Page 59 - 1899-02

Nr. 40.—1899. G-AZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

văţătorilor a fost cam exagerat. In jude­ Divorţ. Tn numărul trecut de Dumi­ a lui, îndemnând pe popor să-l sprijinescă ferenţ&i, cestiunile sulevate de d-1 Aisâr au
ţele Olt şi Teleorman sunt patru înv&ţătoiî neca am amintit la soirile (jilei sub acest cu căldură şi să-i fie recunoscător, căci început să fie discutate de popor şi se au-
amestecaţi. Alţii nu mai sunt. Doi din titlu, despre primul divorţ civil întâmplat prin acest cor s’au distins mai întâi ii Ro­ diau mulţi esprimându(şî mulţumirea pen­
aceşti învăţători sunt deja depuşi şi ei au în Poiana-Mărului şi s’a cj^is, că pe părinţii mânii din Feldiora, atrăgând asupra lor a- tru cele aucjite.
şi fost suspendaţi din funcţiunile lor. Ş’au nevestfi divorţate Ana Bucur, Ioan Todor tenţiunea binevoitâre a publicului român D u p ă prelegere, delegaţii braşoveni
mai făcut cercetări şi în Argeş, şi nu s’a Cofeiu i-a costat acest proces de divorţ din tote părţile. Arată bucuria, ce au pro­ s'au retras în cancelaria scolei pentru a
dovedit nimic în sarcina învăţătorilor. Bro­ 500 fi. Precum ni-se comunică acum din dus în sînul tuturor Românilor constatările revida biblioteca ambulantă Nr. III a des­
şura citată de d-1 T. Ionescu este scrisă de parte competentă, cifra de 500 e greşită, făcute în adunarea generală de astă-vară a părţământului Asociaţiunei, care se află ac­
un învăţător dela Călina, de lângă Drăgă- căci acest proces n’a costat pe amintiţii despărţământului cu privire la zelul neaş­ tualmente în Feldiora. In bibliotecă se aflau
şanl. Ministrul a cerut darea lui în jude­ părinţi mai mult de 163 fi. 50 cr. teptat, cu care Românii din acâstă comună numai 11 cărţi, t6te celelalte erau împru­
cată. Delictul este forte grav. — Se mai cetesc cărţile din biblioteca Asociaţiunii, mutate la popor. DiD registrul împrumutâ-
Pepiniere de viţe americane. O so­
anunţă, că toţi călăraşii şi dorobanţii din ce li-s’a dat în folosinţă. Asigură pe popor, torilor, pe care d-1 învăţător Ştefan Taus,
armata teritorială, cari au făcut parte din cietate de capitalişti streini asociaţi cu că înaintând pe acâstă cale a luminei şi ca bibliotecar, îl portă în regulă esemplară,
câţl-va capitalişti mari din România, stu­
cluburile sooialiste din Teleorman, Olt, culturei, viitorul va fi al lui. Al treilea mo­ s’a constatat că în ierna acâsta, dela 6 (18)
Ylaşca şi RomanaţI, au fost încorporaţi în diază înfiinţarea a trei pepiniere de viţe ment, prin care s'au distins Românii fel- Decemvre pănă în 14 (26) Ifebruarie numă­
armata permanentă. americane: una la OdobescI, alta la Dră- diorenî, este noua musică instrumentală, ce rul celor ce au împrumutat cărţi din bi­
găşanl şi a treia în Prahova. Lipsa viţei
Cel mai bogat bancher grec a americane pentru reconstituire este mult abia de un an s’a constituit din sînul tine­ bliotecă a fost de 378, va să jică peste 180
murit clilele trecute în Atena. AndreiQ simţită şi înfiinţarea de pepiniere particu­ rilor plugari şi care atât de frumos a în- de împrumutătorî pe lună, âr al cetitorilor e
Syngros — aşa i-e numele — a fost însă lare, de mult aşteptată în România. naintat. Vorbitorul aceentueză însemnătatea mult mai mare.
nu numai cel mai bogat, dâr tot odată şi acestei musice, ca singură în felul său în­ Sera a urmat concert şi representaţiâ
cel mai generos Grec. In testamentul său Spre orientare. Bâle mai lăţite sunt tre Românii ardeleni şi îndemnă pe popor teatrală, despre care mai pe larg în numă­
şoldina şi reumatismul, ale căror simptome s’o sprijinescă şi încurageze din răsputeri. rul viitor de Duminecă.
el lasă cea mai mare parte a averii sale,
se arată nu numai cu dureri de piciâre şi Tote aceste frumâse dovedi, cjLe, a îndem­
preţuită la treizeci milione de drahme,
de mâni, der şi cu dureri de spinare şi nat pe comitetul despărţământului să-şî în-
pentru scopuri naţionale şi filantropice. cap. Esistă multe leacuri, cari alină aceste târcă privirile mai întâiii asupra Feldiorei 0 comună desbinată prin certe.
