Page 6 - 1899-02

Pagina 6. GAZET TRAANSILVANIEI. Nr. 28.—1899.

de inel. Produsul acestor cuibur! time. Ea este grozav de lipiciosă şi Cursul la bursa din Viena.
este al unui fluture numit Păunul de cel pe care îl atacă, crede la început, MULTE ŞI DE TOTE. Din 16 Februarie 1899.
nopte, care îşî depune ouele mai cu că sufere de-un simplu guturaiu şi Renta ung. de aur 4 ° / 0 . . . . . 119.95
semă pe meri şi peri. nu o prea bagă în sămă. In acăstă O jumătate de vec în închisore. Renta de cortine ung. 4%. . . . 97.9U
La culegerea acestor cuiburi se nebăgare în semă însă zace cel mai 0 0 [mpr. oăil. fer. ung. în aur 47 % • 120.40
2
cere mai multă atenţiune, debrece serios pericul, deore-ce cu cât mai In oraşul svedez Jtinkăping, a răposat cjfi ! Impr. căii fer. ung. in argint 47 %* 101.15
2
colbrea lor de multe ori se asămenă târcjiu ne apucăm s’o vindecăm, cu acestea aprdpe la vârsta de 100 de am' fe­ Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 121.26
cu colorea ramurilor, pe cari sunt atât vindecarea e mai anevoidsă. meia Gustafva, care a petrecut aprope o Bonuri rurah ..ngare 4% . . . . 95.75
aşecjate. Bolnavul de influenzâ tuşesce, e jumătate de vâc în închisbre. In etate de Bonuri rurale croate-slavone . . . 97.—
La cas când nu s’au cules tote abătut, consumă greu, n’are poftă 16 ani s’a încurcat într’o crimă de omor Impr. ung. ou premii.............................. 161.10
contra unei femei mai tinere, care locuia la
duele acestor flutur!, atunci omitjile, de mâncare, are fierbinţeli şi friguri fratele căsătorit al Gustafvei. Faptul, cu 'Losurl pentru reg. Tisei şi Seghedin . 139.35
după ce au eşit din oue, se pot uşore. E bine der să ne căutăm prin Renta de argint austr......................... 101.55
t6te negările dela început, s’a desooperit
stîrpi cu petroleu şi cu unt delemn. medic şi să nu aşteptăm să trecă şi constatat. Una dintre complice s’a refu­ Renta de hârtie austr......................... 101.60
Omizile unse cu petroleu, ori cu săptămâni, pănă când boia a prins Renta de aur austr............................. 120.35
giat în străinătate, âr Gustafva a fost osân­
unt-de-lemn, mor îndată Acesta lu­ rădăcini. dită la închisore pe viaţă. In închisore ea Losurl din 1860...................................... 141.—
crare trebue făcută des de dimindţă, Mijloce de vindecare. E absolut de a făcut mai multe încercări de a evada, Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 922.—
când omicjile sunt grămădite mai lipsă, ca să pausăm în pat 2 — 3 cjile. însă fără succes. In sfirşit ea s’a împăcat Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 397.75
multe la un loc. La tuse convulsivă trebue să aplicăm cu gândul de a muri în temniţă, când deo­ Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 362.90

De pe pomii roditori, cari au tot la două ore cataplasme puţin dată — la aprtipe 50 de ani de închi- NapoleondorI................................ 9.557 2
o cordnă mare, omicjile eşite din călduţe. La dureri de cap să aplicăm s6re — se pomeni, căe graţiată. După li­ Măroî imperiale germane . . . . 68.95
oue se pot sterpi ast-fel: Luam un cataplasme reci. Nutrimentul să fie: berarea ei s’a constatat, că pe nedreptul London vista..................................120.40
mănunchiu de pene de găină şi le lapte, supă bună căldicică, ouă şi a suferit acea lungă osândă. Bătrâna femeiă Paris vista..............................................47.777 2
legăm de o prăjină lungă, ca se alte nutrimente uşore. La tuse grea însă muri, şi taina nevinovăţiei ei a rămas Rente de cortine austr. 4%. . . 101.85
putem ajunge în ori-ce parte a co­ câte puţin vin. De trei ori pe cji să să se constate numai înaintea forului ceresc. Note italiene..................................... 44-22 '/ 2
ronei, ungem penele în unt-de-lemn se ia câte-un gram de salipirin (în Cursul pieţei Braşov.
