Page 69 - 1899-02

RED ACŢIUNEA, w gazeta“ iese în flecare fi.
Administraţlunea şi Tipografla. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa masca Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri da anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi­
In Viona: M. Dukes Nachf. ciale poştale din întru şi din
Har.. Auşonfold &Emsrloh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. Abonamentnl pentrn Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppalik.
InBndapesta: A.V. Boldber- Âdmmistraţiunea, Piaţa mau
|]8r, Ekstoln Bornot. In Ham- Tergul Inului Nr. 30, etagii
burg.- Marolyl & Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o sc­ luni 5 fl., pe trei luni 2 0.50 cr.
ria garmond po o colână 6 or. /\ «xjs bj» *oa nun wajTijm Cu dusul în casă : Pe nn ar
şi 30 or. timbru pentru o pu­ Xtaa CSXa (£&&^enc/ uninmrJ ŢavAro-irrd rvlkq «ato* B7SBBI 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAASE pe pagina a 3-a o namentele căt şi insorţiunile
soriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 42. Braşov, Miercuri 24 Februarie (8 Martie).

lege de naţionalităţi. Tot ce a cjis de bine şi pot să-şi conserve bunurile lor Când s’a organisat posiţiunea Rega­
este declararea dela finea vorbirei naţionale. Se vor convinge încurend şi des­ tului român, aceşti Evrei protegiaţl străini
(O paralelii). în cea mai mare parte au fost abandonaţi
sale, că „guvernul său va măsura pre adevărul proverbului, că dâcă doi fac
u
Va fi de interes, credem, pen­ cu egală măsură fiă-căruia, fără deo­ acelaşi lucru, nu e acelaşi ... Va face dâr de statele respective şi prin acesta au de­
venit protegiaţl ai statului român, fără a
tru cetitorii noştri, decă vom face sebire de naţionalitate, religiune şi şi Szell ceea-ce au făcut guvernele ante- deveni cetăţeni.
44
aici o mică paralelă între progra­ classă socială . riore faţă de naţionalităţi: va cere dela ele Este o mare deosebire între cetăţân
mul actualului ministru-preşedinte In alt chip s’a pronunţat la tim­ supunere necondiţionată faţă cu ideia de stat şi protegiat. Cetăţenul se bucură de drep­
Szell şi între programul, cu care a pul său Banffy în programul, ce l’a maghiar, recunoscerea şi acceptarea ei, decă turi, cari nu le are protegiatul, căci de
debutat înainte cu patru anî şeful desfăşurat înaintea dietei. El a c|is vor să se simtă bine şi să-şi conserve bu­ le-ar ave, ar fi cetăţân. Dâcă un protegiat
cabinetului demisionat, br. Banffy, adecă, între altele, verbal: „Nu vom nurile lor naţionale. Nu de gâba a dis dor capătă naturalisarea, atunci numai devine
şi adecă în ceea-ce privesce rapor­ concede, ca cultivarea deosebită a d-1 de Szell în vorbirea sa program, că „va cetăţân. Aceşti protegiaţl sunt traşi şi ei
la serviciu) armatei, pentru-că statul le
turile ţaţă cu naţionalităţile nema­ caracterului maghiar al statului ma­ continua a zidi statul unitar maghiar . „garantâză protecţiunea dată de legi per­
44
ghiare. ghiar unitar să fiă mărginită şi strîm- enelor şi averilor , şi pentru-că dâcă nu
44
Nu voim a face asemănare în­ torată. Vom considera însă acele ar face acest serviciu, ar fi o clasă privi­
tre personalitatea actualului şi a fos­ pretensiunî îndreptăţite, ce le pot Instalarea Metropolitui Meţianu. legiată ; fără a fi cetăţeni, aceşti protegiaţl
tului ministru-preşedinte. După ju­ face concetăţenii noştri de limbă Pe cum am arătat erl, I. P. S. Sa Metro­ ar avâ drepturi, pe cari cetăţenii nu le au.
