Page 61 - 1899-02
P. 61
Nr. 40.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
1
. '■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ —■■■ —— • ■ -—
cât şi tinerilor diletanţi, dicându-le : înainte o) ofertul de plată, ce reclamă pe lună paroch gr. cat. în Ghiriş (Bihor) 2 fl., Dr. trebue se stea culcat în pat. In
numai, căci aţi ajuns şi veţi ajunge în vii pentru prând (ofertele, cari vor trece peste L. Ghebeleş advocat în Pecica 1 fl., Iuliu contra tusei i-se vor da ceaiuri calde,
tor de-a pute distrage din când în când şi 6 fl. p lună nu se vor lua în considerare). Barţian sub-notar 1 fl., Teodor Bule pro lapte cald şi diferite siropuri cal
p
mai plăcut, nu numai clasa la care apar Prâncful va consta: său 1) dintr’o fesor în Beiuş 1 fl., Vas. Stefanica profesor mante. Deca căldura este mare, i-se
ţineţi, ci şi clasa inteligenţei numărose din supă de carne cu rasol şi sauce (=zos), Beiuş 1 fl., Ermina Oiorogar învăţătăre gr. va da copilului chinină.
loc, care aţi vădut, că e cu voi! seu în loc de zos o mâncare grosâ (ţuşpais), or. în Şeitin 2 fl., Al. Bozintian prot. dist. Copilul nu va pute eşi afară
După teatru a urmat dansul, dansul seu 2) dintr’o supă simplă (nu de carne) şi Macău, paroch în Nadlac 1 fl., Aurel Pe- din casă decât peste 20 de c]R dela
e
junimei economice. o friptură seu tocană, — aşa-dăr totdăuna trovioiu adv. 2 fl., Romul Nestor paroch începutul bdlei.
„Şi oeheşe fete se ’nşiră la joc din câte 2 feluri de bucate. — Cantitatea gr. or. în Oianad 1 fl., Virgil Negru par. ^„Albina .) Dr. G. Zamjirescu.
11
In cercul cel magic al zarei de foc. de carne va fi cam 200 grame de câte un gr. or. în Igriş 1 fl., Adam Becker pro
Răsună ghitara ferbinte şi ’ntins şcolar. Pânea o dă tot oferentul. In tjilele prietar în loc 2 fl., Ioan Becker proprietar „Colonel David baron Urs de Ma/r-
u
Şi jocul se ’ntinde sălbatic şi-aprins .
de Vineri ţnâncarea va fi de post. în loc 1 fl., Demetriu Feier not. corn. în (jina la Solferino şi Lissa . Interesanta
(e
Petrecerea a fost forte animată şi a loc 2 fl., Nusbaum Izidor arendator 5 fl.,
Braşov, în 20 Februarie v. 1899. şi eminenta oonferenţă, ce a ţinut’o d-nul
ţinut pănă în dori de di. Ioan Roman învăţător gr. or. 2 fl., Pavel
ip. Direcţiunea scâlelor medii gr. or. ro Mercea paroch gr. or. în loc ] fl., Oonst. colonel c. şi r. Francisc Rieger anul trecut
mâne : în reuniunile militare dela Braşov şi Sibiiu
Stragia jude comunal 1 fl., Kaufman poş-
Virgil Oniţiu, asupra neuitatului colonel David baron Urs
Mescreac, 1 Martie n. tar 1 fl., Samuil Szfisz neg. 1 fl., Roman
director. de Margina, a apărut acum şi în limba ro
On. Reăacţiune! Nu am cuvinte de a învăţ. gr. or. 50 cr., R. Nicoliu învăţ. gr. mână în Tipografia A. Mureşianu, Braşov,
vă pută descrie bucuria, ce ni-a făcut’o în cat. Semlac 30 cr., G. Stragia 20 cr., Li- într’o broşură cu titlul de mai sus. Cetito
C o n v o c a r e .