ori în petroleu, şi spoim omicjile, oştiă), care îl amestecăm cu tea de
e
unde le vedem pe fruncje, cari cad flori de teiu. Din primele c}fl ale JL i t e p a t ni r ă. Din 17 Februarie 1899.
jos şi mor. Ca omicjile, cari ar veni îmbolnăvirii, trebue se ţinem strict In tipografia Seminarului archidie- Bancnota rom. Oump. 9.47 Vând. 9.49
din altă parte, se nu se urce în acăsta dietă, şi în câte-va (jile ne cesan din Blaşiîi a apărut în traducere ro­ Argint român. Oump. 9.40 Vând. 9.44
9.51 Vând.
9,53
Napoleond’orl. Cump.
pomi la fruncje, să unge tulpina vom vindeca, seu în caşul cel mai rău mână Ben Sur, seu dilele lui Mesia, Galbeni Cump, 5.60 Vâna. 5.65
pomilor aprope de unde începe co­ vom împiedeca agravarea bolei. A- de Lewis Vallace. Tomul I conţine 532 pag. Ruble Rusesol Cump. 126.75 Vând.
Mărci germane Cump. 58.70 Vând.
rona, cam pe o întindere de 20 poi acest mod de vindecare este şi costă numai 75 cr., er tom 11 are 508
c. m. cu unt de lemn, ori cu pe­ forte uşor şi puţin costisitor, şi ne pag. şi costă 70 cr. întregul op fi. 1*45 Lire turcescl Cump. 10.73 Vând.
troleu. Untul de lemn se fie de ca­ apără de urmările influenzei. (cu posta fl. 1-60.) In asămânare cu mărimea Scris. fonc. Albina 5% 101.— Vând. 102.-
litatea cea mai rea.
Decă după câte-va (jile bolna­ preţul e ftirte moderat. Valtirea acestui op C u r s K l l o s u r i l o r p r i v a t e
La noi, din cusă că nu se culeg vul a părăsit patul, 2 — 3 cjile trebue e în deobşte cunoscută şi traducătorul lui
omicjile, se usucă cei mai mulţi să stea în casă şi numai pe încetul a făcut un bun serviciu literaturei ntistre, din 15 Februarie 1899.
pomi roditori, fiind-că fruncjele sunt să se obicînuăscă cu temperatura de când l’a redat şi în limba română. Cetitorii Basilica oump. vindo.
670
7 20
pentru pomii roditori ceea-ce sunt afară. Să nu se uite însă, că cel vor găsi în el o lectură distractivă şi mo- Credit 198.5'J 199.50
6b.-
plămânii pentru om. Culegerea cui­ care s’a sculat din influenză, nici ralisăttire, limbagiul e fluent şi uşor. Pentru Clary 40 fi. m. c. 68.50 180.—
Navig. pe Dunăre .
burilor de omicjî se p6te face şi decât nu este apărat în potriva ei, biblioteoile poporale şi pentru familii el Insbruck . 170.— - 30.50
29 50
tbmna. mai ales decă nu s’a vindecat te­ constitue o lectură escelentă şi forte po­ Krakau 26.60 27.60
Laibach
2425
25.25
67.50
Curăţirea muşchilor se face pri­ meinic. Adese-ori omeni nerăbdători trivită de-a înlocui romanele seci şi de Buda . . . 6 >.50 65 25
Palffy . . ' .
64 25
măvara, când c6ja este puţin umedă de a-şî începe erăşî munca lor, au sensaţiâ. De vânjare: La Tipografia Semi­ Crucea roşie austr.. 20 35 20 80
dto uug. .
său după o pldie, cu răzâtbrea, fără păţit-o, căci au recă(jut în bălă şi narului archidiecesan în Blaşih (Balâzs- dto ital. 11.76 12.25
12.75
11.75
a se vâtema c6ja cea sănetdsă. Cură­ nenorocirea a dat peste ei şi peste falva.) Rudolf 27 2=-. 29.—
ţirea muşchilor trebue făcută cu deo­ familiă. Primejdia bolei e mult mai Salm Sababurg . . , 85.75 86.75
29.75
28.75
sebire la ducjî (frăgari) cu fruncja că­ seritisă la timenii bătrâni şi la aceia, OAlendariil septemâneL St. Genois 82 — 83.-
Stanislau .
