Page 67 - 1899-02

Nr. 41.—1899. G-AZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

K
sfatului . Intre obiectele la ordinea clilei tutelor nostre. Felicit adunările generale A-şI face cineva însuşi cu mânile sale El nu este nici ceva construit anume
sunt: Desbatere meritoricâ asupra propu- ale „Lipovanei“, că şi în privinţa acâsta proprii tote lucrurile, de cari are trebuinţă, în mod consciu, ci s’a născut de sine in-
nerei de urgenţă a lui Dr. 0. Lurtz şi soţi au avut tot-deuna mână destul de darnică şi ar fi un ce imposibil, mai ales pe o treptă consciu din firea lucrurilor şi din interesele
pentru a-se da gratis din partea oraşului din an în an au votat sume destul de po­ economică mai înaintată, de ore-ce e cu omenilor, de aceea el nu este o organisa-
parcul Rudolf bisericei evang. săsescl, în trivite pentru scopurile nostre naţionale. neputinţă ca cine-va să înveţe tote mese­ ţie făcută anume, ci e mai mult un fel de
scop de-a se clădi acolo o scolă. Apoi Mandatul preşedintelui institutului a riile, şi deore-ce nu se găsesc ori şi unde organism, pe care îl putem numi peste tot
este de interes general punct 6: Propuneri espirat anul acesta şi la ordinea de c)i era tote materiile trebuinciose pentru facerea luat organism economic social.
în afacerea esecutării unei canalisaţiunî sub­ alegerea preşedintelui pe un nou period de diferitelor bunuri. Deci omenii îşi agoni­ (Va urma).
terane, care să se estindă peste întreg o- 6 ani. Adunarea generală a ales cu totali­ sesc bunurile de cari au trebuinţă aşa, că
raşul. tatea voturilor, cu multă însufleţire, erăşl pe se ocupă unii cu un fel, alţii cu alt-fel de
ULTIME SCIUI.
ilustritatea Sa d-1 Alesandru Mocsonyi, pe meserii, fac unii unele, fac alţii altele şi
1
„Ocolul pământului *. La Teatrul
care decide a-1 felicita, din incidentul ale­ fiă-care se specialiseză în branşa sa, face, Manifestaţia «lin Arad.
Naţional din BucurescI se prepară un spec­
gerii,® pe cale telegrafică. produce de un anumit fel maihnulte decât (Telegr. part. a „Gazetei Transilvaniei.")
tacol interesant. La 7 Martie v. se va juca
In direcţiunea institutului s’au împli­ îi trebue, ca ast-fel să potă da şi la alţii
„ Ocolul păm&ntului , frumosa producţiune a Arad. 6 Martie. Un act de pro­
11
nit încă două vacanţe prin: d-1 Dionisie în schimb pentru altele. Agricultorul dă
ingeniosului şi fantasticului Jules Verne. fundă pietate s’a sevîrşit astăc|î în
Popovicî cassar consistorial în Arad, şi Pe­ cereale şi vite pentru articoll de industrie
In câte-va ore, spectatorul va vede peisage, biserica catedrală română gr. or. de
tru Papp proprietar în Lipova. (manufactură), pentru unelte, mobile, îm­
costume, viaţa variată a diferitelor popore, aici. Protopresbiterii şi preoţimea, în
Pentru dividendă s’au votat 4000 fi. brăcăminte etc. Fabricantul dă fabricate şi
cari se mişcă, se agită, trăese pe suprafaţa numer cam de 400, şi poporul epar-
din venitul curat şi astfel cuponul se res- îşi procură dela alţii materii brute, şi alte
globului terestru. Piesa e bogată de.un pi­ chiot în numer de vre-o 5000, a ve­
cumpără cu 8 fi. de acţiă. Adunarea gene­ lucruri, de caii are trebuinţă.
toresc, în care drama şi comedia sunt fe­ nit se aducă omagii de pietate, de
rală s’a încheiat apoi, mulţumiţi fiind toţi Diferitele ocupaţiunl seu lucrări eco­
ricit amesteoate. La punerea în scenă se recunoscinţă şi de mulţămită meri-
cu frumosele resultate. nomice să pot clasifica în modul următor.
lucreză de mult, cu costume noue, cu ta­ tosului episcop, Metropolitului Me-
După terminarea şedinţei, acţionarii 1) Ocupaţiunl (îndeletniciri, seu lucrări
blouri splendide făcute de pictorul teatru­ ţianu.