U n u l din cele mai importante legate de 3 suferinţe, der puţine, cari le vindecă. Cei
şi aci să începă seria prelegerilor publice
milione este destinat pentru ridicarea de bogaţi se duc la băi, dâr puţin folosesce, Braşov, 25 Faur 1899.
deore-ce boia nu se uşureză, ci devine mai proiectate. Sarcina de-a ţinâ prima prele­
şcâle şi a unui tribunal şi pentru îmbună­
grea. Este der de importanţă, dâcâ se gere a luat’o asupră-şl d-1 O. Aisăr. D-le Redactor! Subscrisul, fiind de
tăţirea înohisorilor; un alt legat e desti­
atrage atenţia asupra alifiei escelente con­ Râgă pe popor să-l asculte ou bună-voinţă. nasoere din comuna curat românâscă De-
nat pentru fundarea de euptâre economice tra şoldinei şi reumatismului, care a fost janî, situată la pâlele mândrilor Oarpaţî,
în Atena. Syngros lasă o sumă de două introdusă spre folosire de farmacistul Bela D-1 Cornel Aisăr îşi începe apoi pre­
milione şi patriarchatului economic; face Zoltan, liferantul curţii în Budapesta. legerea sa, vorbind despre însemnătatea asi­ în comitatul Făgăraş, dis şi ţâra lui Negru
legate importante stabilimentelor filantro­ Preţul unui borcan 1 fi. Efectul esce- gurărilor. Prelegerea a fost ţinută în stil Vodă, din care comună îşi trage originea
pice de pe insula Chios. Legatele pentru lent îl dovedesc mii de scrisori de mulţu­ forte poporal şi nu s’a mărginit numai la strălucita familia Mailat, foşti duel ai Tran­
mită; aşa în dilele din urmă şi-au esprimat asigurările propriu dise, ci a vorbit mai silvaniei, mă intereseză mult mersul lucru­
stabilimentele filantropice din Atena va-
mulţumirea şi recunoscinţa pentru alifia întâ’ti în general despre starea poporului rilor din acâstă comună, despre care n’am
riâză; între 500,000 şi 1 milion franci pen­ acesta probată: Colonel Zaficar din Karl-
tru fiă-care din ele. Afară de legatele per­ stadt, Josef Zsendovits preot în F. Dobsa, nostru şi despre desvoltarea împrejurărilor cetit nicăirl să se fi scris vr’odatâ ceva,
sonale făcute soţiei sale, apoi diferitelor Contesa Karoline Kapy Daun în Modling, prin cari el trece. Ast-fel treptat a intrat fie de bine, ori de rău.
Conte Keglevich în O. Zlatar, Colonel la în obiectul temei, arătând în cuvinte con- Peste acâstă comună au dat multe
rude şi amici, răposatul lasă marea sa pro­
honvecjl Dubr&viezky în Presburg, Johann viugătâre şi cu multă claritate de idei, că năcazuri, fn anul 1879 a venit un potop,
prietate dela Oropos regelui George al
Borca preot în Jasol, Maior Swoboda în una din căuşele principale ale sărăciei şi care a adus jumătate pădurea prin capul
Greciei, o sumă de un milion prinţului fa­ Klosterneuburg, Baron Markotsch în Yiena,
nenorocirilor ţăranilor noştri este neîngri- satului ou rădăcini cu tot. Noroc, că erau
miliei regale, o jumătate milion d-şorei A. Hofman în Pozsega, Josef Pfeiffer, ins­ jirea din bună vreme de viitorul propriu tot arini mari din sat în sus, căci altfel
Sofia Tricupis. Lui Syngros ’i-s’a făcut o pector la banca austro-ungarâ în Yiena,
cari în scurt timp au fost vindecaţi de şol- şi al familielor lor, — nenorociri, pe cari comuna se ştergea de pe faţa pământului.
