Page 66 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 41.—1899.

Reforme în Turcia. Foile turcesc! Acesta este organisarea poliţienâscă a desbinărei sub egida clubului muncitori­
Publicul, abia anunţat, se grămădesce să
anunţă, că Sultanul a dat ordin marelui vi­ a grupărei socialiste. Nu se pâte nimic ne­ lor. Ltă ce găsim în acea cărticică cu în­ admire regescul şi artisticul dar.
zir să îndrumeze pe valii din Kossovo, Mo- ga. Tote aceste disposiţiunl se află în sta­ trebări şi răspunsuri:
nastir, Salonic şi Janina de-a aplica strict tutele grupării. „Care este menirea ta, femeie? Meni- 0 seraţii la Curtea româna. Joi,
legile, de-a nu suferi escesele, de-a urmări Acum să-mî permiteţi să vă arăt ce „rea, mea este se muncesc ca o vită şi să 18 Febr., s’a dat la Curtea, română o se­
-1
faptele criminale, âr spre scopul acesta să idei se răspândesc prin cărticelele de la „Lu­ „sufer ca un martir totă viaţa mea. Pen- rată dansantă, la care a’ fost învitatl:
„tru-ce trebue numai să muncescl şi să su-
facă călătorii, cu care ocasiune să oblige mea nouă“. Voi cita numai din Desrobirea membrii corpului diplomatic, miniştrii, mai
„ferl totă viaţa? Pentru că sunt nevasta
pe muftii mobamedani şi pe căpeteniile bi­ muncitorului şi din Catechismul femeii mun­ „unui rob. Cu tâte aceste ai copii, cari ar mulţi senatori şi deputaţi, înalţii demnitari
sericesc! creştine a vesti, că diferitele con­ citorului. „trebui să fiă bucuria şi mângâierea ta ? ai statului şi persone din societate împreună
fesiuni din Turcia trebue să trăâscă în pace şi Cetim în Desrobirea muncitorului ur- „Femeia stăpânului are copii, cari sunt bu- cu domnele şi domnişorele; în total peste
:
astfel să dovedâscă supunerea lor faţă de mătorele învăţături spre deşteptare: Se „curia şi mândria ei, dâr eu n’am copu; 600 persâne. Regele ş Regina au intrat
„ei nu sunt ai mei, căci gem sub jugul
guvern. predică ura între cetăţeni. Esemple: în sala cea mare la orele 10, după care s’a
„aspru al stăpânului. Insă ai un bărbat,
La pag. 3: „Starea nenorocită a mun început dansul. Serata s’a terminat la orele
TJn congres al Cubanilor. In Mar- „care te mângâie şi te iubesce? Nici băr- !
„citorilor este negra robie şi apăsare. — „bătui nu este al meu, el este tot al stă­ 2 / cu un frumos cotiliyn, la care au luat
2
dahao s’a ţinut un congres cuban, care a „Până când? Nu va mai veni vremea, ca pânului . parte peste 100 părechî.
11
luat resoluţia de-a însărcina pe Maximo „dreptatea să domnâscă pe pământ? Va mai
Acest catechism sfîrşesce astfel:
Gomez cu o misiune specială laWasehing- „trece mult pănă când muncitorii, nu le- Concentrare ugronisto-kossulitistă.
„neşii, să fie stăpâni pe ţâră ? Mult o să „Mamă, ce vei cjice fiiului tău? Voifi Se dice, că fracţiunea ugronistă a partidei
ton, pentru a obţine o încetare grabnică a
„mai trâcă pănă când omul să numai fie des
ocupaţiunei americane, recunoscerea ime­ „dice fiiului meu: Mergi în Clubul munoi- independente şi dela 48 va înceta esistenţa
„poiat de om, pănă când robia acesta să se „torilor! Soţie, ce vei cjice soţului tău?
