceste raporturi de înru
origine romanică. O petră monumentală încă şi alte multe trebuinţe, căci omul ilu trân, a condus atâta timp desbate- dire au avut urmări păgubitore asupra ur
atesteză, că teritoriile acestea au fost dis e ca animalul', cară, după-ce s’a săturat, rile. Asemenea i-au mulţămit şi con maşilor. In privinţa Corporală, aceştia, ce-i
tribuite de cătră împăratul Claudiu printre stă liniştit pănă când flămâncjesce din nou. ducătorii oposiţiei. drept, sunt sănătoşi şi sdravenl, der în
soldaţii din legiunea lui Aulu Plautio. Ar- Firea omenescă nu e staţionară în trebuin Apoi s’âu ales vicepreşedinţii privinţa spiritului se află într’o rapidă de-
cheologii mai găsiră aci o mare mulţime ţele sale: dorinţele -şi plăcerile omenesc! camerei Tallian Bela cu 220 şi Damei* oadenţă faţă cu cei din insula Norfolk.
de pietri, inscripţii, morminte, moneţe ro Gabor cu 222 voturi. Simţul moral al lor este tîmpit, modul de
sunt fără margini.
mane, dovedind nu o trecei’e repede a cu In şedinţa urmatore s’a pus la gândire şi peste tot activitatea spiritului
Mijlocele, cu cari acoperim diferitele
ceritorilor lumei prin aceste locuri, ci chiar nostre trebuinţe, sunt pentru noi bunătăţi; ordinea cjilei continuarea desbaterei lor cu puţin se deosebesce de-a animalelor.
că elementul latin a fost autohton.'aci. Căpitanul e de.părere, că peste puţin timp
he ' servesc spre bine, de aceea le vom, asupra indemnităţii, ce a fost mai
Adl însă numai Sejane (600 locuitori) u * 1 de mult întreruptă. întreg poporul va deveni tîmpit şi năuc. Altă
numi cu un cuvânt bunurţ . )
r
îşi mai afirmă încă naţionalitatea română. scăpare nu e pentru ei, decât deqă în timpul
Multe bunuri se găsesc în natură gata, Budapeşta, 2 Martie. Astăcjî la
Şi este într'adevăr de plâns, că copiii din cel mai scurt vor fi colonisaţl cu toţii în
apte pentru întrebuinţare, d. e. apă, aer, lu 5 ore partida apponyistă a ţinut con-
comuna Sejane, vre-o 70, sunt siliţi săffe- vre-un ţinut mai locuit, unde prin căsătorii
mina şi căldura sorelui, felurite fructe, ră ferenţa anunţată, la care au luat
cuenteze scola slavă din Muno, (alt sat, să se amestece erăşi cu omeni de cultură
dăcini etc. Omul'însă nu s’a mulţămit nu parte şi membrii din provincie ai
unde sub dâsa cenuşă slavă mai svâcnesce mai înaintată.
mai cu aceea, ce a găsit de-a gata în na partidei. S’a. propus şi s’a primit un
■de sigur focul vechei latinităţi). Cum îşi petrec milionarii. Mili
tură, precum s’au mulţămit cele-lalte vie- proiect de resoluţiune prin care — în
Pănă acum câte-va decenii, tote aceste ţuitore de pe pământ, ei el, ajutat şi îm-' legătură cu enunciaţiunile făcute de onarul din Australia, James Tyson, fiind
sate mai sus numite erau lipsite de scoli, întrebat odată, că în ce-şl gasesce distrac
pins fiind de superioritatea fiinţei sale, a Coloman Szell, cari consună cu ve
de preoţi, de medici. Ele cunosceau, ea ţia cea mâi plăcută, respunse că în lupta cil
iscodit şi a făcut şi îşi face necontenit bu derile apponyiştilor — se declară, că‘
autoritate, numai pe perceptor şi pe geu- nuri de acelea, cari nu se găsesc în stare partida naţională apponyistă vede fiarele. Acesta i-a fost petrecerea cea mai
darml. plăcută a lui în totă vieţa. Vânatul îl ocu
naturală apte pentru întrebuinţare. Felurite sosit momentul de a părăsi punctul
De curând se introduseră scoli în a- pa atât de mult, încât nicî-odată -nu-i ră
mâncări şi beuturî, mobile, instrumente de seu de vedere oposiţional intrând în
