Page 60 - 1899-02

Pagina 4. G-AZET TRAANSILVANIET. Nr. 40. —1899.

comună, înainte pacînică şi liniştită, des- i-a adunat la el acasă contra legei şi i-a din nisce plugari, cari n’au mai avut instru­
trecând cu bunăvoinţă peste orî-ce critică,
binându-se satul în două tabere contrare. sedus cu apucături mincinose, dicându-le: ment musical în mână. Adevărul e, că ti­ se pote lua ca dovadă, că şi în oraşul nos­
S’a mai întâmplat, că a luat foc o „Eu m’am înţeles cu popa vostru, etă sunt nerilor membri ai orchestrei li-a stat mult
tru istoric, locuit în majoritate de Români,
şură de pâtră a d-lui primar şi întincjen- aci tote biletele, în cari e pus şi feciorul în ajutor cunoscinţa, ce şi-o câştigaseră în viaţa socială, atât de potrivită pentru a
u
du-se focul au ars vre-o 2—3 edificii de-ale popii . In bilete însă nu era pus nici un ale cântărilor prin participarea la corul
duce la unire şi bunăînţelegere pe fii şi
vecinilor. De atunci ura şi suspiţiunile au Român între membri ordinari, ci unde şi vocal al plugarilor feldiorenl. Aci şi-au câş­
fraţi, începe a lua avânt.
ajuns culmea, căci primarul bânuesce pe undă între suplenţî. Astfel au perdut Ro­ tigat primele temelii ale cunoscinţei în mu- S’a jucat „Prologul de Iosif Vulcan
u
mai mulţi omeni din sat,, cu care nu s’a mânii dela 39—41 neorusticl, poporenî de sică, pe cari temelii, sub conducerea deş­ şi „întâmplare curiosă", comediă în 3 acte
avut bine, ba pe unii i-a dat şi în jude­ ai parochului nostru 38—40 voturi, din teptului şi simpaticului dirigent ales din trad. din ital. de M. Velcean, de cătră ur­
cată. Sfirşitul îl vom vedâ; de sigur, că care causă au cădut. In adevăr amară în­ sînul lor, d-1 George Mercheşan, oare este mătorii tineri ţărani şi frumose Româncuţe,
numai bun nu va fi, căci şi mai tare se şelăciune ! tot-odată şi cântăreţ la biserică, ei şi-au parte ca diletanţi, parte ca cântăreţi şi că-
vor aţîţa spiritele, în loc să se calmeze. Der nici preotul nostru nu a rămas constituit orchestra, care atât de frumos luşerl: Anghel Roşea, Silvestru Ciumbru-
Eu a-şl sf&tui pe toţi să se aibă unii dator primarului Tonsch, căci în decursul se des voltă şi progresâză afli. dean, Tuliu Timişan, Georgiu Cricovean,
cu alţii ca fraţii adevăraţi, să nu mai celor 8 dile pănă la umplerea de amploiaţi După-oum am înţeles, membrii orches­ Ioan Nicoră, Augustin Betenzan, Michail
umble cu toţii pentru orl-ce nimicuri pe comunali, a ostenit de l’a trântit din primă- trei şi-au cumpărat instrumentele cu 500 fi. Cioncă, Ioan Ciuhat, Geoi’ge leneşei, Ioan
la judecăţi, să se înţelegă între ei frăţesce, riă şi din tote oficiile, rămânând numai un bani luaţi împrumut. Deja pănă acum ÎDsă Muică, Petru Barb, Nicolau Mărginean,
căci numai ajutându-se unii pe alţii la nă­ simplu membru, la care nu s’a aşteptat. orchestra a avut dela diferite petreceri, pe Ioan Cormos, Dumitru Muntean; Florea
cazuri, îşi vor ajunge scopul şi şi Dutn- E destul de trist, că unde suntem Ro­ unde a cântat, un venit din care a putut Spinean, Letiţia Rada, Maria Muică, Ana
necjeu îi va iubi, er conducătorii din acestă mânii în minoritate, de nu cumva se îm­ plăti 150 fi. din datoriă, măcarcă a trebuit Molnar, Victoria Timisan, Florea Betenzan,
comună ar face bine, să fiă mai cu inimă part voturile Saşilor, noi nu putem ajunge să-şi susţină un instructor cu mari spese Ana Câmpean şi Eva Stein.
