Page 62 - 1899-02

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 40____1899.

Administraţia nostră a înfiinţat deja scote cu totă îngrijirea şi planta la locul călătoresc în cinste (gratis), — este
Alcadul citesce legea: de a nu s©
pepiniera de pomi roditori din care să se definitiv. destul ca ei să aparţină bisericei ajuta nici un luptător; de a nu avâ alte
împartă, gratis pe ia locuitori, şi doresc a V) Varietăţile de altoi oe se vor alege, creştine. 4) Călătorii sunt rugaţi să arme, decât lancea pentru a străpunge, şi
mai înfiinţa asemenea pepiniere pe la tote să fie puţine la număr şi bune, alese mai nu ia cu sine nimic alt-ceva decât vălul de purpură pentru a se apăra. Regii
casele şefilor de ocoale, brigadierilor, şi ou sâmă dintr’aoele tomnatice a căror faptele cele bune, căci altmintrelea li-se încuujuraţl de întrâga lor curte, presidâză
cantoanelor forestiere, âr pomii ce se vor :ructe se pot conserva bine peste ârnă, şi oot întâmpla întârdierî său perderî aoeste jocuri sângerose; âr poporul întreg,
creşte în pepiniere, vor servi a se da gratis cu preferinţa din aoele recunoscute ca de tren. 5) Călător! se iau la fiă-care ocupând nemărginitele amfiteatre, arată
la locuitori, la popularea grădinirilor ali­ :ruete de elită în ţâra nâstră. staţiune. 6) Fiă-care bilet, ca să aibă prin strigăte de bucuriă, prin transporta-
pite pe lângă casele tuturor impiegaţilor VI) In pepiniere se va reserva un loc valăre, trebue să porte stampila da­ ţiunl de plăcere şi beţie, cât e de mar©
noştri, la plantarea prin curţile şi grădinile aparte pentru cultura trandafirilor, care rului sfinţilor. dragostea sa neînfrântă pentru aceste vechi
şcâlelor şi bisericilor şi la plantarea şose­ ornamentâză atât de plăcut grădinile, con­
Pentru înlăturarea bălelor şi epi lupte!
lelor de pe moşii, cum şi a tuturor dru­ tribuind cu modul acesta şi la desvoltarea
demiilor în decursul îndelungatei că- Semnalul se dă: bariera se deschide,,
murilor naturale fixe, formate de liniile gustului estetic, care între sătenii noştri
ătorii, călătorul trebue să aibă cu taurul se aruncă în mijlocul circului; dâr
economice şi traversâză în diferite direo- este aprope inert.
sine râdecina credinţei învercţită şi fofie la sgomotul miilor de trîmbiţî, la strigăte,
ţiunî domeniile ce formâză ocolul d-vostră Nu mă îndoesc, că veţi ţinâ socotâlă
speranţei, florile cele mirosităre ale la vederea privitorilor, se opresce neliniştit,
Pe lângă pepinierele nostre, fiă-care şcolă de cele prescrise mai sus şi îmi va face
iubirei, crinii curăţeniei, mirtul înfrâ- şi turburat; nările-i fumegă, privirile-i ardă-
ar trebui să aibă o mică grădină de pomi olăcere a constata eu însumi, când voiă
nării şi lemnul crucei. tore rătăcesc asupra amfiteatrelor; se
roditori, grădini înfiinţate deja pe lângă veni la faţa locului, un început serios
Tote acestea să se lege într’un pare că e de o potrivă pradă, şi surprisei
mai multe şcole clădite de noi, în care de esecutat.
