Page 65 - 1899-02

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în Mcareji.
AlainistraţiUDea $i neutru Anstro-Uugaria:
3BAŞ0V, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şAse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate au N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se rctrimet. Pe un an 40 franoi, pe şAse
IMSERATE ae primoao la AO- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
KiNISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoî.
următrirelo Birouri do anunolurî: So prenumeră la tdte ofi-
In Viena: H. Dukes Naclif. ciele poştale din întru şi din
Sîax. Augenfald &Emarlch Lasner. afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Moaşe. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk.
InBudapasta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunca. Piaţa mare
gar, Ekstoln Bornat. In Ham- Tflrgul Inului Nr. 30, etanii
burg.- Marolyl & Llabmann. I.: Pe un an 10 fl., po şese
PREŢUL IKSERŢIUKILOR : o so luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă f-armon(i pe o col6nă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu- . A . T T X j X u 3 S I I . 12 fl.. pe 6 luci 6 fl.. po trei
blioare. — Publicări mai deae luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tariiă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atftt abo­
namentele cftt şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a 8.a o
seriă 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Ir. 41. Braşov, Lunî-larţl 23 Februarie (7 Martie). 1899.

Concentrare guvernamentală. Pentru ministrul-preşedinte Szell s’a făcut şi desbaterea pe paragrafi şi pro­ De acest pas însămnat politic toţi Ma­
nu se arată în asemeni împrejurări iectul a fost primit cu mare majoritate. ghiarii s’au bucurat, pănă şi bossuthiştii
Abia a păşit pe scenă noul mi- prospecte fărte favorabile faţă cu ni- Contra proiectului n’au votat decât cei din s’au prefăcut, că se bucură, singur numai
nistru-preşedinte unguresc şi etă că suinţa mărturisită, de-a voi să scotă partida independentă kossuthistă şi partida Tiszaiştii privesc cu ochi răi Intrarea ap-
a şi avut succesul cel mare, că nu la liman noua direcţiă. poporală. ponyiştilor în partida guvernului, de care
numai Szilagyi cu disidenţii, ci şi Va da negreşit d-1 Szell de mari La desbaterea pe paragrafi ministrul s’&u despărţit la 1875.
Apponyi şi partida lui s’au unit, dificultăţi chiar din partea celor, cari de finanţe Lulcacs a cerut, că deşi legea Foile 'de adl ne spun, că membrii
sub drapelul lui Coloman Szell, cu alărgă aeji din t6te părţile sub stă- acâsta întră în vigore în diua promulgării, „decedatei** partide au păşit alaltăerî pen­
partida guvernului cţisă liberală. gul lui, şi pote în curend va trebui totuşi indemnisarea se-şî ia începutul ăda 1 tru prima-datăîn olubul-Lloyd în trei grupe,
Acesta este marele eveniment să se convingă, că pentru a intro­ Ianuarie 1890; tot-odată să se dea absolu­ şi că au fost primiţi acolo cu „âljen**-urî
al cţilei în constelaţia parlamentară duce un regim cinstit şi a puDe ca­ toriu cu privire la măsurile ce le-a luat şi cu manifestaţii de bucurie de cătră „libe­
a camerei ungare. Fără îndoelă, că păt abusurilor şi nedreptăţilor, nu deja ministrul pentru acoperirea cheltueli- ralii** cari îi aşteptau.