faţă de popor, să 1 îndrepte pe calea cea la nimic. Aşa au păţit Căţienii, Merchia- etc La tbtă întâmplarea, membrii fruntaşi Toţi aceştia şi-au jucat rolurile, forte
adevărată, care-i place şi lui Dumnedeu şenii, Ungrenii etc. etc., şi ei tac ca pes- ai societăţii nbstre române din Ţâra Bâr-
grele pentru ei, cu un succes, ce a trecut
şi omenilor, să nu fiă egoişti, ori să lucre cele. E trist, dic, că de cumva nu se va sei ar trebui să şl întorcă privirile şi asu­
peste aşteptare. Cu deesebire cântările şi
pe căi piezişe în detrimentul poporului pus mijloci să fie 2 cercuri, ca la oraşe, atunci pra frumoselor nisuinţe ale acestor plugari, jocurile de căluşerl au plăcut mult, fiind
sub îngrijirea lor, ca să nu scotă din răb­ unde suntem în minoritate faţă de Saşi, căci nimenea nu va putâ nega, că de-o ase­ des aplaudate. Părea, că adie vântul, căci
dare pe acest blând popor, dela care nu nici nu mai avem la ce vota, căci Saşii menea musică instrumentală avem mare
pantlicele lungi, în colorile nostre iubite,
s’a audit nimic rău pănă acum. fiind în majoritate nu ne mai sufere. trebuinţă. Membrii tinerei orchestre dove­ ce atârnau pe frumosele costume ale feti­
Ar pute să ia părintele Iosif Suciu desc frumos zel şi talent musical. Ar tre­
Mai bine i-aşî sfătui să aibă bună­ ţelor înşirate pe bină în faţa numărosului
din Măgărei esemplu, să mai voteze îm­ bui numai să li-se mijlocâscă un ajutor,
tatea şi se aboneze vre-o gazetă românescă public, sburau în costum în drepta şi în
şi să se adune acum ârna în şcdlă, ori în preună cu curatoratul său cu Saşii. Pănă ca să-şi potă aduce un instructor mai bun, stânga. ’Ţl era mai mare dragul să pri­
casa comunală să-o cetescă la popor, căci acuma se plângea, că tot parochul gr. or. căci la urmă spesele s’ar întârce ele cu vesc! spre bină.
forte multe lucruri buue şi folositore ar e causa, de nu ajung Românii în comitet prisos. Der să revin la debutul lor din co­ Cei ce înţeleg ce însemnă a juca tea­
11
pute afla în acăstă nepreţuită „Gazetă , şi în antistia comunală; acum, în anul muna nâstră: tru şi ce puteri se recer pentru aşa ceva,
acesta, a dovedit contrarul. Fiind acolo Tînăra orchestră a cântat pe scenă
căci şi aşa în tot satul nu are nimeni vre o de sigur vor privi modestul nostru început
Gazetă român&scă abonată, afară de vre-o Românii în majoritate, nu-i ore păcat stri­ două marşuri românescl. „RăsunetuD de cu indulgenţă şi bunăvoinţă, lăsând critica
doi trei inşi, cărora li-o trimit eu gratis de gător la ceriu, să fiă compus comitetul Andreiă Mureşianu şi „Unde eşti Române“, severă pentru alţii, căci noi avem aici lipsă
doi ani. şi antistia tot din Saşi? Ar trebui să se apoi alte două cântări: „Sunt luntraş" în de îmbărbătare. De-ocamdată ajunge a aş­
Dumitru Pop. lămurescă adevărul, şi care va fi vinovat trei voci şi „Momente dulel“ în două voci.
tepta, că omenii pricepători să păşescă în
să fiă huiduit dintre Români, căci numai Prin esecutarea acestor piese membrii or­
frunte, să alegă piese acomodate şi să ins­
Dumnecleu scie cât suntem de umiliţi noi chestrei au stors aplausele generale ale
Miegera comunaSe. Românii acolo, unde suntem în minoritate, publicului. taureze pe tineri, dedându-i la gesturi po­
Homorod, Februarie 1899. şi numai atunci ajungem şi noi la ceva, S’a representat apoi comedia „Săpă­ trivite etc. Astfel încetul cu încetul vom
merge înainte. Să nu uităm nicl-odată, că
w
In decursul lunei Ianuarie c. s’a ter­ când se împărţesc voturile Saşilor, altcum torul de banl , localisată de A. Pop, care având de a face cu omeni, cari nu pricep
minat şi aici alegerea representanţei comu­ nu ne sufere, şi Domne ce pagubă să nu a produs mult haz, de d-na Paraschiva Mer­ critica, acesta în . loc de ' a-i îndrepta, îi
nale şi a amploiaţilor comunali. Amar ne-a fiă Români în representanţa comunală! cheşan, şi de d-nii: George Mercheşan, desgustă.