s’au întrunit la o masă comună la restau­ economice) cari au de scop căutarea şi ocu­
lui Romeo-Girolamo, după indifcaţiunile După serviciul divin solemn,
u
rantul român „Paşca . Am petrecut o di parea de bunuri în stare naturală, adecă
cuprinse în piesa lui Verne. Scenele bogate protopresbiterul Gurban a rostit o
veselă, care s’a transformat într’o manifes- fără să le prelucre seu să le schimbe forma
şi variate ale piesei vor fi ilustrate de un cuvântare strălucită, enumerând ope­
taţiune naţională frumosă şi entusiastă. lor naturală, precum sunt pescuitul, vânatul,
balet, pentru care s’au augajat baletiste de rele neperitore ale prelatului, care
Primul toast a fost ridicat de d-1 di­ montanistica, adunarea de plante şi fructe
întâiul rang din Italia. se desparte de diecesă pentru a
rector esecutiv V. Hamsea pentru preşe­ în starea lor brută. ocupa înalta demnitate de Metro-
Vieţă lungă, pilele acestea a înce­ dintele institutului Al. Mocsonyi, d-1 Dr. 2) Ocupaţiunl, caii au de scop procu­
polit. Vorbirea acâsta a fost ascul­
tat din vieţă la Tulcea (Dobrogea) femeia G. Popescu şi G. JRussu pentru directorul rarea de plante, fructe şi animale pe cale
tată de popor între lacrimi de du­
Hagina Panaiota, în verstă de 103 ani, esecutiv V. Hamsea, scoţând în relief fiă- cultivătore; de acâstă categorie se ţin:
rere şi de bucuria.
care cu Iotă înalta-i bătrâneţe, îşi păstrase care incontestabilele lui merite, d-1 A. agricultura, silvanistica şi economia de vite
Metropolitul, respuneţend, mulţu-
tote facultăţile şi avea o memorie prodi- Todan pentru direcţiunea institutului, d-1 cu diferitele lor ramuri.
mesce clerului, înveţatorimei şi po­
giosă. Ce e mai curios e, că Hagina Pana- Dr. Traian Puticiu pentru comitetul de su-
3) Ocupaţiunl industriale (manufac- porului printr’un discurs petruneţetor,
'iota îşi perduse acum cât-va timp vederea, praveghiere, d-1 Dr. G. Proca pentru vete­
turale), la acestea aparţin tote felurile de pentru iubirea, ce i-au arătat’o şi în
der a recăpătat-o în urma unei operaţiuni. ranul părinte membru fundator al institu­ meserii, cari prelucră oii fabrică diferite momentul despărţirei, ca totdâuna
tului Iosif Suciu, d-1 Teodor Ceontea pen­ materii brute: adecă prelucră productele în decursul arclii-păstorirei sale, în-
tru comptabilul institutului Sever Bocu,
Adunarea „Lipovanei“. ocupaţiunilor de sub 1 şi 2. demnându-1 a conserva acesta iubire
d-1 Ioan Hadan pentru clientelă etc. etc. şi Metropolitului, sfintei nâstre bise­
Lipova, 1 Martie n. 1899. 4) Ocupaţiunl, cari mijlocesc schim­
De aci societatea întrâgă s’au dus la bul, precum sunt: comerciul, transportul şi rici şi instituţiunilor nostre culturale,
Domnule Redactor! Joi în 23 Febr. Casina română, unde s’a servit oafea şi comunicaţiunea. şi împărtăşind binecuvântarea archie-
institutul de credit şi economii „Lipovana“ s’au înscris aprope toţi ca membrii esternî rescă.
şi-a ţinut a V-a adunare generală ordinară. ai societăţii de lectură. Afară de acestea mai sunt şi alte fe­ A fost însufleţitor întreg actul
A decurs atât de frumos adunarea şi cbua Atâta am ţinut de datorinţă a vă ra­ luri de ocupaţiunl, caii deşi nu ţîntesc ne­ acesta de pietate. înalt Prea Sânţia
a fost atât de bogată în cuprinsul ei, încât porta. Dea cerul, ca de acum într’un an să mijlocit la procurarea de bunuri materiale, Sa plâcă din Arad însoţit de iubirea
mă văd îndemnat a lua condeiul şi în câ­ pot istorisi şi mai multe 1 totuşi sunt de mare importanţă pentru pro­ şi urările de bine ale diecesanilor
te-va şire a vă arăta momentele mai în- ducerea, seu agonisirea de bunuri peste tot.'