ceste localităţi — însă scoli slave. Şi când mânea timp să mergă nici măcar la bise
tot'felul şi alte-lucruri, pe cari le folosim partida guvernului, al căreia program
episcopii din Triest băgară de semă, că rică, ori la teatru ba nu putea să dea nici
în vieţa de tote dilele, nu se găsesc gata se unesce acum cu al ei şi sprijinind
•satele astea n’aveau preoţi, trimiseră acolo măcar vre-o cină. Când era în etate de 71
în natură, ci şi-le gătesc, şi-le fac omenii: guvernul lui Coloman Szell. Contele
clerici — slavi. ani se hotărî să lase vânatul şi să ducă
din materii esistente în natură. Facerea Apponyi, care din causa morţii tată
Românii, cari totdeuna fuseseră mal seu gătirea lor.acostă muncă, care e îm lui seu George Apponyi n’a putut o vieţa mai liniştită, der după oâte-va săp
trataţi, batjocoriţi şi porecliţi, au primit preunată cu sacrificii, de aceea fie-care om, lua parte la conferenţă, atelegra.fat: tămâni ’i se urîse si se îutorse erăşi la
fără resistenţă şcolile şi preoţii, cari aveau ţinând cont de sine, va nisui într’acolo, „Cil voi am fost, cu voi voiu ră predilecta lui ocupaţiune cu convingerea, că
•să-i desnaţionaliseze; şi, generaţiile nouă ca munca lui să nu fiă zadarnică, ci din mâne . vânatul ofere omului singura plăoere cu
44
crescură în uesciinţa originei lor, decă nu contră să fiă cât se pote de folositore sco Budapesta, 3 Martie. Baronul rată şi adevărată. — I. Rockeber, cel mai
chiar în dorinţa de-a face să fiă uitată pului, ce îl are în vedere. Desideriu Banffţi fu numit mareşal bogat om din lume, a căruia avere colo
acestă origine, ca o pată desonorantă. Acestă nisuinţă însoţesce atât procu unguresc al Curţii. sală trece peste 400 milione dolari, iubesce
cu pasiune cântecul în violină. Când pote
Dâr, decă instrucţiunea din şcolile rarea seu agonisirea de bunuri cât şi între Viena, 2 Martie. Oficiosul „Frem-
slave li-a pus în gură o limbă slavă, — în buinţarea lor. Sub conducerea acestei ni- denblatt vorbind de discursul pro să cânte neconturbat câte-va minute cu
44
care totuşi sunt multe cuvinte românescl, — sumţe tot omul ' îngrijesee necontenit de gram al ministrului preşedinte Szell violina sa, pentru întrâga diuă se simte
nu a putut însă să le schimbe tipul fisic; traiul'său, di de di, în măsură mai mare c|ioe, că acesta s’a declarat aderent fericit. — D-ra Hetti Green, proprietara
loouitorii satelor amintite au acelaşi tip : său mai mică îşi. procură bunuri,î şi le îm unei averi de 250 milione, afară de ocu-
din convingere al constituţiunei dua
sunt bruni, cu păr negru şi creţ, ochii ne trebuinţeză pentru acoperirea de trebuinţe. liste şi a pactului dela 1867. Un , paţiunea de cancelariă nu cunosce nici o
grii vioi, inteligenţă deşteptă, vicleni şi In acestă continuă îngrijire de traifi, garia a trecut der peste crisă, plăcere. Cel puţin 12 6re la rji petrece în
mândri. continuă procurare şi întrebuinţare de bu fără ca ideia dualistă se se fi întu cancelariă la masa sa de scris, de unde
A redeştepta în acele populaţii con nuri, constă peste tot fiinţa economiei. ) necat. Spereză, că acum şi defini dirigeză administrarea milionelor. Mai este
2
sciinţa originei lor latine ar fi operă lungă Omul, ca fiinţă resonabilă, nu pote tiva regulare a raporturilor econo însă şi un alt lucru, pe eare-1 face cu plă
^i grea, dăf nu imposibilă. Instituirea unei purcede orbiş la agonisirea şi întrebuinţarea mice dintre Austria şi Ungaria va oere. In fiă-care an cel puţin de 2—3 ori
scoli românescl şi italiane la Segano ar de bunuri, ci lucră — şi se aşteptă dela corespunde scopurilor dualismului. îşi adună catrafusele si se mută în altă lo