mai păcălit fostul primar sas Tonsch. In Chiar pentru aceea, precum se consulteză Ioan Mercheşan, Ioan Popiştea, Inache Din suma incassată de 187 fi. 19 cr.,
presera alegerei el s’a presentat la paro- Saşii între sine să nu ne sufere în comitet Pârvu şi Iosif Eftin, cari toţi şi-au jucat subtrăgându-se spesele de 87 fl. 19 cr., re-
cliul G. Repede, unde din întâmplare mă pănă pot, aşa ar trebui să facă şi ai noş­ bine rolurile. sultă un venit curat de 100 fl., care, con­
tri. Unde sunt în majoritate, ca de ăsem»
aflam şi eu. Vulpea de primar se prefăcea, După produoţiune a urmat dans, la form programei, e destinat în favorul ele­
că a venit să se înţelâgă cu Românii şi pe piu cei din Retisdorf, Daneţ etc., chiar aşa care a cântat orchestra plugarilor fel­ vilor săraci dela ambele şcole române din
să nu-i sufere de loc, ca se vadă şi ei mă­ diorenl.
cuvânt, „ca să nu biruâscâ partida de din loc, spre a li-se cumpăra vestminte.
sus“, le făcu acestora propunerea, ca să sura, cu care ne măsură nouă. Peste tot, petrecerea a fost bine suc- Oferte şi suprasolvirl s’au incassat
stărue a-şl alege şi ei măcar 3 membri din Un poporan. cesă şi am rămas f6rte mulţămiţl de noua dela: Escelenţa Sa Ioan Meţianu, Metro-
sînul lor. Parochul, deşi era convins, că orchestră a plugarilor noştri, care face polit 5 fl., Ilust. Sa conte Mailatli Gustav,
aceste promisiuni vor fi numai nisce apu­ onore Românilor din Feldi6ra, fiind ei cei episcopul rom. cat. al Ardealului 5 fl., Ioan
cături, căci a mai păţit aşa în mai multe P e t r e c e r i . dintâifi, rari au dat din sînul lor o ast-fel Cirlea, mare proprietar în loc 5 fl., Nico-
15
rânduri, totuşi a recomandat primarului şi St.-Petru (1. Braşov). Febr. 1899. de orchestră română în părţile nostr . Gi­ lae Meteşan 3 fl., Hillinger L. 2 fl., Iuliu
l’au rugat, ca pe lângă persona sa, să mai nere d-lui G. Mercheşan, dirigentul şi con­
St. D-le Redactor! Concertul şi pro- Albini din Zlatna 1 fl., Antoniu Mureşan
fie aleşi Andreiu Boier, fiul răposatului ducătorul orchestrei, căruia în prima liniă
ducţiunea, ce s’a arangiat în comuna n6s- 1 fl., G. Pop librar, 1 fl., Al. Cosma 50 cr.,
paroch, şi Niculae Pora, curatorul primar. ’i se cuvine lauda serei. înainte numai cu
tră în chua de 14 (26) Febr. c. din partea Nic. Mărginean 60 cr., Nic. Crăciun 60 cr.,
In dimineţa alegerei şi-a adunat pa- nouei orchestre a plugarilor români din Dumnedeu! Corn. Muntean 10 cr., Ant. Cricovean 29
rochul nostru pe poporenî în şcolă, i-a ru­ Feldiora, a întrecut tote aşteptările nâstre. Un privitor. cr., — cărora prin acesta li-se esprimă
gat să nu se despartă şi să voteze pentru Abia este un an, de când s’a constituit a- mulţămită din partea comitetului aran-
aceşti 3, şi bieţii Români au fost ascultă­ câstă orchestră din sînul bravilor plugari Alba-Iulia, 20 Februarie n. giator.
tori. Ei sunt 73, şi atâtea voturi au şi în­ români din Feldiora şi prestaţiunile ei au Reuşita producţiunei teatrale împreu­ înainte de a-ml încheia raportul, trebue
trunit aceşti trei candidaţi ai Românilor. ajuns, aşi pute dice, să fiă chiar admirate nată cu joc, ce a fost arangiată în 23 Ia­ să doresc din adâncul inimei curaj şi în­
Insă viclenia primarului Tonsch a din partea celor ce au o idee despre greu­ nuarie n. c. de tinerimea economică ro­ sufleţire atât d-lui A. Cricovean, ca condu­
w
mers aşa departe, că des de dimineţă a tăţile, ce sunt împreunate cu formarea şi mână în spaţiosa sală de sticlă dela „Sore cător, şi d-lui Anghel Roşea, care cu multă
trimis pe servitorul cancelariei pe la ţigani, constituirea unei asemenea musice şi încă sub conducerea d-lui Antoniu Cricovean, dibăcie a sciut instrua pe tineri în cântări,

gropei cu crengare şi grăbi spre la ora anumită la odihnă, Găti în­ jurând şi strigând: „Fugi, apele cele cumva apele cele turbate s’au retras?
