Page 58 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 40.—1899.

Se vedem acum, ce se mai pe- ( Pe când Spaniolii culeg acum acestea, şi totuşi nimic nu s’a ales, I)ar pentru biserică. Ni-se comu­
trece în străinătate. rode atât de amare după răsboiul cu — aşa că în împărăţia Sultanului nică, că d-1 Nicolae Jugânar, econom în
De când s’a ales noul preşedinte Americanii, pe atunci aceştia o au de se pâte aştepta în tot momentul is- Turcheş, a dăruit pentru repararea tâmplei
al Republicei francese, în Francia în- furcă în Filippine cu poporaţiunea in­ bucnirî de răscâle şi revoluţii contra bisericei române din Baclfalăul Săcelelor
trâgă, dâr mai ales în Paris, dom- digenă resculată. Luptele mai pros- creştinilor, cari apoi să pună în flă­ suma de 100 fl. v. a. Nobilul fapt al dă-
nesce o mare agitaţie printre cei ne- pete ale Filippinilor sunt cunoscute. cări Orientul întreg. ruitorului nu are lipsă de laudă, căci se
mulţămiţî cu alegerea lui Lovbet. S’au Ei nu vor odată cu capul, ca Ame­ laudă îndeajuns pe sine însu-şl.
întâmplat chiar lucruri mari săptă- ricanii să ajungă stăpâni absoluţi pe
mâna trecuta după îmormentarea lui insule. Au fost învinşi, ce-i drept, în SCIRILE BILEI. Isprăvile gendarmilor unguresc!.
î
Eelix Faure. Generalul Rouqet întor- câte-va atacuri ce le-au avut cu duş­ 20 Februarie v. Ni-se scrie: Intre multele „folose", ce ne
cendu-se cu brigada sa dela îmor- manul, ei însă totuşi nu se dau, luptă Masa studenţilor români în Bra­ aduc cu deosebire noue Românilor gen-
mentare, unde a făcut onorurile, fu vitejesce şi în lupta acâsta s’au în­ darmii ungurescl, dintre cari abia a suta
şov. Mai curând de cum am fi credut,
întâmpinat în drumul spre casarmă rolat toţi cei cari pot purta arma, vedem traducând u-se în praxă salutara parte dâcă vin la ounoseinţă publică, am
de o câtă de vr’o 2000 de omeni pănă şi femeile. Filippinii se folosesc şi nobila ideia înfiinţărei unei mese a onâre a mai adauge şi acestea două, pe­
în frunte cu Deroulede, preşedintele de-o grozavă stratagemă: dau foc studenţilor români din Braşov. Mulţă- trecute în comuna Moeciul superior, cercul
„Ligei patrioţilor francesî“. Dârou- oraşelor şi satelor, pe cari văd că mită generositâţii publicului român şi ze­ Branului; şi anume: In acâstă comună li-se
lâde se aruncă şi apucă frânele ca­ nu le pot mântui din mânile Ame­ lului, ce l’a desfăşurat în direcţiunea acâsta destinase gendarmilor, în urma ordinelor
lului, pe care se afla Rouget, şi cji ricanilor. Aşa au dat foc şi Manillei corpul profesoral dela şoolele nostre medii, mai înalte, pentru comodisare o casă pentru
se
acestuia se plece la Elysâe, er nu din care a ars o parte însemnată. în frunte cu directorul său şi iniţiatorul care plătea comuna o chiriă de 16 fl. anual.