înmormântare naţională. Familia regală a
dinâ şi reumatism. le-ar putâ încungiura ce! puţin într’atât, ca Pănă era încrederea în Dumnecjeu şi
luat parte la ea, âr petrecerile carnavalu­
în momentul din urmă să nu ajungă a um­ omenii trăiau în bună înţelegere unii cu
lui au fost în semn de doliu amânate.
bla dela unul la altul după ajutor, seu să alţii, le mergea bine. Dâr de când s’a abă­
Distincţiune. Dâmna Aristizza Roma Prelegeri poporale la Braşov. ajungă săraci pe la uşile âmenilor. tut dela dicala: „Ge ţie nu-ţl place, altuia
nescu, distinsa artistă şi societară dela Tea­ Seria prelegerilor poporale, iniţiate de Arată apoi diferitele forme de asi­ nu face*, s’a încuibat între ei şi condu­
trul Naţional din Bucurescî, a primit me­ comitetul despărţământului braşovean al gurări potrivite pentru singuraticele clase cători a „pismei răutate şi ârba neunire*.
dalia Bene-Merenti clasa I. Asociaţiunei pentru ţăranii români de pe de 6menl şi stărue mai ales pentru formele Apoi unde-şl află loc pisma şi ura, acolo
teritoriul acestui despărţământ, a fost intro­ de asigurări potrivite ţăranilor noştri: asi­ tâte lucrurile merg dea’ndâsele.
Pentru meseriaşii din loc. La co­
mitetul „Asociaţiunei pentru sprijinirea în­ dusă Dumineca trecută prin prelegerea, ce gurări pe viâţă, de destre pentru fete, asi­ Tote aceste rele şi neajunsuri au luat
văţăceilor şi sodalilor români din Braşov* s’a ţinut în comuna Feldiâra din partea gurări de copii pănă la o anumită etate, nascere numai de câţl-va ani, şi adecă cam
sunt de împărţit pentru ucenici, aplicaţi aici d-lui Cornel Aisăr, membru în comitet. contra focului, grindinei, asigurarea vitelor dela alegerea de învăţător, de când cu
în Braşov, patru ajutore de câte 20 fl. Do­ D-sa s’a presentat în comună însoţit de d-1 de jug etc. Spune, cum pentru o taxă a- legea despre salarisarea învăţătorilor. Co­
ritorii de a căpăta vre-unul din aceste aju-
ţâre, au să-şi înainteze rugările lor Comi­ Gr. Maior, de-asemenea membru în comi­ nuală de 9 fi. 44 cr. îşi pot asigura copiii muna fiind forte mică, abia de 100 familii,
tetului, pănă la 13 (25) Martie a. c. tet. Poporul îi aştepta în sala scâlei, unde şi plătesc pănă la anul al 18-lea, âr atunci nu puteau se plătâscă pe învăţător mai
Acelaşi comitet face cunoscut, că bi­ se aflau şi câţl-va preoţi, învăţători şi alţi primesc o sumă de 200 fi.; cum pentru o mult, ca cu 100 fl. la an, âr la o aşa leafă
roul Asociaţiunei s’a mutat în strada or­ âspeţi de prin comunele vecine Bod, Sânt.- asigurare pe viâţă plătesc la an 2 fi. 40 mică nu se prea îmbulzia omeni, şi de
fanilor Nr. 15, parter, cătră stradă. Loca­ Petru etc. pentru 100 fi., cum pentru o taxă de 6 fi. aceea nici certe la alegerea de învăţător
lul acesta, fiind destul de încăpător, este După-ce d-1 paroch local S. Micu în îşi pot asigura viâţa pe 200 fi.., casa şi nu erau. De când însă cu acâstă lege au
deschis în fiă-care Duminecă şi sărbătore
dela ora 3 d. a. Se învită deci toţi mese­ cuvinte căldurose presentâ poporului pe şura pe 100 fi. şi-şi asigură tot-odată şi trebuit din pâtră sâcă să ridice âmenii sa­
riaşii români din localitate a cerceta în nu­ noii sosiţi, d-1 Gr. Maior ţinu înainte de vitele pentru 100 fi. etc. Arată, în fine, cât larul la 300 fl., şi postul a devenit mai
măr cât mai mare acest local, în care le tâte să şl esprime bucuria sa, că se pâte de folositâre sunt asigurările pentru eco­ lăcomit. Doi tineri din comună, amândoi
stau la disposiţiă tâte diarele, câte vin găsi erăş! în faţa acestui brav, bun şi as­ nomi şi tote afirmările şi-le ilustrâză prin cu aceaşl calificaţiune, au concurat la el
gratuit la societate, precum şi o biblio­ cultător popor, despre care n’a aucjit în esemple vii şi convingătâre etc. şi poporul văcjendu-se în faţa a doi can­
tecă, pusă la disposiţiă meseriaşilor din
partea comitetului despărţământului bra­ timpul din urmă, decât soiri vesele şi îm- Peste tot, conferenţa d-lui Aisăr a didaţi, nu scia pe care să-l prefere, şi în
