Page 57 - 1899-02

AUBttAOŢIWHEA, „gazeta“ iese în jgcare Ai,
iisMstraţimea şi Tipografia. ADonameme pentru Austro-Ungaria:
XÎMSOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe s6se luni
6 f 1., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
sa primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
;m se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şiso
DiSERATE se primesc la A0- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
lilS'STRAŢIUKE în Braşov şi la C A M lM N S lil N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrolo Birouri de «nunciuri: Se prenumeră la tdte ofi-
în Viena: ifl. Duk03 Naehf. oiele poştale din întru şi din
Sax. Auaenfeld &. Eroeiioh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf slosso.
A. 0ppolik8 Naehf. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşoţ
In Budapo sr.a: A.V. Qoldbor- Admmistmţiunea, Piaţa mart
oor, Ekatnln Bornat. In Ham- Târgul. Inului Nr. 80, etspit
burg.- Harolyl A. Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe ş^st
PREŢUL IKSERŢIUSiLOa : o so­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or,
lia garmond pc o colbnă 6 or. Cu dusui în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu­ ( ^ - T n a r m . e r d e r u m i n e c a Y) 12 fl., pe 6 lui.î 6 fl., po trei
blicare. ~ Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
y. a. sâu 15 bani. — Atât abo­
după tarifă şi învoială. namentele cât şi inserţiunile
BECLÂKE pe pagina a 3-a o
1 seriă 10 or. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 4 0 .—Anul LXII Braşov, Duminecă 2 1 Februarie ( 5 Martie). 1 8 9 9 .

Aperarea contra maghiarisării. E vorba de îndatorirea impusă Etă dăr, că avem deja pănă tru-preşedinte Sezll a cţis, că el stă
directorilor dela şcolele poporale acum trei feluri de procederî deo­ pe basa „adevăratului liberalism , er ca
u
Din cji în 4* vedem, că maghia- confesionale de a face regulat ară­ sebite. Nu dovedesce acâsta lipsă ţintă finală consideră „înfiinţareai sta­
risarea dă tot mai mare năvală asu­ tarea absenţelor şcolare şi a trimite de unitate şi de energie în condu­ tului maghiar unitarPentru ajunge­
pra nostră şi a instituţiuniior nos- conspectele asupra lor la fiă-care cere şi îndeosebi lipsa unei înţele­ rea acestei ţînte, el cere sprijinul
tre. Asalturile şi atacurile ei sunt două săptămâni primăriei comunale. geri între Consistoriile nostre româ­ partidei liberale, der a mai adau-
tot mai înverşunate. Foile nostre Aceste arătări seu conspecte nesc!, care ar trebui să fiă neapă­ gat, că se va bucura, decă va câş­
românesc! de am de cţile pun me­ s’au făcut pănă acum regulat de că­ rată în asemeni cestiunî, car! ating tiga şi sprijinul tuturor acelora, cari
reu la răboş fapte brutale şi ilegale tră învăţătorul şi directorul şcâlei cel mai capital drept al scolelor îi vor primi programul. A 'făcut
săvârşite de adversar! în paguba amintite pe blanchete românesc!, ce nostre? Să te mai miri apoi, că în­ apoi d-1 Szell declaraţiun! asupra
limbei şi a naţionalităţii nostre. le-au primit tipărite dela consisto- văţătorii noştri după câte-va „terem- ■politicei esterne, dicând, că el e ade­
Forte rar însă, o mărturisim ou du­ riul din JBlaşiu. De-odată însă ins­ tette“ ale inspectorilor unguresc! nu rentul politicei de pace, care se ra-
rere, se ivesc caşurile când ne aduc pectorul şcolar unguresc de acolo mai sciu ce să facă şi cum să-ş! mai zimă pe tripla alianţă; că în finan-
şi veştî îmbucurătore despre lupta găsesce — condus negreşit de ideia apere dreptul lor? cele statului trebue susţinut echilibrul;
de resistenţă a poporului nostru în statului aaţional maghiar — că nu E clar şi învederat, că şcolele nos­ că trebue susţinută armata comună,
operarea dreptului seu de limbă. e bine, ca şcola română să facă ară­ tre confesionale nu pot da raporturi der mai ales pentru honvecţime toţi
Nu numai odată ne-am plâns, tări în limba română, şi pretinde, despre cele ce se petrec în sînul lor trebue să se însufieţescă deopotrivă.