■sera dilei de 25 Februarie n. c., zelosul vius Roman curator şcol. gr. or. 30 cr., rilor noştri le este cunoscută obiectivitatea,
învăţător, d-1 Basiliu Timbuş. Multe lucruri Adunarea generală a „Asociaţiunei Filip Orişan eşec. de cerc. 80 or., Gl. Gu- cu care d-1 colonel Rieger descrie înaltele
de acestea ni-a făcut acest brav învăţător pentru sprijinirea învăţăceilor şi sod. ro baş neg. 40 cr. însuşiri şi meritele neperitore, pe cari ne
u
de când se află în satul nostru Meşcreac, mâni din Braşov se convocă în sensul Din bilete regulate au incurs 156 fl. uitatul baron Urs şi-le-a câştigat pentru
prin cor, teatru, esamene, tot-deuna de statutelor. Art. XIV, pe Duminecă 12 Mart. 86 cr. Suma totală a venitului 210 fl. 16 tron, patriă şi naţiune. Credem deci a se
model etc. n. (28 Febr. v.) ârele 2 d. a. în localul cr., din care subtrăgend spesele de 70 fl., fi făcut un bun serviciu literaturei nâstre
In sera de 25 Febr. c. a arangiat o Asociaţiunei, strada orfanilor Nr. 15, par rămâne venit curat 140 fl. 16 cr. ca fond prin traducerea şi tipărirea în broşură a
serată literară, constătătore din prelegeri ter. La cas, când nu s’ar întruni membri al corului român gr. cat. din Şeitin. acestei conferenţe. La traducere s’a folo
poporale, trilogurî (composiţii de-ale d-sale) în număr corespunzător, adunarea generală Primescâ şi pe acâsta oale cea mai sit terminologia curată militară română.
•şi declamărl, redate prin graiul băieţilor se va ţină în Dumineca următore, 7/19 sinceră mulţămită marinimoşii dăruitorl. Broşura conţine şi două portrete bine reu
şcolari, la care am luat parte bătrâni şi ti Martie. Pentru comitetul de incassare: şite ale baronului Urs, unul din anii de
neri de ambe sexele, inteligenţă din loc şi Agendele vor fi: Paul Gârog, Teodor Roman, mai înainte, când încă era major, er altul
jur, ascultători încă din vre-o 3 comune 1) Raportul Comitetului asupra ac c. învăţător gr. cat. cassarul corului din timpul mai recent; mai conţine şi o
vecine, aşa că sala şcolei nostre, deşi spa- tivităţii Asociaţiunei în decursul anului notar. gr. cat hartă a Lissei, cum şi ilustraţiunea mor
ţiosă, nu-i putea cuprinde pe toţi. trecut. mântului eroului nostru. Broşura se pote
2) Raportul cassarului.
Programul a constat din vre-o 14 procura dela Tipografia „A. Mureşianu“
3) Raportul comisiunei censurătore şi
puncte, între cari prelegerile şi cele vre-o ain Braşov. Preţul 40 cr. esemplarul (plus
decidere asupra propunerilor Comitetului.
6 trilogurî conţin forte multă învăţătură, 3 cr. porto.)
4) Fixarea budgetului pentru anul
stâmpărând setea sufletului după aşteptare P o j a r u l .
curent.
şi dorinţă. Pojarul este o bdlă comună la Fol6sele pomăritului — înfiinţarea
5. Alegerea Comisiunei censurătore
V’aşI descrie mai amănunţit cuprinsul copii. Fdrte rara la copiii de ţîţă, de pepiniere.
pentru anul 1899.
acestor prelegeri şi al trilogurilor, ce forte se întelnesce fdrte des la copiii de
6) Propuneri eventuale din partea Domnul I. Kalenderu, adminis
mult ne-au atras, der de-ocamdată le las, 3 — 5 ani; la dmenî în verstă de
membrilor Asociaţiunei. tratorul Domenielor Cordnei regale
sperând că se vor publica, pic numai să asemenea numai câte odată se vede.
Din şedinţa Comitetului ţinută la 12 române, a trimis următdrele instruc
dea Dumnecleu mulţi învăţători ca d-nul Pojarul este o bdlă epidemică
(24) Febr. 1899. ţiuni agenţilor administraţiunei de
Timbuş, că de când îl avem, mult, forte şi se ia fdrte uşor. Microbul poja-
mult ne-a luminat şi îndreptat. N. P. Petrescu, Ilie Savu, j ului, care nu este încă cunoscut, se sub direcţia d-sale cu privire la fo-
preşedinte. secretar prov. transmite prin aer. In general, cine losele pomăritului şi la înfiinţarea
„ Vox. u de pepiniere:
a avut odată pojar, nu-1 mai pdte lua.