pută fi semnalul deşteptărei în întregul densuf ca se lucre resonabil, cu plan Acum continuarea comuniunei eco cuinţă. Pentru ea însă acest lucru nu con-
acest vast district. Şcola ar trebui să fiă şi cu chibsuinţă, nisuind într’acolo ea să nomice este asigurată. Programul stitue nici o greutate, căci întreg mobilia
bilinguă, pentru-ca să aibă şi succes prac dobîndescă mai mult decât jertfesce, ca cu rul îi încape pe o trăsură. — Edward Bain
tic, familiarisând pe copii cu limba italiană, ostenălă, cu jertfă personală cât se pote dică principiul economic sen al economi regele drumurilor de fier, de gâba se si-
vorbită în cea mai mare parte a provin- de puţină, să dobîndescă cât se pote de sărei s’a format deja de mult. Quesney, lesee de ani de cŞile să-şi găsescâ astâm
oiei. De-aîtminterl, locuitorii din Mune, mare folos, cât de mult bine său cât de unul dintre întemeetorii sciinţei economice, păr, căci pasiuuea de-a face călătorii cu
■Gelsane, Sapiane, Oosiane, Sejane etc. mare plăcere personală, care va să cjieă cu elice, că perfecţiunea conduitei economice drumul de fier este atât de înrădăcinată în
este a obţine cea mai mare augmentare
vorbesc deja destul de bine italienesce, cheltuelă 'cât se pote de mică să ajungă (înmulţire) posibilă a plăcerilor, cu cea mai el, încât nu se simte bine, decât numai
mulţumită raportului lor continuu cu Trieste folos cât se pote de mare. Acestă nisuinţă mare micşorare posibilă a cheltuelilor ţd’ob- când se află în tren. Când în urma unor
.• şi Fiume. şi acest mod de-a lucra este un postulat al tenir la plus grande augmentation posi călătorii mai lungi îl cupidnde obosâla, el
Mai puţin uşoră ar fi redeşteptarea economisărei, şi a primit numirea de princi bile des jouissances par la plus grande di- se retrage încet în oâte-un uughiu al
oonsciinţei naţionale, de vâcurl amorţită, a piu economic seu „principiul economisărei '., ) minution des depenses, cost la perfection vagonului şi aţîpesce puţin. Acasă el nu
4
3
de la conduite economique):
locuitorilor din valea Quietului: din satele pote durmi. — George Gould, Iohn Astor
(Va urma). Economistul englez Senior formuleză
Slum, Raspo, Dolegnaves etc. Der greută una dintre cele patru acsiome fundamen Barles Pratt şi alţi milionari tineri au în
ţile n’ar trebui să ne descurajeze în opera ‘) In limba germană se numesc „Gu- tale ale sale ast-fel: tot omul să caute, ca văţat să înmâneze maşinele de vapor şi
u
44
ter“, în cea francesă „richesses -„bogăţii , adese-orl îşi petrec timpul conducând loco
.sfântă de-a salva din complectă desnaţio- pe cât numai se pote, să-şi înmulţescă ave
şi în cea engleză „woalth , „bogăţii .
44
44
nalisare acele fragmente, nu nevrednice, rea cu sacrificiu cât se pote de puţin. Proud- motive. Alţii îşi găsesc plăcerea şi bucu
2
i ) Cuvântul economic se derivă din
;ale marei familii latine. hon vede legea cea mare economică în a ria în grădinărit, prăsirea vitelor etc.
cuvântul grecesc olnog-vopog=lege de casă, produce cu spesele cele mai mici posibile cea
Pentru a avă institutori ai scolelor ţinerea casei în ordine, care va să dică mai mare cantitate de valori (prodouir aux
romano-italiene, ce ar trebui deschise în chivernisirea casei şi administraţia averii. moindres frais possibles la plus grande Proprietar: Dr. Aure/ Mureşianu.
.aceste sate, s’ar pute lua din Berdo şi Se ’ ) Conduită economică, care va să quantite de valeurs). Redactor responsabil: Gregoriu Maior. '
3