că lucrarea sistematică a contrari­ ca de aci încolo să i-se trimetă no­ decât numai în limba românâşcă. In ce privesce terenul bisericesc
lor, ce are de scop a-ne trage pas tarului comunal numai arătărî făcute Şi dâeă se face acuma o abatere cu şi cultural guvernul doresce scutirea
cu pas tot mai mult în mrejele ma- pe blanchete unguresc!. absenţiile, mâne se va pretinde, ca drepturilor statului şi bisericei, pe
ghiarisării, nu întâmpină din partea Este acesta o pretensiune tot şi clasificările să se facă în limba lângă susţinerea instituţiuniior create
nostră o resistinţă tot aşa de siste­ aşa de nedrâptă şi ilegală, ca nenu­ maghiară. deja (adecă tote legile de maghiari-
matică în aperarea drepturilor nos­ mărate altele. Der ea se face. Po­ Este mult de cjis aicî. Der pen­ sare), doresce şi pacea între confesiuni;
tre încălcate. runca se trimite prin notarul comu­ tru acum ne oprim la atâta, adău­ promite, că se va interesa de auto­
Cum-că neajunsurile conducerii nei şi directorul scolei stă înaintea gând, că este datoria consistoriilor nomia catolică şi de Congruă şi va duce
poporului nostru în lupta de apă­ marei întrebări: ce se facă? nostre de a face să se delăture înainte causa instrucţiunei publice,
rare a dreptului de limbă faţă cu Spre onorea conducătorilor sco­ aceste abusurî în paguba dreptului deore-ce „esistenţa statului naţional
ingerinţele neîntrerupte ale organe­ lei din Bucium-Şâsa fie c|is, ei n’au nostru de limbă; de a-se pune în maghiar este condiţionată de cultură“.
lor statului sunt de tot marî, ni-o l stat nepăsători în faţa acestui atac înţelegere şi a procede uniform şi In justiţie va merge pe calea croită
dovedesc desele caşuri, în car! gre­ în contra dreptului de limbă garan­ cu tâtă energia în apărarea lui. de Szilagyi, în agricultură va cultiva
garii noştri, gata de-a se lupta adu­ tat scolelor nostre prin lege, şi au Avem, mulţămită cerului, încă o ar­ ideia associaţiunilor de credit rurale,
când orî-ce jertfă, se plâng, că le dat espresiune în public îngrijirei mată bună, un contingent de luptă­ va pune greutate pe colonisârî şi par­
lipsesce orientarea, că nu sciu ce se lor. Dâr faptul însuşi, că s’au simţit tor! bravi. Să nu-i lăsăm neorientaţî, celări. In administraţia încă va face
mai începă şi cum se se mai pâtă neorientaţî faţă cu ast-fel. de proce- părăginiţî şi espuşî tuturor înrîurin- reforme, în deosebi află de lipsă In­
apera în contra năvălirilor duşmane. dere volnica, dovedesce o scădere ţelor duşmane, ci să-i ţinem strînşî troducerea administraţiei de stat fără
Intre aceştia trebue să înşirăm în conducerea scolelor nâstre, căcî disciplinaţi avându-le de grije şi nu­ a vătăma în întregul ei autonomia
în primul rând pe învăţătorii scole- ea n’a sciut să prevină de cu vreme trind curagiul şi însufleţirea lor în municipală şi comunală. La refor­
lor nostre poporale, car! mai ales unor ast-fel de atacuri neîndreptăţite. lupta pentru limbă şi naţionalitate. mele administrative se va conduce
în anii din urmă au ajuns într’un Şi erăşî venim la vorba nostră, de ideia unificării, întăririi şi des-
bal, încât câte-odată numai sciu ai că ne lipsesce sistemul în conduce­ voltării statului maghiar unitar. Cătră
cui sunt: ai învăţământului româ­ rea luptei nâstre de apărare. La Revista politică. sfîrşit ministrul declară, că voiesce
nesc, or! ai instrucţiunei maghiare, Blaşiu, cum ne spune corespondenţa Miercurea trecută s’a presentat să guverneze aşa încât „şă măsure
ai autorităţilor nostre confesionale, amintită, se tipăresc blanchete pen­ dietei noul ministeriu unguresc com­ tuturor deopoţrivă fără deosebire de
or! ai inspectorilor de şcole unguresc! ? tru conspecte de absenţii în limba pus aşa, după cum am arătat a4î naţionalitate, confesiune şi clasă, şi
In numărul trecut de Dumi­ română şi se împart scâlelor. Dela săptămâna. Ministrul-preşedinte Szell că steua lui conducătâre va fi: legea,
necă am dat loc unui strigăt din consistoriul din Sibiiu se împart, a desfăşurat programul noului gu­ dreptul şi dreptetea“.
Munţii Apuseni în faţa unei nouă după-cum suntem informaţi aseme­ vern, care de astă-dată a fost pri­ încă c’o 4i înainte cei 28 de
încălcări a dreptului de limbă, să­ nea blanchete în limba română, însă mit cu aplause de tote partidele ma­ deputaţi, cari eşiseră din partida
vârşit în paguba şcolei române con- conţinând sub textul român şi tex­ ghiare, căcî sîmburele lui îl forma guvernului au dat de scire, că vor
tesionale din Bucium-Şâsa de cătră tul unguresc. Er în forte multe lo­ împăcarea dintre ele. Mai întâiii d-1 întră erăşî în sînul ei. âr Joi a ţinut
sistemul de maghiafişare. La părere calităţi, cum chiar şi aicî la Braşov, Szell a arătat ce va trebui să facă şi partida naţională apponyistă o
caşul nu ar fi aşa însemnat, în ade­ se împart, dela comună ori dela ins­ parlamentul, ca, după-ce a încetat conferenţă mare, în care a hotărît
văr însă el este de cea mai mare pectorii regesc!, blanchete unguresc! obstrucţiunea, să reintre tote în vă- disolvarea ei şi Intrarea membrilor
importanţă, faptică şi principiară. cam în acelaşi mod cum se împart gaşele legale. ei în partida liberală a guvernului,
Şi apoi dela mic poţi conchide la blanchetele între contribuabil! pentru încât pentru direcţia şi spiritul, unde vor sprijini programul lui Szell.