la casarmă, ca acolo ajutat de mi­ In învălmăşala produsă prin foc, pe In sera de 29 Februarie, întrunindu-se aci
acestei idei, d-1 Y. Oniţiu, o modestă în­
liţie se încerce o resturnare a formei stradele Manillei s’au întâmplat uci­ cercare pentru deschiderea mesei studenţi­ trei posturi de gendarml şi voind a se în-
de guvernament' de acjî francese. Ge­ deri şi măceluri crunte. Filippinii as­ lor se va face încă chiar dc-acum, din luna căldi mai bine, se apucă şi aprind acea lo­
neralul s’a opus, şi Deroulede cu ai cunşi prin locuri secrete, au năvălit acesta. Corpul profesoral a decis adecă, ca cuinţă, lăsând astfel pe bietul om în timp de
săi urmându-1 la casarmă, aici a fost asupra soldaţilor americani, i-au ucis e'rnă fără adăpost pentru sine şi vitele sale,
pentru partea a doua a anului şcolar cu­
arestat împreună cu alt soţ al seu, şi i-au măcelărit fără milă. Fillipinii rent, să provadă din fondul mesei studen­ ba fâcându i o daună msre, căci i-s’a ars
care a mărturisit, că se alătură întru au voit să-şî răsbune asupra Ameri­ ţilor de-ocamdată pe 20 de tineri sdrad cu şi o cantitate de nutreţuri pentru vite. —
tote la planurile ce le avea preşe­ canilor, pentru-că aceştia au ars ora­ prâncţ gratuit. Fără îndoâlă, că acest înce­ Tot aceşti gendarml prin 11 Iulie 1893 au
dintele Ligei patrioţilor. Ei sunt ares­ şul Uo-Ilo şi au prădat şi ucis în put, care — după cum mai amănunţit vor avut obrăznicia de-a împuşca un taur, care
taţi şi acţî, şi prin votul camerei mod înfiorător. Casele oraşului edi­ era proprietatea parochului din loc, fără
afla cetitorii din concursul de oferte al di-
(căci Deroulede e deputat) s’a decis ficate din lemn, au ars pănă la pă­ nici un motiv, decât numai din răutate şi
recţiunei gimnasiului, căruia îi dăm loc
urmărirea şi pedepsirea lor. întâm­ mânt şi poporaţiunea căuta refugiu mai jos — se presentă într’o formă ou to­ din îngâmfare, şi ca să arate superiorului
plarea acâsta, a făcut mare sensaţie ţipând sfâşietor. Fillipinii au întors tul nouă, va fi salutat cu bucuriă din par­ lor, că ce puşcaşi ageri sunt. Astfel dau­
pretutindeni, deorece se soia, că de Americanilor la Manilla măsura cu tea Românilor. Atragem cu deosebii-e aten­ nele comise de aceşti argaţi, cari sunt puşi
mult se lucreză în ascuns pentru răs­ care aceştia li-au măsurat la Ilo-Ilo. ca să ne apere viâţa şi avutul nostru
ţiunea familiilor române interesate din loc
turnarea sistemului republican în Vorba ceea: dinte pentru dinte de duşmani, se urcă aprâpe la 400 fl. —
asupra acestei publicaţiunl şi le recoman­
Francia. In urma acesta s’au făcut * dăm să nu pregete a înainta ofertele ce­ Etă ce folose ne aduo aceşti gendarml
în Paris numerdse perchisiţiunî do­ rute atât în interesul propriu, cât şi al plătiţi din sudârea poporului, âtă că ceea
miciliare pe la personele bănuite, că In timpul din urmă sosesc veşti, causei tinerimei nostre. ce alţi răuvoitori şi făcători de rele nu au
ar sta în legătură cu mişcarea mo- că mişcarea revoluţionară din Fl/Sace- cutezanţa să săvârşâscă, duc la îndeplinire
narchistă, în fruntea căreia se află donia s’ar fi mai liniştit, mulţămită Vice-şpamil Făgăraşului suspendat. aceştia prin fer şi f o c ! Un sătean.
prinţul d'Orleans, un coborîtor din întrevenirei Rusiei şi Austro-Unga- Din Făgăraş primim soirea, că vice-şpanul
vechii fegl ai Franciei. însuşi prin­ riei la guvernele din Constantinopol, de acolo Kapocsănyi Mor, în urma unui re­ Espulsărî. MercurI după amâdl, au
ţul, care se afla în Belgia, a fost Sofia şi la cele-lalte state din Bal­ curs făcut de d-1 Dr. Nicolae Şerban în fost chemaţi la prefectura poliţiei din Bu-
expulsat, şi acum el se află în Italia. cani. Pote că se va fi făcut ceva afacerea defraudatorului Griinfeld, a fost curesci: Brânişteanu, redactor la „Adevă­
Acjî agitaţiunea spiritelor s’a mai hotărîtor în lucru, căci marile puteri Mercurea trecută, în 1 Martie n., suspendat rul", Friedman, corector la „Dreptatea" şi
potolit şi putem c^ioe, că în Francia sunt interesate şi ar dori mult, ca din post din partea ministrului unguresc de David lancu, croitor, toţi membrii ai clu­
domnesce ârăşî linişte. de-ocamdată să fiă stinsă schintea interne. Se vede, că în cestinnea defrau- bului socialist. D 1 Puiu Alexandrescu şe­
răsboiului şi răsvrîtirilor, orî în ce dărei banilor orfanall dela Făgăraş au în­ ful siguranţei, li-a comunicat decretul de
*
parte a Europei s’ar ivi. ceput a se ivi complicaţiunî interesante. expulsare, învitându-i, ca în termen de 24
In Spania este crisă ministerială. Cu tote soirile „liniştitore“ însă, ore să părăsâscă Capitala. Brânişteanu e
Cabinetul Sagasta şi-a dat dimisiunea. nu e mai puţin' adevărat, că în pro­ Un proces al episcopului Pavel însurat, şi are copii. Ceilalţi doi sunt ne-
Causa mai de aprope sunt atacurile vincia turcâscă Albania, poporaţiunea contra familiei Banffy. Seim, că Prea însuraţl.