55.—
rora se cresc gândacii de mătase, cari cari nu sunt tocmai în bună ren- FEBRUAR. are 28 «jile. F A U R Tr iei tine 47j7o 430 m c. 165.— 60.—
s’ar pute îmbolnăvi la ori-ce verstă duială cu plămânii. Aceştia să se dto 4% 60 70— ... .--
de pibrinâ, care este o bolă f'drte pe- ferescă ca de foc de influenză. pilele Călend. iul. v. Călend. Gregor. Waldstein 60.— 64.- -
dto de 10 franci
riculdsă, şi se p6te ivi chiar şi după Regulele arătate aici să le ur­ Banca h. ung. 4% 122.20 123--
7 ani, d6că tulpina ducjilor ar fi în­ meze der toţi cei cari îşi iubesc să­ Dum 7 Sf. Part. şi Luca 19 Susana
cărcată de muşchi pe timpul cres- nătatea şi viaţa, şi atunci pot să dea Luni 8 S. Teod. şi Strat. 20 Eleuter
Mai ţi 9 Sf. Mar. Nicefor. 21 Eleonora Bursa de mărfuri din Budapesta.
cerei gândacilor de mătase. Prin piept cu afurisita bolă, care adese­
Mer 10 Sf. M. Haralamb 22 Şerb. Petru din 16 Eebruarie n. 1899.
curăţirea muşchilor de pe pomi se ori a secerat jertfe, numai din causă, J o i . 11 S. Ieremon Vlas. 23 Serenus ui -
Preţul pes
prăpădesc o mulţime de oue de in­ că cei ispitiţi de ea n’au sciut să Viner 12 Sf. P. Mei. arch. 24 Romana 1 | 100 obilogE.
secte. Ca se nu se facă muşchi pe se apere. Sâm. 13 Cuv. P. Martin. 25 Mathias ap. S 5 m 1 n ţ e •3 w
o
pomi roditori, se văruesc în luna a ® & dela | pana
iui Octomvre cu var stins, amestecat B u r s a d e B u c u r e s c î . Grâu Bănăţenesc 80 10 35 10.40
Grâu dela Tisa 80 10.40 10.60
cu baligă, sâu se pot spăla cu leşie din 15 Februarie n. 1899. Grâu de Pesta 80 10.35 10.4b
cu o perie de sîrmă. IĂLIPID A R U L ♦ ♦ Grâu do Aiba-rega a 80 10.35 10.45
. £ Scad. Gu Grâu de Bâcska 80 — .- --
Curăţirea ramurilor. Tote ramu­ "V aloi!. 3<g cup. bani Grâu ung. de nord 80 — ,- --. ~
gata,
-O
rile uscate, precum şi ramurile care P L U G A R U L U I Grâu românesc 80
o a
sunt prea dese şi cari se încrucişâza Re i ă română perpetuă .1875 &7o Apr.- Oct. 101. •SAmlnţ© vechi A -J Preţul per
100 ohilgr.
înăuntrul cortinei, trebue se se taie pe anu 1899 se p6te procura tienta amortisabilă . . . . 5 "A, 11 ii 102. oi*i nou6 is«
57(1 lan.--Iul. 101.
(Impr. 1892 . . .
'S £
ttirnna ori primăvara cu ferăstrăul din 1898 67, 11 V 101.;/, O o, dela pană
cât se ptite de aprtipe de ramura dela Tipografia A. Mureşianu din Braşov, 1894 int. 6 mii. 5 % Apr.-Oct. 62 Vj Secară 70-72 8.- 8 05
lan,-Iulie
t
(Impr. de 32. / mii.
47,
2
principală, şi în mod pecjiş, er tăe- cu preţul de 25 cr. (cu posta 30 cr.) (Impr. de 50 mii. 47, H II 93 - Orz nutreţ 60-62 6.10 6.40
93 —
7.50
tura se se ungă cu păment lutos, (Imp. de274 m.1890 47o n n 93.— Ors de vinars 62.64 6 70 8.50
(Imp. de46m. 189i
ii i)
de bore
64.66
4%
Orz
7.7
cu baligă de bou, ori cu păcură. (Vendetorii primesc rabatul cuvenit.) (Im. de 120 iul. 1894 47, ii ii 93.- Ovăs 39.41 5.80 6.15
(Im. de90rril. 1896 47o i> ,i 93-'/; Cucuruz bănâţ. 75 .-- ,--
Lăstarii, cari cresc pe tulpină său Noul călindar, întocmit anume pentru tre­ Oblig, de Stat (Conv. rurale). 67„ Mai-Nov. Cucuruz alţii aoiu 73 .--
uin rădăcină, trebue tăeţi. O cordnă buinţele poporului nostru — înafară de Oblig. Casei Pensiunilor fir. 300 10 ii n Cucuruz — .-- .--
Oblig, comunei BucurescI 1883 5°/° lan,--lu Hirişeă — --.--- ------
prea desă nu pdte să producă rdde partea calenderistică, cu târgurile, semnele „ „ ,. din 1884 5 7, Mai- Nov. n
multe şi gustdse. Dintre toţi pomii timpului, diferite poveţe economice pentru „ „ din 1888 57c iun,-Bec, 8 o i n i Curau 1
„ din 1890
Mai-Nov.