mai mai mare. fasiunile de dare. în care voiesce să guverneze minis­ * •

Fântânile private secară una după ouat. In sat se trăgea clopotul de vaca şi scrofa“, 4ho femeia, „tot nu
FOILETONUL „GAZ. TRANS“.
alta, numai în fântânile comunei se amâjî; Martin cu soţia lui, Cati, şe­ s’ar ajunge, şi atunci nu am avâ nicî
mai afla apă, der în aşa măsură deau în odaiă şi prândiau lapte acru lăptişorul, cu ce să ne mai îndulcim.
Săpătorul de comori. mică, încât începură a-o da cu mă- cu pâne negră. Ambii aveau o faţă Sfântă Maică Precestă, ce va fi de
Mira. Bieţii âmenî săraci nici de apă acră, der nu din causa laptelui, ci noi!“
Era în mie4ul verei, câud sunt nu ee mai puteau bucura, celor bo­ dia a unei epistole, ce stetea des­ Ea ’şî ridică cornul şorţului la
căldurile mai mari. De vre-o 4 gaţi le era mai uşor: ei mergeau chisă lângă blid. Nicî unul nu pri- oehî, el o privi aspru ; nicî un ago-
ece
pănă ’n dâuă-spre-4ece 4de nu se cel puţin la cârciumă şi ş! stâmpă- via spre ea, şi totuşi amândoi îşi ba­ rnot nu turbura liniştea, care urma;
ivise nicî un nor pe ceriu. De dimi- rau setea cu bei ea cea acră. teau capul cu cuprinsul ei. O muscă era o jale mare îa căsuţa cea mică.
neţa pănă sora sorele ardea pămân­ Intre locuitorii mai cu dare de curiâsă fugea pe scrisâre de pe şir pe Martin avuse lipsă de ban! pentru
tul, ca şi când ar fi voit se facă mână ai comunei, nu se putea nu­ şir, cerca să rodă câte ceva de acolo, a-şl face căsuţa şi banii îi căpătase
cărămidj din acestă sărmană planetă. măra şi Martiu Rolier. Locuinţa lui dâr înzadar, că cernela nu era de dela un ţăran din Kleinhorthausen ;
Din causa secetei, secaseră tare era cam afară din sat şi era destul loc bună de mâncat. Acâsta o spă- acesta însă îşî vându curtea şi acum
şi rîurile cele marî, er păraele şi de mare pentru a încăpe în ea el riâ şi Martin, care aruncă repede era hotărît să-şî scotă banii.
„ vâlcelele că4useră in bâlâ secă, ori cu soţia sa; copii nu aveau, numai lingura din mână, dete una cu Rugat fiind să mai aştepte, el
că se chiar uscaseră cu desăvârşire o vacă slabă, ca una din cele visate pumnul în epistolă, încât omorî cu- îi răspunse lui Martin cu ameninţa­
dimpreună cu pescuţii şi cu broscu­ de Faraon, se afla în aşa numitul riosa muscă. rea, căi va. esecua fudecătoresce;
ţele lor. In unele părţi nicî omeni- grajd al lor, care însă mai mult era — „Prostul şi mişelul, vre să ne acesta era epistola, ce i amuţise de­
lcr nu io umbla mai bine. Aşa în un şopron. In coteţul de lângă grajd scâtă din casă!“ — isbucni el cu odată. Pe vremea aceea îi mergeau
Gumphausen, un sătuţ sub munte, se mai afla şi o bietă acrâtă, care furiă. „Si pentru-ce?— pentru sără­ rău trebiie; nicăir! nu se căpăta de
•.lucrurile steteau fârta trist. Raţele îusă numai grasă nu putea fi cu ciile de două sute de raărcî, pe cari lucru, şi abia se puteau ţinâ de pe
din curte de abia mai puri au face mâncarea, ce-o căpăta. Mai bine se noi nu le putem face. După secere o 4i pe alta. Nu mai putea fi dec!
„qua din causa secetei, âr găinile aflau cele patru găini, care-şî înseo- mai era ceva, că o sută am fi câş- vorba se aibă de unde pune ceva
u
numai câte-un „ghics“ scurt îşî pu­ mau hrana oonstătătâre din insec­ tigat’o cu lucrul, er de cealaltă sută la o parte pentru acoperirea ‘dato­
teau spune, când se întâlniau. Lip- tele din grădină prin rîcăire conti­ mai făceam ce făceam, dâr acum ?“.... riei. Cati în urmă se ridică şi de­
sia adecă apa chiar şi pentru paseri. nuă, erau însă şi ele cam leneşe la — „Chiar decă am vinde şi clară, că eă ya merge numai decât