diată a guvernământului cuban şi sprijinul „desfiinţeze? Atîrnă.** La pag. 5 : „N’are a „Voih dice soţului meu: Mergi în Clubul ei şi se va contopi cu fraoţiunea kossutb-
Statelor-Unite pentru reorganisarea finan­ „face cum cade ţăranul în ghiara bogatu­ „muncitorilor! Copilă, ce trebue să cjid lo­ istă, formând astfel un sigur partid nedi-
ţelor insulei. Trimisul cuban trebue să facă lui; odată ce cade, e supt şi sărăcit pănă godnicului tău? Etă ce voiţi dice: Mergi visat. Drept probă pentru acâsta Magyar-
r
a
să reiese, că Oubanii cer ajutorul şi pro- „ce cade la rândul celor siliţi a’şl vinde „de intră în part’dul muncitorilor! Femeie, orszag de ac}î, organul ugroniştilor, spune,
„braţul la bogaţi *. La pag. 7: „Dâcă merg
1
tecţiunea Statelor-Unite, nu însă interven­ „te vei înscrie în Clubul muncitorilor? Da ! că Francisc Kossuth a întrat în rândul co­
„treburile aşa, dâcă nu ajuDge ţâra mai „jur, că mă voia înscrie !“ ...
ţia lor. In provincia Santiago nemulţumirea „de grabă în mânile partidei muncitorilor, laboratorilor săi. Fr. Kossuth publică în
pare mai vie contra prelungitei ocupaţiunei „vor cădâ în ghiarele sărăciei şi ţăranii Am citat mai în amănunte cale ce nr. de adl al foi ei maghiare un articol asu­
americane. Numerose meetingur! s’au ţinut „mici proprietari şi măestrii micî . La pag. sunt scrise în cărticelele „nevinovate , ce pra situaţiunei dună fusiunea apponyiştilor
u
11
şi au adoptat o moţiune cerând, ca 8: „Cred că o lume scie, care să nu fie se răspândesc de „Lumea Nouă“, ca să ve­ cu partida liberală. Schimbarea acâsta se
11
„Iuda e mai rar de cât merlele albe . La prevedea de mult, de când adecă Francisc
provincia şi oraşul Santiago să fiă remise deţi cum se face propaganda socialistă, şi
„pag. 9: „Zăceţi în robie, sunteţi despoiaţi
în manile autorităţilor cubane, cel mai târ- „de rodele muncei, sunteţi robii unei mâni să vă convingeţi, că acâstâ propagandă nu Kossuth să retrăsese din fruntea conduce-
11
cjiu în Iunie viitor, căc! din contră un nou „de trîntorî cocoţaţi în fruntea bucatelor, este sănătosă, ci bolnăviciâsă şi pericu- rei lui „Egyetârtâs . Acum în urmă, par­
răsboiă pentru independenţă va fi angajat. „trîntorl albi, roşii, dâr tot trîntorî, cari losă. tida 48-istă a ţinut o şedinţă, în care a
11
„când bâzăe mai tare şi se cârtâ, de la declarat, că „Egyetârtâs nu mai este or­
„rodele muncei vostre crâncene să cârtă ganul partidei. Şedinţa acâsta a fost presi-
Propaganda socialistă în „ca lupii flămând!; der să vedeţi ce bo- dată de însu-şl Kossuth.
„cânl sunt aceşti stăpâni ai ţării**. La pag.
România. „10 : Bogaţii au avut grijă să v.e tină nu nu- 22 Februarie v. Starea săli etăţii Papei s’a îmbună­
(Continuare) „mai în robia muncii, ci se vă răpâscâ şi tăţit. însuşi cardinalul Rampolla a adresat
11
„drepturile cele mai sfinte . Nicolae V. Perlea. Dela Brăila
Statutele, car! sunt Lege, ordonă ca: ne sosesce trista scire, că unul din Românii prelaţilor din Roma o circulară, în care
Şi după ce se pune ast-fel fundamen­
„Clubul să cumpere cărticele şi „Lu- fruntaşi de acolo, Nicolae V. Perlea, fost declară, că starea sănătăţii Papei e satis-
-
„mea Nouă — ca la întrunirile de Dumi­ tul urei, atunci se pune întrebarea ce-i de primar al Brăilei, om vădut şi de toţi sti­ făcătore. O telegramă mai nouă din Roma
necă să se cetescă cărticelele şi „Lumea făcut: Şi răspunsul glăsuesce : anunţă, că Papa va părăsi în curând patul.