mănunchiu cu aţa blâncţeţei; se le şi furiei. De-odată se aruncă asupra unui
şcolarii se deprind dela început cu cultura
pună în vasul rugăciunei, să le fiarbă cavaler, care rănindu-1, fuge repede la cea­
lor. Sămânţa o pote procura învăţătorul
1 1 e r a t e a r ă . la focul iubirei şi se le stropâscă cu laltă margine a arenei.. Acest lucru îl aţîţă;
dela înşişi şcolarii, punendu-le îndatorire, vinul darului sfânt şi cu apa smereniei el îl urmâză de aprope, lovesce grozav pă­
ca tomna fiă-care şcolar să-i aducă sîm- Un capitol din Contabilitatea duplă de
1. C. Panţu, prof. la şcola comercială su- şi să le acopere cu acoperementul mântul şi se aruncă asupra unui văl stră­
hurl de mere, pere, prune, cireşi etc., er
oerioră din loc. O broşură de 82 pagini 8 tâcerei. Călătorul să lase tote acestea lucitor, pe care i-1 arată un luptător pe­
U
în schimb să le dea câte-va caiete, peniţe, mare, în care se tractâză principiile conta­ noptea la lumina cugetării şi să ia din destru. — In acelaşi moment, îndămânati-
ereione etc. ast-fel că în fiă-care an va bilităţii duple ilustrate cu diferite esemple, ele în fiă-care dimmăţă şi în fiă-care cul Spaniol, înlătură de-odată întâlnirea
avea sămânţă trebuinciâsă, căci şcolarii 36 cari studiindu-le cu atenţiune, pâte ori
şi cine să înveţe contabilitatea, adecă ţi­ sără o mică porţiune, şi fie sigur, că cu acesta, atârnă de cornele sale uşorul
oând părinţii lor le aduc fructe, fie dela
nerea socotelelor în economia proprie şi în va avă viăţă, îndelungată, sănătate văl şi îl lovesce cu o săgâtă ascuţită, car©
târguri, fie de ori unde, s’ar întrece a
afacerile comerciale. O recomandăm tutu­ desăvârşită şi intrare sigură în îm­ face din nou, să-i curgă sângele.
aduna sîmburl mai mulţi, spre a-i da în­ rora, cari au daraverî comerciale. Preţul
văţătorului lor. 30 cr. -|- 5 cr. porto. — De vândare la părăţia lui Dumne4eu. Lovit de tote lăncile, rănit de aceste
Scopul înfiinţărei pepinierilor de pomi Administraţia joii nostre, la librăria N. I. Pentru-ca să treci prin tăte vă­ săgeţi străpungătâre a căror vîrf de fer
Ciurcu, Braşov, şi la Tipografia archidiece- mile pănă la casa lui Dumne4eu, e îndoit, rămâne în rană, animalul sar©
roditori este dâr lăţirea culturei pomilor
sană în Sibiiu. legă dedesuptul trăistei tale de că­ prin arenă, scote mugete îngrozitore, s’arun-
printre locuitorii sătenii pe Domeniile *
lătorie smerenia, de-asupra ascultarea că străbătând circul, îşi scutură număroselo
Coronei, din care în curând vor trage „Curs complet de corespondenţa co- şi mai pe sus de tdte rugăciunea. In săgeţi înfipte în grumacjul său larg, calcă
u
câştiguri frumose, şi în dorinţa ce am ca mercială , de I. C. Panţu, prof. la şcola
gustul acesta să fie stimulat, administraţia com. superioră din Braşov. O carte octav urmă umple golul prin sugrumarea, în piciore făşiele de purpură pline de sânge,,
mare de 17 câle de tipar, de tot instruc­ patimilor, şi după ce 'ţ! vei lua um­ valurile de spumă înroşită şi în fine cade,
nostră va înfiinţa mai întâih şâse premii
tivă pentru comercianţi şi pentru alţii, cari brela iubirei, mergi drept spre casa slăbit de sforţări, de mânia şi de durere..
a 50 lei pentru şese din învăţătorii de pe stau în legături de afaceri cu vre-o bancă, lui Dumne4eu. Apropie-ta de scaunul
Domeniile Corânei, care se va constata că terminii comerciali. Conţine modele de cir­ *
au înfiinţat pe lângă şcolă, o grădină de culare. scrisori de informaţiunl, recomanda- mărturisirei şi acolo arată-ţî biletul Diferite din Londra.
ţiunl şi acreditive; scrisori în comerciul cu tău de drum, pentru care trebue să
pomărit mai îngrijită şi cari vor împărţi
mărfuri, comisiune şi spediţiune; cestiunl plătesc! cu frică şi cu cutremur tot Capitala englesă Londra cu suburbiile
altoi mai mulţi pe la locuitorii din comuna
cambiale, afaceri cu efecte, monede şi cu- ce ţi-se va cere. In urmă vizăză 1 ei — aşa numitul district poliţienesc al
lor; âr mai târdiu vom da premii chiar pâne etc. O recomandăm tuturora, cari se cu numele lui Isus Christos în sfânta Londrei — are aoum aprope 5 milione de
acelora dintre locuitori, cari se vor distinge interesâză de afacerile de comerciu. Se află
cuminecătură şi merg! liniştit în locuitori, adecă aprâpe atâta câţi locui­
prin îngrijirea pomilor ce ii-se vor da în de vândare şi la administraţia „Gazetei“. tori are Boemia şi încă odată atâta popora-
mod gratuit. Preţul 1 fi. 60 cr. drumul tău. Dându-ţ! acest sfat, te
salut şi sper, că ne vom întâlni de ţiune cât are Transilvania.