vehemente ce unii dintre vorbitori de legea mohamedană s’a răsculat Sânţi a Sa părintele episcop Mihail Pavel Propaganda socialistă în România.
le-au îndreptat în contra guvernului asupra creştinilor (sârbi) şi au înce­ dela Oradea-mare, ca representant al do­
şi a generalilor conducători de ar­ put a-o jăfui şi ucide în mod bar­ meniului episcopesc de-acolo, a intentat In şedinţa camerei dela 17 Febr. st. v. d-1
mată în răsboiul cu America. In mij­ bar. Guvernul din Constantinopol a proces familiei Banffy pentru nisce păduri Tache lonescu a întrebat pe ministrul in-
locul acestor atacuri cunoscutul ad­ trimis acolo trupe, ca să potolâscă învecinate cu domeniul episcopesc, pe cari strucţiunei publice, care este resultatul an­
mirai Gervera a declarat, că pentru răscâla, însă răsculaţii le-au bătut şi numita familia le-a cuprins şi le folosesce chetei făcute de inspectorii şcolari, asupra
căderea Santiagului singur guvernul pe acestea, şi mulţi soldaţi răniţi au de mulţi ani. Asupra resultatului acestui amestecului învăţătorilor în mişcarea ţără-
portă răspunderea, dedre-ce guvernul fost trimişi la Constantinopol. Răs- proces, „Familia" raportâză următorele : La nâscă, A cetit apoi o broşură a unui în­
i-a dat ordin să mârgă acolo. Decla­ cola Albanilor mohamedanî a fost tribunalul din Oradea-mare a dobândit epis­ văţător, intitulată „Fabule şi Satire", în
rarea lui Cervera a înstrăinat pe mulţi mai înverşunată în ţinutul Mitroviţa. copul, tabla regescă din Oradea însă a dat care într’o satiră întitulată „învăţătorii şi
dintre guvernamentali, aşa încât gu­ dreptate familiei Banffy, der Curia a apro­ Ciocoii" se atacă în termini violenţi pro­
vernul trebuia să se temă, că va fi Turcul tras la răspundere de bat sentinţa tribunalului, condamnând familia prietarii. Ministru Haret răspunde, că ime­
majorisat în cameră şi senat. Drept cătră puteri, promite marea cu sarea; Bauff'y şi la plătirea speselor de câte-va mii. diat ce au luat nascere râscolele, a trimis
aceea, ministeriul şi-a dat di misia promite reforme însămnate pe sâma Causa din partea domeniului episcopesc a inspectori, ca să cerceteze ce rol au avut
supuşilor săi, menite a restabili or­
şi acum probabil, că se va disolva dinea şi liniştea şi a scuti popora­ fost susţinută de d-1 advocat dominai Am- învăţătorii în mişcarea ţărănâscă. Inspecţia
şi camera pentru a-se face alegeri brosiu Creţ, care s’a achitat escelent de a durat două săptămâni. Inspectorii s’au
nouă. ţiunea creştină de vandalismul mu­ însărcinarea sa şi a fost felicitat din întors şi au comunicat deocamdată verbal
* sulmanilor. Dâr a mai promis el de multe părţi. ministrului, că ceea-ce s’a pus pe sâma în-

la o mătuşă a ei'în Aschenheim şi cată de loc; unde e acum comora în pericul de înecare ? Dâr cu mâna Martin amuţi vecjendu-se stând
cu aceea împreună vor face un pe îngropată? căci după spargere de gâlă nu putea merge la ea; bani faţă cu o astfel de fiiinţă suprapă-
regrinaj la locurile sfinte. Mătuşa cap de vre-o jumătate de 6ră, nu nu avea de loc şi de aceea se vecju mentână. Der după ce se mai des-