1
„Nouă' , — ca plângerile locuitorului să le „Curagiul să nu piere}!. Caută şi în­ mat, a încetat din viaţă adl la ora 1 p.
„iscălâscă aoesta., să i se pună pecetea clu- ţelege bine sfaturile nostre. Cântăreşte-le m. Trimitem condolenţele nostre sincere
„bului şi să o trimetă la „Lumea Nouă „bine cu chibzuială şi vei vedâ, că noi soţiei, fraţilor, surorilor şi întregei familii Dalmaţia în contra liiubei ger­
u
w
„ca să fie publicată . „îţi vom arăta calea mergând, să puneţi a răposatului! mane. Dieta provincială din Zara a primit
„Lumea Nouâ afară de publicarea „sfîrşit robiei şi să ajungeţi stăpâni pe ţe propunerea deputatului Klaic, ca să-şi ex­
a
u
„ră . Er receta este: — Cluburi, Lumea Evangelia scrisă şi ilustrată de
plângerei, ia numai obligaţiunea de a o prime regretele sale faţă de guvern pentru
nouă, cărticele, consiliul partidei muncito­ Regina României. In palatul Ateneului
aduce la cunoştinţa miniştrilor şi celorlalte folosinţa limbei germane în contactul ofi­
rilor. Român din BucurescI, este espusă de eâ-
autorităţi. cios. Propunerea fu primită uuanim.
Se predică mai departe despreţuirea te-va cjil® Evangelia cea admirabilă, pe
In privirea luptelor ce prevede cen­ religiunei strămoşesc!. care a scris’o şi a ilustrat’o întrâgă cu Noul preşedinte al Senatului fran-
trul, sunt diferite măsuri luate în statute. Mai La pag. 23 : „Când e vorba de Dum- mâna sa proprie M. S. Regina Elisabeta ces. Iu 3 1. c. s’a făcut alegerea noului
întâiu, membrii clubului sunt ţinuţi în „necleu şi de legea creştinâscă, noi nu ne pentru biserica episcopală dela Curtea-de- preşedinte al Senatului. Oele mai multe
strînsă legătură de autoritatea consiliului „amestecăm. Lăsăm pe fie care să se în- Argeş. Opera Majestăţii Sale este în ade­ voturi (151) lea primit Fallidre, care şi fu
„chine cui vrea si cui pote. Slobod e să se
general, e un fel de tutelă patriarchială ce proclama’ ca ales.
-
„închine omul cui a apucat: care lui Hris- văr fără sârnăn, scrie „V. N.**, şi la desă­
se stabilesce, ca nu cumva să se obrăzni-
„ tos, care lui Moisi, care lui Mohamed, sdu vârşirea ei Suverana a lucrat şese ani. Espulsare. Se anunţă din BucurescI:
câscă un membru în contra consiliului ge­ ddcă vrea chiar nici unuia.“
n Evangelia este scrisă şi pictată pe perga­ Consiliul de miniştri a semnat Vineri de­
neral. Spionii sunt de aprope supravegheaţi, Se predică desfiinţarea Constituţiunei, ment, în chipul cel mai artistic. Fiă-care
cretul de expulsare a lui Emil D. Fagure
ca în statele de poliţiă puternioă; dâr şi a legei fundamentale a Statului român. filă este încadrată într’o ramă de argint, 11
membrii partidului nu scapă de acâstă pri­ La pag. 19: „Când partida ar fi des- frumos încrustrată şi lucrată. O legătură (Honigman), redactor la „Adevărul . Fa­
veghere părintescă. „tul de tare, ar trebui să desfiinţeze Sena- specială şi bogată permite închiderea şi gure, prevestit de acâsta, a plecat erl după
„tul şi să facă legile Camera cu deplină amedl la Paris, fără a mai aştepta să i-se
Aşa, de esemplu, se hotăresce prin deschiderea Cărţii sfinte. Trebue s’o vec}î,
„putere, fără a mai aştepta iscălitura re­ notifice decretul de expulsare.