Cu tote că în curând va apare în bi­
sigur în ceruri. Din acâstă colosală mulţime de omeni
blioteca Administraţiei Domeniului Corânei Găletoria la cer. adunaţi la un loc, se nasc cele mai carac­
o critică asupra culturei pomilor roditori,
teristice raporturi, asupra cărora ne sci©
din care vă voi trimite mai multe esem- Un spirit pios, cu imagiDaţiune spune unele statistica. Londra are de pildă
#
plare spre a le distribui printre sătenii cu vie şi bogată, pătruns ÎDse de ceea M L IN PARUL *
în sînul său mai mulţi catolici decât, Roma
cunoscinţă de carte, nu cred de prisos,
ce trebue se tacă omul aci pe pă (deşi cea mai mare parte a poporaţiunei
d-le agent, a vă enumera aci unele ele­
ment pentru a se învrednici de îm­ U # # P L U G A R U L U I sale e protestantă), mai mulţi Jidovi decât
mente relative la înfiinţarea pepinierilor de
părăţia cerurilor, a compus sub ti­ trâesc în întrâga Palestină şi mai mulţi
pomi roditori, atât pe Domeniul Coronei,
tlul „Călătoria la cer nisce reflexiunî, ;pe arm 1899 se pote procura Scoţieni, decât trăesc în Aberdeen. In Lon­
1,1
cât şi în grădinile şcolare.
în cari face o curiosă acomodare a dra numai cu scrieri literare şi cu scris la
I) Şefii de ocoale şi cei de regii, âr virtuţilor evangelice cu modul, cum dela Tipografia A, Mureşianu din Braşor, (fiare îşi câştigă pânea de tâte dilele
pentru şcole învăţătorii, vor alege în apro­ ar călători omul la cer, de ar fi cu 15.000 de omeni, bărbaţi şi femei, 7000 de-
prierea reşedinţelor lor, sâu a caselor de puţinţă cu drumul de fer. Dăm în cu preţul de 25 cr. (cu posta 30 cr.) persone se hrănesc în acâstă uriaş oraş nu­
brigadieri şi in grădinile şcolare câte un traducere aceste reflexiunî de spirit. [Vendetorii primesc rabatul cuvenit) mai din vâncjarea de (fiare pe strade. Dâr
teren în suprafaţă de minimum uu hectar Călătoria la cer. Aceea ce trebue Noul călindar, întocmit anume pentru (tre­ se află acolo şi vra-o 100,000 pungaşi
pentru agenţii Domeniul Coronei, er pentru se facă fiesce care creştin în decursu buinţele poporului nostru — înafară de (hoţi de buzunare) şi numărul criminalilor
şcole după cum vor dispune învăţătorii, partea calenderistică, cu târgurile, semnele e forte mare. Politia eunosce mii de crimi­
vieţii sale în fiă care cji, se cuprinde
propriă din tote punctele de vedere pentru în următbrea espunere privitbre la timpului, diferite poveţe economice pentru nali de meseriă. Ea seie, că aceşti crimi­
înfiinţarea pepinierilor de pomi roditori. biletul pentru călătoria la cer: fiă-care lună şi alte multe, — cuprinde nali trăesc numai din crime, totuşi liber­
încă un bogat material cu articnll preţioşî tatea personală este în Anglia aşa de mar©
11
II) Terenul ales pentru pepinieră se „ Biletul se vinde la agenţia evlaviei .