mai are câte ceva şi da dâcă i-a se mai îndoia, că dâră cum-va n’ar silit a jertfi alt-ceva. El prinse găina meteci, începu:
pute ajuta; firesce, asta ar fi fost o fi. Cu mijlâee obicinuite aci nimic cea negră, o băgă într’o traistă şi — „Uite, mătuşă, ţi-am adus ceva
minune, dâr pentru aceea omul tre- nu poţi face. Dâr îi veni în minte, porni spre fermăcetârea. îndată ce — o găină bătrână, care face ceva,
bue să încerce. El făcu semn din că „Şopârla", o femeiă bătrână des- ajunse la casa săracilor, urcă trep­ dâr apoi şi dumniata se mă înveţî
cap, că se învoesce şi îndată se creditată, eare-şl avea cuartirul în tele aceleia şi se vecju înaintea fer- ceva!“
gătâ femeia de drum. Trei ore în­ casa săracilor comunali, ar sci unele mecătorei, care sta lângă o măsuţă Strigoia vîrî mai întâiu mâna
colo şi trei bre înapoi, fără speranţă lucruri, ce nu-i e dat orî-cărui om mânjită, pe care erau resfoite nisce în straiţa lui Martin, scose la ivâla
de un resultat sigur, der oboselă si­ a-le sci, căci ea scie descânta la cărţi de joc şi mai murdare. Era o găina, care tbiera, simţindu-se în
gură pe căldura aceea mare!... vitele bolnave, scie tot felul de muere ghîbâsă şi ştirbă, cu o ade­ ghiarele uliului; o cumpăni în mâni,
Martin rămase acasă şi-şi sfar­ mijloce pentru bâle dintre iele, scie vărată înfăţişare de pasăre răpitâre pentru-ca se afle greutatea cărnei
0
mă capul, ca omul, care din nimic descânta de bubă şi de alte bâle şi cu ochelari uriaşi pe nas, — o nenorocitei jertfe şi apoi cjis dând
vre să facă ceva. Cele mai minu­ ivite din senin. Despre trecut şi strigâie, cum nu s’ar putea zugrăvi din umeri: „Multe nu siu, dâr cât
nate, dăr şi mai păcătâse idei îi viitor scia să spună mai mult, decât mai bine. sciu, îţi spun dâcă-i de lipsă“.
trecură prin glava cea largă. Dâcă toţi profesorii la oîaltă, numai faţă Martin o salută; ea abia răs­ Martin îşi desceperi secretul: -
s’ar pute face ceva cu.... Domne cu presentul se cam încurca câte­ punse la salutare, ca şi când ar fi „Ce crecjl, ore colo sus în Burghal-
apără, der nu, aşa un păcat totuşi odată, der renumele ei nu sufere prin fost într’un palat, nu în casa săra­ den, ar fi vre-o c.omâră, şi dâcă se
n’ar fi încercat el. Dincolo în Bug- aceea nimic. cilor. „Am sciut că vii“, începu ea. află, ce ar trebui făcut pentru a-o
holz se afla o ruină, care a fost E cunoscut, că cel ce-i pe calea „Sciu şi de ce? De ce? Ha? Se-ţî scote". Ii spuse mai departe, că el
când-va un castel cavaleresc şi l’a de a se înceca, se prinde şi de-un spun? Ţie îţi stă“ — ea arată căr­ nu se teme de nici o fantâmă şi
stăpânit un căpitan de hoţi. Der dâcă paiu; de ce der Martin nu şi-ar ţile cele în colârea curcubeului — „ţ’e promite, că va face tot, ce se va
acolo vor fi îngropate nisce grăme(ji cerca norocul la baba cea bătrână, î;î stă un om dela judecătoriă — cădâ pentru ajungerea scopului.
de aur? Dâcă ar săpa omul? Dâr care la tot caşul e un fel de paiu, eşti în strîmtâre de bani şi vii se Bătrâna îşi acoperi gânditâre
unde? Ruinele se întind peste o bu­ de care s’ar prinde cel ce se află te scot!“ faţa în palme, scâse apoi din sicri-