statute, — că dâcâ comitetul unui club nu ca să-ţî faci ideiă de munca şi atenţiunea,
gelui.
vrea să ţie semă de cererea membrilor, ce a reclamat acestă nepreţuită podobă, de Barbariile Albanesilor mobame-
Se predică şi desfiinţarea proprietăţei.
aceştia au dreptul să se plângă la Bucu- arta şi frumseţa, cu cari a fost săvârşită. danî. O depeşă din Sofia anunţă, că comi­
La pag. 20 se dice:
resc! consiliului general al partidului, care Evangelia este acum aşeejată şi în­ tetul macedonean de acolo primesoe în con­
„Pe câtă vreme vor fi mari proprietari
va sili sub pedepsă de destituire pe membrii chisă într’un dulap special de sticlă, el în- ţinu scirl despre excese sângerose, săvîrşite
„de moşii, mari fabricanţi şi stăpâni de
comitetului să se supue statutului, (art. II su-şl de o frumseţă şi o bogăţie rară, ese- de Albanesii mahomedani, în contra Bul­
„ateliere, muncitorii tot au să fiă despoiaţi.
statute), — că, decă vre-un sătean din cei „Va veni însă vremea, când muncitorii vor eutat. într’adins la Viena, după desemnu- garilor în Macedonia. Mulţi Bulgari au fost
înscrişi în club, va lucra în potriva sco­ „face o lege, prin care tote moşiile mari, rile d-lui Lecomte de Nouy. Acest dulap omorîţî. In acea depeşă se mai spune, că
pului clubului, bîrfindu’l, înjurând seu lo­ „tote fabricele şi atelierele să fiă luate de aşecjat pe un fel de masă, care stă pe un Albanesii mahomedani intră prin case, tî-
„stat cu rescumpărare. Apoi statul va da
vind pe un membru din comitet, decă se postament îmbrăcat în roşu, susţine de-a- răso creştinii pe strade, spânzurându-i apoi
„muncitorilor de pământ să lucreze moşiile
va face trădător de interesele fraţilor săi supra o cupolă aurită, în vârful căreia se de copaci. Soirile acestea causâză o agita­
„boieresc! cu maşină şi cu tâte celea, aşa
de muncă, comitetul e dator să-l dea afară „cum le lucrau boierii. De-asemenea, în ridică corona regală eu cruce. Dulapul este ţie mare în Bulgaria. S’au făcut numărâse
din club, avend însă comitetul dreptul de- „fabrici vor lucra muncitorii dela oraşe, întreg lucrat în stilul măreţei biserice epis­ arestări de locuitori bulgari, greci şi ro­
a-l achita de două ori' şi de a însciinţa des­ „dâr se vor folosi de rodele muncei lor, copale. Strălucirea aurului se amestecă cu mâni. Cei arestaţi sunt transportaţi la Sa­
„ne mai împărţind cu bogătaşul. Neguţători
pre decisiunea luată pe comitetul din Bu- pietriele scumpe şi cu pictura artistic ese- lonic.