Acţionarul. sei. Dela biserică, întreg clerul şi
/ e-mnate şi conclusele mai importante, ce Ast-fel sunt: ocupaţiunile cu apărarea ţării,
a personei şi a proprietăţei, cu susţinerea poporul adunat a însoţit pe I. P. S.
s’au luat.
Idei fundamentale în economia ordinei, cu conservarea forţelor fisice şi la reşedinţă între însufleţite ovaţiunî
Preşedintele institutului, ilustritatea şi urări de „se trăescă !“
Sa d-1 Alesandru Mocsonyi, fiind încă tot politică, psihice ale omenilor d. e. ocupaţiunile me­
reconvalescent, nu a putut lua parte la dicilor, profesorilor, învăţătorilor de tot felul, Toulon, 6 Martie. Magazinul de
de loan Socaciu.
adunare, şi adunarea a fost deschisă prin preoţilor etc. iârbă de puşcă din Lagoubron a
I. Tote ocupaţiunile amintite sunt nece- tost aruncat în aer în urma unei ex-
d-1 Voicu Hamsea, directorul eseoutiv al in­
stitutului. 2. Felul economiilor. are pentru agonisire, stau în legătură unele plosiunî. In magazin se aflau 50,000
S’a cetit raportul direcţiunii, în care Unităţi economice, organism economic social, economia cu altele, se sprijinesc şi întregesc reciproc. cbilograme de ierbă de puşcă. Pănă
se face alusiune la împrejurările financiare naţională şi universală. Ele sunt împărţite între omeni, prin ur­ acum au fost scose din ruine 70 ca­
mare între unităţile economice, şi prin a- davre. Numărul răniţilor trece peste
critice din anul espirat, la recolta mai mult
Pentru-ca să se porte o economiă, e
ca mediocră şi cu deosebire la lipsa şi câstă împărţelă (divisiune a inuncei) au 110. In împrejurime de 2 cliilometri
de lipsă o anumită activitate şi o voinţă
scumpetea numărarului şi, în faţa acestor, întrat omenii unii cu alţii, au filtrat unită­ totul fu devastat, casele din Lagou­
conducătâre. Activitatea condusă de o vo­
calamităţi, se pune în evidenţă resultatul ţile economice unele cu altele într’un fel bron demolate şi mulţi locuitori omo-
inţă şi efectuită cu plan în scopul agoni-
obţinut, care de-altmintrelea s’a vădut din de legătură şi dependinţă reciprocă, aşa rîţî şi răniţi.
sirei de bunuri pentru satisfacerea unui
bilanţul publicat şi în preţuita nostră „Ga­ încât fiă-care apare ca parte dintr’uu în­
anumit cerc de trebuinţe, constitue o uni­
leta . treg,' dela care primesce felurite bunuri, SL i t £ v «t «li a* ă.
u
tate economică.
Tote raportele au fost luate la cu- în schimb pentru aceea ce dă el întregului.
Trebuinţele şi voinţa conducătore pot Individualitatea acestui întreg e ceva Dietetica poporală, scrisă cu deosebită
nosciuţâ cu totalitatea voturilor şi la pa- consideraţiuue la modal de veţaire a ţă­
să emaneze dela o singură personă, seu dela deosebit de individualitatea părţilor din
sagiul, care amintea perderea, ce a îndu- ranului român, scrisă de d-1 Simeon Stoica,
mai multe persone. In caşul întâifi. unitatea care e alcătuit, aşa precum d. e. o casă e
rat’o societatea prin mârtea binemeritatu­ medic pensionat. Carte tipărită cu ajutorul
economică e singulară, în caşul al doilea ceva deosebit de părţile sale: păreţi, petri,
lui membru în direcţiune şi fundator Con­ Asociaţiunei transilvane, având în text un
colectivă, seu comună. coperiş etc. din cari e construită. Sâu pre­
stantin Creţiun, adunarea şi-a achitat re- număr mare de ilustraţiuuî. E o bună şi
cunoscinţa faţă de memoria decedatului Singulară este orl-ce economiă pur­ cum un corp organic e ceva deosebit de preţiâsă călăuză pentru ţăran, ca şi pentru
prin regrete esprimate la protocol şi prin tată de-o singură personă fisică, hotărîtă singuraticele sale membre, trunchiîi, mâni, orî-ce familie, arătându-i cum să-şi păzâseă
ridicare. prin trebuinţele şi voinţa ei proprie. piciore, urechi etc. sănătatea, cum să se hrănescă, cum să
Amintesc încă, că adunarea generală Colectivă este economia purtata de întregul construit din legătura dura­ trăâscă şi de ce să se ferescă pentru a se
.•a dotat şi în anul acesta în mod generos mai multe persone întrunite într’o comuni­ bilă în timp şi spaţiu a unităţilor econo­ putâ bucura de-o viâţă veselă şi îndelun­
fondul de reservă, care afară de cele lO°/ tate, ori societate, d. e. în familie, comună, mice între sine, nu este un corp fără vieţă, gată. Se pâte procura şi dela Tipografia
0 un agregat anorganic, deore-ce părţile sale
statutare, a fost alimentat extra-ordinar stat, biserică etc. Dâcă colectivitatea, (co- „A, Mureşianu.