va împrejmui şi împărţi în mai multe di- Pentru înlesnire, celor ce voesc din sfera plugăritului, grădinăritului, a eco­ şi ea este aşa de mult preţuită, încât cri­
visinnl după mărimea pepinierei, apoi se a călători la cer li-se dau pe scurt nomiei de vite, a economiei casnice etc.; minalii nu pot fi arestaţi numai pe basă de
va desfunda una din aceste divisiunl la un următorele informaţiunî: apoi din istoria lumii, poesii de dragoste, suspiţiune. Poliţia îi lasă să se misce liber
metru de adâncime; primă-vara so va îm­ Drumul de fer la cerurî. eroice şi glumeţe de cei mai renumiţi scri­ păuă ce îi priude asupra faptului. Londra
părţi partea desfundată în răzore de câte Plecarea: In fiă-care moment. itori ai noştri; articulî şi poveţe pentru are 43,563 funcţionari de poliţiă. Statis­
un metru lăţime şi se va sămâna cu se­ păstrarea sănătăţii şi averii etc. La fine tica spune, că pe un funcţionar de po­
Sosirea: Când va binevoi Dura
minţe de meri, perl, caişl, pruni, etc. cari urmeză diverse, glume şi anuţurl. Pe pa­ liţia se vin întotdâuna doi criminali. Iu
ne4eu. •
se vor procura din vreme, fie din fructele Preţul biletelor: gina primă se află portretul nemuritorului casele de împrumutare şi de zâlogire
pomilor sălbatici aflători în pădurea locală Clasa 1. (tren accelerat) nevino­ .Simion Bărnuţiu, âr în text o frumosă bio- ale Londrei se zălogosce anual pentru 15
fie prin şcolari, cum ara cfis mai sus, fie grafiă a lui. milione de mărci, pe fiă-care di se vin-
văţia şi martiriu său deplina îm­
din comeroiQ, în care cas vă veţi adresa plinire a virtuţilor evangelice; în deo­ aşa-dâr 41,000 mărci pe zălogirl.
din timp administraţiei centrale, arătânc sebi nevinovăţia şi supunera, spi­ MULTE ŞI DE TOTE.
cantitatea şi felul seminţelor, ce vă tre- ritul de abnegaţiuoe şi dragostea Marea bancrută. Atrag atenţia-
buesc. Seminţele depuse în pământ se vor cătră Dumnecjeu. asupra inseratului: 44 obiecte de argint-
uda regulat în fiă-care cil până la răsărire, Clasa II. (tren direct). Pocăinţă, Lupta cu taurul. pat. american, ce costau 40 fi., âr aoum se
er după aceea se vor plivi de buruenl, ţi- credinţă în Dumne4eu în desăvârşita în mijlocul câmpului se află o vastă pot cumpăra cu 6 fi. 60. — Un preţ băga­
nându-se atât răzârele, cât şi drumurile în împlinire a faptelor bune, rugăciu­ arenă încuujurată de numârâse amfi­ tei. Potrivite pentru cadouri ocasionale.
tot-d’una curate. nea, postul şi milostenia. teatre. Acolo, augusta Regină, iscusită în
III) In tomna primului an, pueţii se Clasa III. (tren obicinuit). Pă- arta atât de dulce, de a câştiga inimele Câlendaral septemânel.
vor repica plantându-se în rânduri, în di- zirea poruncilor dumnecjeescî şi ale poporului său, ocupându-se de plăcerile lui,
visiunile încă neocupate, care se vor des­ bisericei, împlinireadatorinţelorcătră învită adese-orl pe răsboinioii săi la spec­ FEBRUAR. are 28 cfile. FAUR
funda de asemenea la cel puţin 0.60 mm. aprdpele. tacolul eel mai plăcut Spaniolilor. — Acolo
adâncime şi la o depărtare rândurile unu Clasa IV. (tren special). Pocăinţă tineri luptători, fără paloşe, îmbrăcaţi cu o pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor.
de altul de uu metru, er distanţa între în cesul morţii, rugăciune pentru simplă haină de mătase, înarmat! numai Dum 21 O. Păr. TimoteiQ 5 Oculi. Eusebi..'
pueţl se va lăsa dela 40—50 centimetri. ertarea păcatelor. ou lancea şi încălecaţi pe cursieri iuţi; Luni 22 Aflar. rel. Eugeni 6 Frideric
Marţi 23 S. p. Ier. Policar. 7 S. Toma Acui..
IV) Altoiul pueţilor se va face de Observări. 1) Bilet pentru dus şi cum şi luptători pedeştri — mai uşori încă
Jler 24 ţ Afl. c. S. Ioan 8 Ioan, Filim.
preferinţă în ochih, cât mai aprope posibi întors nu esistă. 2) Trenuri de plă­ — ţinând într’o mână un văl de purpură,
Joi. 25 S. Taras. Teodor 9 Francisca
de pământ, şi se vor lăsa pe acelaşi loc cere nu esistă. 8) Copiii minorenî, şi ’n cealaltă suliţl ascuţite, vin să atace Viu er 26 Sf. ap. Porfir. Ep. 10 S. 40 martir.
doi până la trei ani, după care se vor a căror minte nu s’a copt pe deplin, şi să învingă sălbaticii tauri. 3 m 28 P. Proc. Decap. 11 Constanţa