bărbaţi ca Szilagyi şi soţii sei din nu este de ajuns nici alianţa cu di­ lor de stat şi pentru încassarea venitelor Pentru curiositate însemnăm aici nu­
fosta disidenţă, şi Apponyi şi Ho- sidenţii şi cu Apponyiştii, ci trebue publice. Puterea acestei legi apoi să înce­
mele celor 32. Ei sunt următorii: Contele
ranszky vor esercita în viitor o in­ să se facă o schimbare radicală în teze deodată cu intrarea în vigâre a legii
Alb. Apponyi, Naud. Horanszky, Arpad
fluenţă hotărîtore în sînul partidei întregul sistem de guvernare. despre budget, er cu esecutarea ei să fiă Szentivanyi, contele Ales. Karolyi, contele
dela putere. Acăsta însă nu se va pute pănă însărcinat ministrul de finanţe. Ladislau Karolyi, contele Mih. Eszterhazy,
Aceştia representă elementele, ce va mai dăinui nenorocita politică In numele partidei independente vorbi Iuliu Guliner, Geza Mabfalvay, Petru Mihâ-
despre cari se crede, că vor intro­ de maghiarisare, care a înveninat în contra acestei modificări Barabas Bela,
lyi, Iuliu Szentivanyi, Franciso Korniss,
duce „noul sistem care a format tot organismul statului. care (fise, că a fost o gravă vătămare a Andor Somssich, I. Wittmann, Mateifi Bo-
obiect de disensiune în decursul cer constituţiei măsura ministrului de finanţe, gyay, conte Eugen Zichy, loan Reiter,
telor înfocate, ce au premers com­ Iustalarea Metropolitului Me- după care s’a ordonat încassarea pedepse- Francisc Bolgar, IosifJagicî, Oscar Ivanka,
promisului. or de restanţe după sume de dare, a că­
ţianu. Presidiul congresului electoral, prin Ladislau Tomcsanyi, Iuliu Saghy, Iguatiu
Lupta lor, precum am mai ară­ P. C. S. părintele archimandrit şi comisar ror plată nu era scadentă pe timpul stării Berger, loan Hock, Mihail Laslo, Emeric
tat, a fost îndreptată în contra sis­ ex lex. Vorbitorul a propus, ca pănă la
consistorial metropolitan Dr. II. Puşcariu, Hodossy, Franciso Frey, conte Iacob Zi­
temului Tisza, care a domnit 24 de finea lui Martie dările să se plătescă fără
publică în fruntea „Telegrafului Român * chy, Francisc Blaskovics, Bela Bernath,
1
ani, er’ sistemul, propagat de Ap­ procent de întârziere, şi astfel de procente
„Anunţul-convocator **, prin care se aduce br. Ştefan Sennyey, Arpad Lazar şi Anton
ponyi, Szilagyi etc. şi părtinit de să nu plătâscă decât aceia, cari pănă la
la cunoscinţă, că după ce Majestatea Sa Tibad.
Coloman Szell, are după ei chiăma- ultima di a Junei Martie nu ş’au plătit
cu data de 18 Febr. n. c. a întărit pe ale­ Unul dintre durele guvernamentale
rea de-a înaugura o eră nouă, în darea pe primul cuartal.
sul Metropolit în persona înalt Prea Sân- din Poşta di > că fusiunea s’a întâmplat
ce
care se fie respectată neviolabilita- In sensul acesta a vorbit şi Paăer R.
ţiei Sale Domnului loan Mcţianu, deputaţii mai ales pentru a-se delătura crisa, în care
tea constituţiei, domnirea legilor, li­ în numele partidei poporale. Horanszhj însă,
congresului sunt convocaţi la şedinţă con- se află monarchia şi pentru a-se introduce
bertatea cetăţenbscă şi se se Intro­ gresuală pe diua de Duminecă, 24 Febr, fost preşedinte ai partidei apponyiste acum reformele administrative — cestiune, a cărei
ducă în genere un regim cinstit. (12 Martie n.) a. c. la orele 8 diminâţa în disolvate şi contopite în partida liberală, resolvare reclamă o majoritate imposantă...
Ţinta rămâne aceeaşi: construi­ a primit modificarea ministrului privitâre
biserica parochială din Sibiiu-Oetate, pen­ Cu totă bucuria, ce se arată asupra
rea şi întărirea statului unitar ma­ la puterea retroactivă a legii; partea a doua
tru îndeplinirea actului de îutroduoere în „marelui eveniment** al fusiunei, totuşi o
ghiar. Direcţia politică rămâne ne­ scaunul de Archiepiscop şi Metropolit, după însă, în care se cere absolvarea guvernului
schimbată, urmărind maghiarisarea trecut pentru măsurile ce le-a luat în cele mare răcelă şi o neîncredere vădită stăpâ-
formalităţile prescrise. nesce spiritele în partidul astfel premenit.