67o
roditori, numai la nuc, ramurile de fiă-care lună şi alte multe, — cuprinde Scrisuri fonciare rurale . . 67, lan,-iulie 100.»/, Produoto div. deln până
prisos, ca şi cele uscate, se taie prin încă uni bogat material cu articull preţioşl » n ti n 4% 11 » 9 1.7,
„ „ urbane Bucuresc 57 , » n 63-74 Sem. de trif. Lnţernă ungur, 42— 64-
luna lui Maiu, când lăstarii cei ti­ din sfera plugăritului, grădinăritului, a eco­ ( transilvană
a
f,
ii ii ii 4 Ş^ * , 7o ii n 64.7»
neri au crescut de vre-o câţi-va nomiei de vite, a economiei casnice etc.; Oblig. Soc. de basalt artificial 67o ii ii bânăţdnâ 42— 45.-
roşiâ
V. N
centimetrii. apoi din istoria lumii, poesii de dragoste, Banca Rom. uit div. fir. 12.81 500 150 V Oleu de rap. rafinat d.uplra
(Ya urma). eroice şi glumeţe de cei mai renumiţi scri­ Banca Naţion. olt. div. 86.— 500 într. y, 2875 Oleu de in —
Banca agricolă............................. 500 150 v. 378- Uns. de porc dela Pesta 54 55 55 -
itori ai noştri; articull şi poveţe pentru
Dacia-România uit. div. 35 lei 200 într. v, 499.— u dela ţâră
păstrarea sănătăţii şi averii etc. La fine Naţionala de asig. uit. div. 43 lei 200 » >i 550.- V Slănină sventată 46.— 4650
HiaiElTA. 3oc. Bazalt. Artif. uit. uiv. lei 30 250 » i 390.- afumată 53.— 54 —
urmeză diverse, glume şi anuţurl. Pe pa­ 3 S6u
Soc. Rom. de Constr. uit. div.151. 250 ii ii 90.- o
850 8J6
gina primă se află portretul nemuritorului Soc. Rom. de Hârtie uit. — LOG­ ii ii 1 Prune din Bosnia iu buţî 7.— 7.25
din Serbia în saci
Infiuenza. Simion Bărnuţiu, er în text o frumosă bio­ „Patria Soc. de asig. uit d. 4 lei ICO ii ii l4o!- 0? Lictar slavon nou 13 - 13.50
y.
Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200
grafia a lui. i, .. i, „2 em. u. d. 0 100 ;v ii o. bănăţenesc L0 75 11.-
Timpul' acesta schimbăcios este Soc. de fur. militare u. d. 60 lei iOk ts 11 +> Nuci din Ungaria
forte favorabil pentru bântuirea aşa ,,Bistriţa“ soc. p. f. hârtii 80 /' .M- :: ir o u Gogoşi ungurescl
0
Societ. p. const. de Tramways iii ’J 11 n sârbesc!
numitei bole infiuenza, care de câţi-va 20 trancl aur Miere brută
ani înctice îşi face calea prin tote NECROLOG. Eliseu Mezei Câm- Ceară galbină strecurată
de Rosenau
peami teolog absolvat şi student în filoso- S C O M P T U R . I :
ţările Europene. Infiuenza, ca şi alte Spirt brut
bole contagiose (lipiciose), nu face fiă, ajungând bolnav la Braşov, a răposat Drojdiuţe de spirt
Vineri sâra la 6 ore în spitalul civil din Banca naţ. a Rom 5"/ Paris . . , . 3 7 o
deosebire între om şi om, ea pă­ Avansuri pe efecte 67o 0 Peterseurg . . 5%
trunde în palatul bogatului, ca şi în loc — Piâ-i ţârîna uşoră. Casa dd~ Depuneri 67o Berlin . . . . 6% Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Londra . . . Belgia . . . . 4 7 ,
coliba săracului, unde seceră vic­ Viena • . . , 4 6 7 7 , , Elveţia . . . . 4 7 , Redactor responsabil: Gregor iu Maior