„nu vor mai încurca lumea, luând dela
curesci, remâiud condamnatului dreptul de cutată în verde şi albastru, înohis şi des­
„unii şi dela alţii, căci schimbul mărfuri­ Cununia. Erl, 21 Febr. st. V. s’a să-
a apela la consiliul general şi la congres lor se va face de-a dreptul prin îngrijirea chis* pe lângă care albul, risipit pe ici pe vîrşît în Brâza (România) căsătoria reli-
(srt. 14, 16, 17 din statute). „slujbaşilor aleşi de muncitori . colo, se pierpe cu mult efect. giosă a d-lui Bem. Ripdnu, învăţător în
11
Membrii trebue să declare, conform Ore aceste idei răspândite prin cărti­ Evangelia stă aşedată pe un fel da Predeal, cu d-ra Elisa Pr. B. Basiliu din
art. B, că ascultă de tot ce spune statutul, cica „Lumea Nouă* sunt ele idei sănătose, pupitru aurit, care o susţine înclinată îna­ comuna Ocina. — Felicitările nostre!
adecă de legea clubului, şi că: „Primesc idei aplicate sâu experimentate aiurea în inte. La cele patru colţuri ale dulapului în
Un concert s’a dat Joi, în BucurescI
să facă ce dice aoâstă lege şi să se supue vre-un timp ore-care şi de cari să avem partea de sus, se văd suspendate patru
ei . Nu se uită nici alegerile, căci art. 3 la cea mai mică certitudine, că nu vor dis­ candele de aur, admirabil lucrate şi împo­ în beneficiul studenţilor în sciinţe. Pro­
u
gramul era bogat şi variat. Concertul după
litera d prescrie, că truge fiinţa morală şi economică a ţărei şi dobite cu pietrii scumpe. De jur împrejur,
cum ni-se scrie, a avut un succes strălucit.
„clubul va lupta ca la alegerile pen- nâmului? Este ore menirea României să în partea de mijloc se cetesce inscripţia Sala era ticsită de lume. Studenţii în far­
„tru cameră, în înţelegere cu celelalte clu- pună în lucrare încercări nebizuite aiurea, ce urmâză:
„burl şi în înţelegere cu consiliul general ca să facem plăcerea unor străini, cari în „ Unindu-se în cuget şi simţiri cu prea macie şi drept erau mai bine representaţl.
„al partidului, să alâgă deputaţi, cari se ţâra lor nu au putut să şl facă rost în pioşii întemeiători ai hisericei episcopale din D-nii Pursch şi Leonescu au fost viu aplau­
u
„îngrijâscă de binele ţărănimel . daţi. D-l Leonescu a mai declamat afară
viaţă, şi cari nu se mulţumesc să vie la Curtea-de-Argeş, Regina României, Elisabeta,
De alt-fel, înfiinţarea cluburilor se de versurile puse în program şi câte-va
noi să aibă adăpost şi mâncare mai bună timp de şdse ani (1886—1892), a scris şi a
11
consideră, ca o luptă. In acest scop la în­ anecdote, ca „Ungurul la zugrav , „Herscu
decât la dânşii, ci se încumetă să ademe- împodobit cu mâna ei aedstă sfântă şi Dum-
11
scriere în club, aspiranţii sunt supuşi la un la teatru ş. a., care au provocat un haz
nâscă pe lesne credătorl, pe uşor făptuitori, nedţeidscă Evangelie, în amintirea dragei Sale
aspru interogator: Articol 6 elice.: colosal. Concertul a durat pănă la ora
ca să dărîme, ce s’a clădit cu greutate fice, Princesa Maria ...
u
„Când se va înscrie în club, săteanul multă şi cu muncă încă mai mare ? Opera fără semăn a M. S. Reginei va unul.
„va da comitetului tote desluşirile — unde
„stă, decă e alegător în ce colegifi votâză, Să urmărim însă sfaturile, ce se dau împodobi şi mai mult mărâţa biserică epis­ Dela comună. Miercuri în 8 Martie
11
„şi de ce votâzâ în colegiul al 3 lea, va femeilor prin „Catechismul dedicat lor. copală, căreia i-a destinat-o. Evangelia n. representanţa oraşului nostru ve ţinâ
1
11
„spune dâcă e alegător direct, ori indirect *. Veţi constata şi acolo răspândirea urei şi este deschisă la: „A treia dela Mateifi .' erăşl adunare generală ordinară în „casa