Intre ocupaţiunile de căpetenie ale
P u b S s c a ţ î u î î e . Dare de semă şi mulţâmită publică. 1 La început, copilul care a luat ţăranului nostru, ar trebui să fie şi pomă-
pojarul, are puţină căldură, neas
Corpul profesoral dela scâlele medii Şeitin, 16 Febr. n. tempăr şi tuşesce; peste câte-va ritul său cultura pomilor roditori, care e
strîns legată de gospodăria fie-căruia. Cu
■şi superiore gr. or. române din Braşov a La concertul corului bisericei române (file căldura cresce, copilul e luat
părere de rău trebue să recunoscem, că în
decis, ca din fondul mesei studenţilor să pro- gr. cat. din Şeitin, arangiat în 12 Febr. n. cu frig, îl ddre capul, strănută, ochii
acâstă privinţă ţăranul nostru, mai cu
vadă cu prânrj pe timpul dela 15 (27) Mar au inours suprasolvirl şi oferte marinimose sunt roşii şi curg, de asemenea gu
sâmă dela câmp, este forte înapoiat. Afară
tie pănă la 30 Iunie v. 1899: 20 de şcolari în sumă de 53 fl. 30 cr. dela următorii turaiul este pronunţat, tuşea devine
de locuitorii dela podgorii, care se înde-
săraci dela aceste scole. Spre acest scop domni: din ce în ce mai desă şi în acelaşi
letnicesce cu cultura pomilor roditori, cei
se escrie concurs pentru oferţe deschise Ladislau Andră inspector de finance timp copilul răguşesce. Adesea ori
dela câmp nici nu sciu să aprecieze im
din partea acelor familii române din Bra 1 fl., Nic. Maior asesor orf. corn. 2 fl., I. sânge curge din nas; câte odată,
portanţa, ce are un pom roditor în curtea
şov, cari ar dori să ofere pe bani prâncj Boroş prot. şi paroch gr. cat. în Macău ddr mai rar, copiii au şi convulsiunî.
:1a un anumit număr de şcolari. 1 fl., Spiridon Siclovan actuar comitatens Aceste simptome ţin vre-o 6—7 şi ograda sa. Prin ogrăcjile locuitorilor
Terminul de concurs este pănă în 2 fl., Mauriţiu Farkas protopretor în Ma (file şi de cbiceiu a şesa, seu a şdptea câmpeni, nu se vede de cât câţl-va sal
7 (19) Martie a. c. cău 80 cr., C. Varadi jude r. de cerc 1 fl., cţi, încep se iasă pe faţă nisce pete câmi, âr în colo un oâmp de bălării, prin
Doritorii au să-şi înainteze ofertele Dr. A. Buch adv. 2 fl., Dr. Schaller I. adv. roşii de mărimea unui bob de orez. care se adăpostesc brâştele, şerpii şi tot
lor în scris în cancelaria direcţiunei gim- 2 fl., Dr. Bakos adv. 1 fl., Văkey Z. sub- In 24 de dre aceste pete apar pe felul de gândaci.
nasiulni român, arătând: jude de cerc 1 fl., Albert Mârton veterinar tot corpul, der când cele de pe corp Pomele sunt, incontenstabil, un isvor
a) strada şi n-rul casei, unde locuesc ; 1 fl., I. Lugoşan învăţ, de stat 1 fl., Iuliu încep să apară, cele de pe faţă în însemnat de câştig, ca şi orl-care alt pro
b) numărul şcolarilor, pentru câţi ar voi Friedman proprietar 1 fl., Mancheiu S. neg. cep se dispară. Când aceste pete dus agricol, şi nu esistă ocol, grădină său
să dea prâncj (cel puţin 2, cel mult 10 şco 1 fl., Friedrioh N. neguţător I fl., Dr. H. apar, copiii au de obiceiu eşire oolţ de grădină în care nu ar încăpea şi
lari), Kovacs Bâliut medio 1 fl., Sam. Botta afară. câţî-va pomi roditori, cari pe lângă că în-
destulâză casa cu pomele lor, der sunt şi
După 7—8 (fila dela începutul c
podoba unei gospodării îngrijite.