înăîntru şi întărirea posiţiunei auto­ două luni trecute, n’o primesoe nici el.
Din incidentul plecărei dela Arad a Acestei neîncrederi ’i dă espresiune din
nome a ţerei în raporturile econo­ După-ce mai vorbesc câţî-va deputaţi
u
I. P. S. Sale, Românii din Arad şi pro­ partea Tiszaiştilor „Peşti Hirlap , care dă
mice cu Austria. Ceea-ce nouele e- din oposiţie, ministrul de finanţe Lukacs
lemente vor să se schimbe, se re­ vincie au fost invitaţi pe acjl, Luni, a-se se ridică din nou, ca să-şi apere modifica­ a-se înţelege, că o urmare firâscă a fusiu­
feră, cum am <Ţs, la intenţiunea de-a întruni în localul cabinetului de lectură al rea propusă. El ceru cu insistenţă, ca'legea nei va fi despărţirea Tiszaiştilor de partid
1
„Asociaţiunei naţionale aradane *, pentru-ca îndată-ce va fi câştigat atâtea suflete, în­
pune stavilă abusurilor de pănă a- să aibă putere retroactivă, căol cetăţenii —
cuma, săvîrşite în guvernarea şi ad­ de aici întrâga inteligenţă să mârgâ la re Zise el — nu pot fi scutiţi dela împlinirea cât să pâtă forma o oposiţie puternică, cu
ministrarea ţerei. şedinţa episcopescă pentru a felicita pe datoriuţelor cătră stat. care să şi pâtă recâştiga ârăşl puterea
Pentru moment putem constata, noul Metropolit. Tot pentru acjl s’a proiec­ Punându-se la vot, proiectul fu primit pierdută.
că câştigând contingentul disidenţi­ tat oficiarea unei doxologii în biserica ca­ cu majoritate. Calea fusiunei deci nu e nici decât
tedrală din Arad în asistenţa întregei preo- aşternută cu trandafiri. In curând se va
lor şi al Apponyiştilor, partida ma­ In şedinţa de Sâmbătă s’a desbătut
ţiml din diecesă, er după serviciul divin o vede pănă unde adversarii, cari se comba­
ghiară dela putere este acjî mai nu- proiectul despre recruţi pentru armata co­
mărosă ca or! şi când. Decă însă manifestaţiune la curtea episcopescă, având mună şi honvedime. Atât în desbaterea ge­ teau mai erl pănă la cuţite, vor sci şi vor
prin fusiunea acăsta a câştigat şi în de-a vorbi în numele clerului d-1 O: Gur- nerală, cât şi ’n desbaterea pe paragraf!, pute să mârgă mână ’n mână, fără a-se
ban, noul protopop al Boroş-Ineului. muşca şi înţăpa.
putere, dăcă va j-fi. capabilă să for­ proiectul a fost primit. Contra au vorbit
meze o unitate solidară în tăte ac­ Pe diua de mâne, Marţi, e convocat numai cei din partida independentă, între
ţiunile sale, acesta va ave s’o de­ consistorul plenar al eparehiei Aradului cu cari remarcăm discursul lui Col. Tlialy. Revistă externă.
monstreze viitorul. scop, ca înalt Prea Sânţia Sa sâ-şl ia ră­ Acesta se plânse, că Ungaria n’are armată
De-ocamdată nu se pote con­ mas bun dela bărbaţii, cu al căror concurs independentă, că Maghiarul nu-i prea su­ Pregătirile militare ale Angliei.