încă cu 2O°/ din venitul curat. Tendinţa munitauea, societatea) este organisată pe sunt vii şi raportul lor este analog cu ra­
0
1
acesta de a spori fondul de reservă corăs- basa dreptului public şi în mod forţat, eco­ portul dintre părţile unui corp viu. ) se ocupă cu torsul şi cu ţesutul lipsesc, nu
punde unui principiu economic sănătos, şi nomia ei să numesce publică, seu forţată, în ') Părţile unul agregat anorganic stau mai pot continua nici croitorii activitatea
du ne putem decât bucura, că direcţiunea cas contrar privată. E publică economia într’un ast-fel de raport, că una seu unele lor; decă forţele dominante, regimul, di-
regâtoriile judecătoresc! şi poliţienescl nu
-este condusă de acest principiu, menit să comunală, economia de stat şi a cercurilor dintre ele pot suferi schimbări însemnate, primesc cele de lipsă pentru traiul lor dela
■consolideze tot mai trainic basele institu­ administrative; er economia familiei şi a fără ca cele-lalte să fiă influinţate prin a- părţile pe cari au a-le ţine în ordine, nu
tului nostru. societăţilor întemeiate pe basa dreptului cesta în mod evident. Alt-fel e raportul mai sunt în stare de-a ţine ordinea, (vedl
între părţile unui agregat organic. Părţile
S’a votat apoi o sumă corespuncjă- privat, sunt private. acestuia se determină reciproc în esistinţa mai pe larg Herbert Spencer. Principe of
■tore pentru scopuri de binefacere. Unităţile economice nu sunt isolate şi activitatea lor. socialogie II § 17 ed ger. de Dr. B. Fetter,
Stuttgard 1887).
’Ml-aduc aminte de cuvintele, cu cari unele de altele, ci escepţionând economia Dâcă d. e. activitatea plumânilor unui
ilustrul nostru preşedinte într’o adunare ge­ vre-unui pustnic, vre-o robinsonadă, — ele animal sugător este suprimată, stă pe loc Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
îndată şi inima lui. Decă stomacul nu-şl
nerală a „Lipovanei“ a făcut caracteristica stau unele cu altele în legătură, se între­
face serviciile, încâtă rând pe rând şi cele­ Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
institutelor românescl: „ele sunt în prima gesc şi se influinţeza reciproc. In vieţa e- lalte părţi de-a mai funcţiona; în fine a-
liniă instituţiunl naţionale şi numai după conomică, adecă pe terenul agonisirii şi în­
morţirea membrelor aduce cu sine mortea
■aceea de sp6culaţiune“. Aşa cred, că la trebuinţării de bunuri, esistă o alcătuire, corpului. Tot ast-fel stă lucrul şi cu părţile Dr. Sterie N. Ciurcu.
datoria legitimă, ce-o au institutele faţă de un aranjament în puterea căruia fie-cine unui organism economic-social. Dâcă aceia IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
cari se ocupă eu montanistica nu mai lucră,
căuşele nostre comune, a făcut alusiune îşi pote agonisi diferite bunuri, fără ca să Oonsultaţiul cu celebrităţile medicale şi ca
nu mai dau materialul brut, trebue sâ-şl
•eruditul nostru bărbat, când a demarcat fiă necesitat a le face însuşi cu mânile sale specialişti dela facultatea de medicină
sisteze munca lor şi aceia, cari se ocupă
,atât de esaot dreptul de esistenţă a insti­ proprii. cu prelucrarea metalelor; decă aceia, cari . din Viena.