casă rupt de obosit. Se trânti pe cepu a horcăl îndată, aşa că ori­ turbate vin; apele cele repedî!“ Der de unde? încă înaintea ruine­
pat şi nu se sculă pănă la amedf cine, afară de Martin, ar fi băgat Era, ca nebun. Ea se ridică şi lor se vedeau urmele unei esundărl
când apoi urmă esamenul cel lung de semă, că ea numai se preface. privi. In adâncimea, din care eşise formale; o vălcică venea din sus în
din partea nevestei sale Cati. El se Martin însă folosi binevenitul timp Martin, vîjăia şi clocotea apă, se jos, şi când ajunse colo sus, vecţu
scusa cum nu mai putea, ceea-ce spre a se căra. Cati ca o pisică plecă aucjia bine, ca şi cum sătana şi-ar o săpătură plină cu apă limpede şi
punea şi mai mult pe gânduri pe după el, şi trebuia bine să calce, ca fi avut aci ola cu carne. Ii era grbză în mijlocul ei un isvor din care ţîş-
biata nevastă. Se fi nebunit el bre, să nu-1 pier4a din ochî. De odată şi ei, fugi de acolo şi ajunse acasă nea apa în sus!
cri că, Maică Precistâ fi cu noi! — însă dispăru figura lui în umbra pă- de odată cu bărbatul ei. „Sfântă Maică Preacurată, a-
se întâmplă ceva şi mai rău cu el?... durei şi ea nu-1 mai vedea! Aci să fi vă4ut acum clacă! El jută!“ aşa se rugă ea şi repede-i
Trebue se afle ea ce-i şi cum, ori Aşa dâr, îşî gândi femeia, to­ o învinovăţia aspru, spunându-i totă plesni ceva prin minte. Ajutorul era
cu ce preţ: îşî propuse decă ca în tuşi e un prevaricant păcătos! L’or starea lucrului, şi mustrându-o, că colo sus. Ca o pasere fugi în sat
noptea următbre să-l urmărescă. prinde, l’or închide, şi atunci e per­ prin curositatea ei i-a nimicit t6te de-adreptul la primarul, cărui îi spuse
* dut! Acâsta nu i iertat se se întâm­ speranţele; tocmai când a dat în tot într’un suflet, că bărbatul ei a
In cjiua aceea a fost adunare ple! Fugi după el, voi a i alunga gropă de ceva tare, atuncî s'a ivit desfundat un isvor mai bogat şi mai
comunală, în care faţă cu teribila vânatul din apropiere Alergă în pă­ ea şi cu ea de-odată apele cele tur­ puternic decât al Dunărei, aşa că
lipsă de apă se decise, ca se S6 dure, se urcă pe dinafară pe ruinele bate. Ea suspina, el înjura, — a fost nu mai trebue nici un cercetător de
cheme un cunoscător de isvbre din zidurilor şi ascultă. Spre groza ei o obpte frumosă asta! In urmă el iavore din capitală. La tbtă întâm­
capitală, care se le găsescă apă cu au4i pe cineva săpând. Ce însemnă adurmi — şi buna Cati îngenunchiă plarea însă, nu veţi pute pofti să fi
orî-ce preţ, căci vitele slăbesc vă- asta? încet se strecură într’acolo, într’un unghiu şi se rugă bunului lucrat bărbatul meu atâta de po­
4end cu ochii de sete, er familiilor tot mai aprbpe şi mai aprbpe, se DumneŢeu să îndrepte spre bine is­ mană.
numai aşa li-se ajunge, dâcă bărbaţii urcă pe o bucată de zid, der zidul toria asta rea, căci altfel cu el nu Primarul nu voi la început se
ua
îşî stâmpără setea în birt totă 4i alunecă de sub picibrele ei şi cu un o mai pote duce. Pănă a nu se tace crâdă, der totuşi, chiar decă jumă­
şi jumătate nbptea. sbierăt ca4u la pământ; în acel mo­ bine 4iuă, se mai reped! odată se tate din cele .apuse de muere n'ar
Sera se aşe4'ară bmenii noştri ment se ivi un om din pământ, în­ vadă locul cel nenorocos, dâr de fi cu lapte, totuşi Ase părea caşul