testa, că în sînul acestei uriaşe ma­ a condus diecesa Aradului timp de 24 de ferit în armata comună, decât aprope nu­ In şedinţa dela 3 Martie n. a came­
jorităţi au rămas tote elementele sis­ ani. Cu acea ocasiune se vor lua şi măsu­ mai ca ofiţer în reservă. Thaly e scandali- rei comunelor din Londra, ministru de răs­
temului vechiu tiszaist şi numai ba­ rile de lipsă pentru conducerea interimală sat, că ministrul de răsboiii Krieghammer boiii Wyndham a făcut nisce declaraţiunl
ronul Banffy, remunerat cu postul a diecesei. Metropolitul va pleca MercurI, a degradat, vedl D6mne, limba maghiară forte grave în cursul discuţiunei asupra
de mareşal unguresc al Curţii, a ori Joi la Sibiiu, având de-a face în oon- a statului în armată, ca limbă de regiment. budgetului armatei. Ministrul declara, că
fost luat din clubul liberal al depu­ sistorul archidiecesan de aici paşii de lipsă Vorbi apoi despre strămutarea statuei lui armata trebue să fiă gata în caşul unui mare
taţilor şi trecut între magnaţi. pentru instalare. Hentzi inaintea scolei de oadeţî, casă„co- răsboiii şi că trebue să se ţină sdmâ de inva-
Der nu numai în clubul dela Cu data de 18 Febr. v., I. P. S. Sa rumpă sufletul tinerimei maghiare *. (Rigo: siunea unui duşman extern. Deşi ministrul
1
„Lloyd“, ci şi în guvern *au rămas a adresat o circulară de adio clerului şi In canal cu ea). Thaly declară, că nu vo- speră, că eventualitatea isbucnirei unui răs-
în mare parte elementele vechi, cari poporului eparchial din diecesa Aradului, teză recruţi, ci el şi partida lui vor lupta bâiii este încă fârte depărtată, totuşi tre­
au servit politica lui Banffy, er Per- mulţumind tuturor pentru dragostea, cu şi mai departe pentru armata naţională bue ea armata să fiă destul de puternica pen­
czel, care era aiter ego al fostului mi- care î’au întâmpinat şi pentru sprijinul, ce maghiară independentă. tru ofensivă. Guvernul doresce dâr mărirea
nistru-preşedinte, a ajuns preşedin­ i-au dat în grâua sa chiămare, asigurându-i După Thaly au vorbit şi alţii din armatei. — Balfour declara, că Anglia tre­
tele camerei. tot-odată, că le va păstra aceeaşi dragoste oposiţie, âr la votare proiectul fu primit bue să aibă o flotă şi o armată destul de
Ast-fel, după-cum judecă înşi-şî şi va fi cu aceeaşi îngrijire şi de ei, pre­ cu majoritate. puternică, pentru a pute resista ori cărei
cei interesaţi lucrurile, în partida gu­ cum a fost în trecut. flote, şi orl-cărei armate posibile.
vernului stau ac}î faţă în faţă ome­ Noul cabinet spaniol. Precum se
nii „sistemului vechiu** cu omenii Apponyiştii în partida liberală. anunţă din Madrid, crisa ministerială a în­
„sistemului nou“, şi este o urmare Din dieta ungară. Soim, că Joia trecută partida appo- cetat prin formarea noului cabinet. Sunt
forte firăscă, că ei îşi vor încerca (Proiectele de indemnitate şi de recruţi) nyistă sâu „naţională** şi-a dat sufletul în numiţi: Filvela preşedinte şi esterne, Dato
unii faţă cu alţii puterile, voind fiă- In şedinţa de Joi a camerei s’a înce­ manile lui Szell, âr membrii ei, 32 la nu­ interne, Villaverde finanţe, Duran justiţie,
care parte să facă să isbutăscă pla­ put desbaterea asupra proiectului de in­ măr, au întrat „fără condiţiune şi „fără cu­ Polovieja răsboiii, marchisul Pidal lucrări
u
nurile şi direcţia ei. demnitate. Ea s’a continuat Vineri, când gete reservate“ în partida guvernamentală. publice şi colonii, Camara marină.