şovean al „Asociaţiunei pentru literatura bucurătore. Vorbesce despre corul mixt al fost ascultată cu oel mai viu interes şi a fine a ales pe cel mai sărac. De-atuncI
română şi cultura poporului român*. plugarilor şi despre însemnătatea culturală produs efect vădit. După terminarea con- şi-au luat începutul tâte intrigile în acâstă

nul mesei un calendar vechiu tot numai singur. Dâcă l’ar vede cineva, de cuprins de gândul lui, încât va- în treba lui. Era o nbpte cam întu-
mânjit, frunflărl prin el şi întrebă atunci se ascunde combra trei mii cei îi dete un ciubăr de lătur!, în necosă şi-l costâ multă ostenâlă,
pe Martin, când s’a născut? Apoi de coţ! mai jos şi din acel loc is- loc de ierbă, er bietei scrofe hămi- pănă putu se afle tufa de alun, pe
îi spuse, că e născut în zodia udă- voresce apă repede pe veciă. site, în loc de lături îi dete un braţ care şi-o însemnase de 4i - Apoi
ua
torului şi deci trebue se se păcjescă Martin îi mai promise o cupă de ierbă. grăbi la ruinele castelului cu inima
de apă. încât pentru comoră, ea e rasă din comâră, numai de ar da Săra ee întbrse Cati acasă, mortă sbocotitbre şi se aşe4ă între zidu­
de părere, că în t6te castelele vechi de ea, şi-şî luă cjiua bună, că la bă­ de oateDelă, fără bau! şi fără mân- rile ruinate. Nu se mişca nicî o
hoţesc! se află comori îngropate; trâna i-se urîse se mai stea; el nicî găere, numai cu doi colac! într’o frun4ă, domnea o linişte adencă;
sunt înse păţite de spiritele căpita­ nu aucji cuvintele bătrânei, care la năframă, pe car! îi puse înaintea dâr o buhă întrerupse liniştea prin
nilor de hoţ! răposaţi şi dec! rar eşirea lui îi cjise destul de respicat: bărbatului cu un rîs amar. Bărbatul strigările ei înfiorătore, şi lui Martin
păte cineva se afle ceva. Alt-cum „Eşt! un adevărat cap prost!* — însă era vesel şi femeia nu se pute îi treceau sudor! rec! pe spate la
ea bucurbsă îi spune, cum ar fi de ci crecjend, că ea-i răspunde la sa­ mira în de-ajuns de asta; el fluera vale; el credea, ca în tot momen­
urmat. El ar trebui, ca în miecj de lutarea de rămas bun, mai adause şi glumia, astfel că ea, în mintea ei, tul p6te veni vre-un cavaler de-al
nopte se taie dela o cruce de drum din a sa parte: „In vecii vecilor, începea se se îndoescă în sănătatea castelului se-l apuce de după cap.
o nuia de alun, care la verf se fiă Amin!“ Apoi alergă repede acasă creerilor bărbatului său. — Să nu-şî Şi că4h cât fu de lung într’o fun­
împărţită în două, ca o turcă; apoi şi-ş! puse trebile la cale. facă voiă rea, el, căcî e grija dătură, ce era ca o covată. De-6re-
ar trebui, fără de a vorbi o vorbă Era încă destul de timpuriu, lui, ban! trebue să vină! înainte de ce ei acesta o credea ca un semn
or! fără a se înturna îndărăt, să se luă dec! ciaglă şi secure şi plecă culcare mai aduse femeia dduă vase al ursitei, îşi aduse iute cibgla şi
urce sus la ruine şi acolo eă apuce la ruinele castelului, unde le ascunse de apă, der spuse bărbatului său, sâcurea şi prinse a săpa. Munci totă
cu amendcuă mânile verful nuelei la un loc anumit; merse îndărept că lipsa de apă e încă şi mai sim­ noptea şi săpâ o grbpă mai pănă în
de alun şi să stea locului liniştit; la un punct, unde se încrucişau dbue ţită şi că pe mâne nimeni nu scie piept de afundă, der nu află nimic,
când s’a mişca nuiaua, să păşescă cărări, căută o crănga de alun, pe ce s’a sci face de apă. — nicî nu suna ca fierul, or! ca me­
trei paşi înainte, şi atunci va fi în care şi-o însemnă cu un plop alb, Se aşe4ară la odihnă; ostenăla talele; numai păment şi erăş! păr
locul, unde are de săpat. Acest lu­ ca să-o afle la ndpte, şi apoi plin făcu pe biata Cati să adormă nu­ ment, precum şi ceva pietriş scbse
cru erăş! trebue se se întâmple în de aşteptare se întorse acasă spre mai decât; în timpul acesta se ri­ din grbpă. Când se crepa de 4iuă
tăcere şi fără martor!, să fiă adecă a-şî face lucrurile casnice. Atât era dică Martin şi merse cu tdtâ graba îşi puse bine uneltele, astupă gura