bdlei, căldura scade, petele dispar
R Iul principal în aoâstă privinţă, pe
destul de interesant, spre a-şî câş trebui se şb(fă, şi ea-i spuse din fir şi încep se se ia de pe faţă şi de lângă al d-vostră, este al învăţătorilor din
tiga informaţiunl sigure. După-ce în per întregă istoria. Numai acum pe corp nisce peliţe fdrte mititele, comune. învăţătorul este luminătorul po
şi-a dat cuvântul, că va respecta vecfu Martin ce lucru cuminte a fost sămenând mai mult cu un fel de
porului şi ca atare are datoria sfântă de
•drepturile împreunate cu deschide el în stare se facă în prostia lui, praf alb.
a promova cultura şi buna stare a popo
rea isvbrelor, plecă primarul însoţit şi vrăjitbrea în a ei nesciiDţă ia ce Afară de pojarul acesta obici rului, atât prin şcolă, cât şi afară din
de Cati, care pe cale-i descrise tbtă noroc l’a îndreptat. nuit, câte odată pojarul este însoţit şcolă, căci ţăranul nostru trebue să fiă con
starea lor, câtră locul numit, şi ve- Se înţelege, că de acum se schim de scurgere de sânge pe gură, nas, dus şi îndemnat la tot ce este bun şi fo
(fu spre mai marea lui mirare, că o bară tote în mica căsuţă în spre urechi, copiii urineză sânge şi ies la
lositor pentru buna starea sa.
mână cunoscută, ori necunoscută li-a mai bine: bunii dmenî mai cumpe- scaun ârăşî sânge. Acesta este po De aceea, acum când stăm la pragul
•deschis un isvor înfundat de veacuri, rară o bucată de loc, prin care îşi jarul negru, care este fdrte primejdios
primăverei, mă adresez câtră d-vostre d-le
«are în adevăr îi p6te scote din t6tă asigurară venituri mai bune; vaca Pojarul obicinuit, nu este bdlă agent, ca să luaţi iniţiativa şi să inter
nenorocirea. căpăta nutreţ bun şi destul şi, în perieuldsă, căci de cele mai multe veniţi şi pe lângă învăţătorii din ocolul
Era fdrte vesel şi ’n bucuria lui fine le dete un viţel, care se făcea ori copiii se însănătoşesc, afară nu d-vostră, ca să îndemnaţi cu tot dinadinsul
crescu recunoscerea faţă de biata fe- bou ales de frumos; porcul în tim mai ddcă alte bdie nu vin se se pe loouitorl în a-şl procura, şi pune în
meiă. Numai decât vîrî mâna în pul cel mai scurt se făcu gras ca adaugă la pojar şi se-l facă se devie ogradele lor câţl-va pomi, oa: nuci, perl,
lada comunală şi dete bătrânei câte lutul, cele trei găini începură şi ele periculos. Aşa se observă une-orî cu cireşi, vişini, caişî, învăţându-i cum să-i
va sute de marc8 în aur strălucitor. a oua şi a scote pui. Noroc şi feri timpul său imediat după pojar, alte pună şi ÎDgrijâscă. In afară deşcâlă, acesta
: Cati grăbi cătră casă, puse galbinii cire a adus comdra în casa bieţilor bdle ca: anghina difterică, bronebita, este binele cel mai mare ce învăţătorii îl
în rend frumos pe masă şi deşteptă 6menî! Isvorul însă ajunse la ondre o bdlă de plămâni fdrte gravă la pot face locuitorilor în mijlocul cărora
pe Martin, care tot dormia, apoi îl şi vacjă mare şi fu doica întregei copii şi numită bronehopneumonia, of trăesc: dânşii primesc deja în şcâlele nor
•duse la masă şi arătându-i banii comune; pană în cjiua de acfl se nu- tică, bdlă de gură ca gangrena gu- male âre-care naţiuni de pomologie, şi nu
•(fise: mesce „Fântâna comorii . rei, scurgerei de puroiii din urechi mă îndoesc, că vor ajuta în acâstă frumosă
a
„Vecfî dragul meu, eu am ri şi altele. şi folositore întreprindere, prin sfaturile şi
(Din nemţesce). , p. t ganul.
Re e
dicat comăra ta!“ Copilul, care are pojar, trebuesce învăţăturile ce vor da ţăranilor în acâstă
Martin nu-şî .credea ochilor; el ţinut în casă şi în timp de 10 (file privinţă.