politui Ioan Meţianu va pleca Miercuri din
decata conaţionalilor lor, este o mare nemaghiară pe basa art. de lege Cât timp ei sunt omeni liniştiţi şi
Arad c&tră Sibiiu, unde Duminecă se va paclnicl, cât timp îşi caută de trebile lor,
deosebire în caracterele acestor doi XLIV din 1868 fără alterarea carac­
face instalarea. Plecarea se va face cu tre­ ei sunt siguri, că vor trăi nesupăraţi de
bărbaţi politici. Amendoi sunt înse terului unitar naţional'''. nimeni; dâr când vor fi turbulenţi şi se
Maghiari şi deci în politică şi în Banffy a declarat aşa-der, eă nul accelerat dela ora 12. Intrând pe te­ vor răsvrăti în contra ordinei sociale,
deosebi în politica faţă cu naţiona­ va respecta legea de naţionalitate ritoriul Ardealului Metropolitui va fi întâm­ atunci n’au decât să-şi caute aiurea locul
pinat mai întâi ti la gara din llia de Mureş
lităţile recunosce orî-care Maghiar, dela 1868 numai condiţionat, pănă lor de acţiune, că noi Românii suntem stă­
unde îi vor eşi spre întîmpinare protopo­ pânii acestei ţări. (Aplause).
că urmăresc una şi aceeaşi ţintă. unde va crede, că ea nu altereză
4
pul Uiei şi cel al Dobre , însoţiţi de pre­ Aci nu este vorba a-se trimete peste
Ceea ce înse pote se-i deosebesca „caracterul unitar naţional maghiar
este modul de procedere, tactica şi al statului“. In consecenţă s’a şi fe­ oţii tractelor şi de fruntaşii din popor. — fruntarii străini, ori protegiaţl cu duiumul,
după cum crede onorabilul nostru coleg d-1
metodul. Decă, afară de acesta, vre­ rit de-a recunosce esistenţa de po- In gara dela Deva I. P. S. Sa va fi întâm­ Oorbescu. E vorba numai de acei, cari
unul din ei ar ave o convingere in­ pore nemaghiare, de naţionalităţi, pinat da clerul şi poporul din tractele sunt periculoşi pentru ordinea socială.
timă nemărturisită cu privire la po­ şi a vorbit numai de concetăţeni „de Devei şi G-eoagiului în frunte cu protopopii. Dintre aceştia s’au trimis peste graniţe,
44
sibilitatea deplinei realisan a ţîntei limbă nemaghiară . — La Ordştie de asemenea va fi întâmpi­ dâr şi pentru aceştia se face larmă.....................
urmărite, acesta se esclude de sine Decă noul ministru-preşedinte nat de cler şi popor şi de fruntaşii inteli­
Ca să vedeţi, însă, unde ajungeţi
din cercul contemplărilor npstre. Szell s’a sfiit de a releva cestiunea genţei române. — La Vinţul de jos trenul d-vostre cu teoriile cosmopolite, am să
Noi putem se ţinem semă nu­ în asemenea mod în momentul, când se va opri mai mult, aiol îi va eşi spre vă citez câte-va cifre.
întâmpinare adm. protopopesc din Alba-
mai de direcţia politică mărturisită declaraţiile sale culminau în asigu­ Populaţiunea României la 1876 era
Iulia in fruntea clerului şi poporului cre­
a celui ce a venit şi a celui ce s’a rarea, că guvernul său va respecta de 5.347.370 locuitori, dintre cari 5 mii.
dincios, Din Vinţul de jos va schimba tre­
dus dela putere. Şi în privinţa acesta lege, drept şi dreptate, îşi va fi avut 155.360 creştini şi 191.016 Taraeliţl. In
nul accelerat cu trenul personal pe noua 1896, populaţiunea a crescut la 7 mii.
am putut constata, dimpreună cu căuşele sale fundate. In orî-ce cas
linie Vinţ Sibiiu şi la Sebeşul-săsesc va pri­ 184.912 locuitori, dintre cari 6.641.201
tote organele naţionaliste dela noi, inse resultă din declaraţia citată, că
mi salutările clerului şi poporului din trac- creştini şi 543.711 IsraeliţI. In 1877 Is-
că într’un punct conglasuesce pe de­ Szell nu negă, că îu acest stat esistă raeliţii formau 3,6°/ a populaţiunei, în
tul Sebeşel. — In Mercurea I. P. S. Sa se 0
plin programul d lui Szell cu cel deosebite naţionalităţi, confesiuni şi 1896 propoz-ţiunea a sporit la 7,6%.
va opri şi va fi ospele protopopului Ioan
desfăşurat înainte cu patru anî de clase sociale. In acest interval de două-decî de ani,
br. Banffy, adecă în ce privesce sco­ Frasa „fără deosebire de naţio­ Droc pănă’n cjiua următore Joi la 9-12 Românii au crescut cu 30°/ (exact 28,8),
0
pul final: construirea statutului na­ nalitate, confesiune etc. este de ore, când va continua călătoria spre Sibiiu. adecă l'/ % pe an, îndoindu-se populaţiu­
2
44
ţional maghiar unitar. In celelalte, provenienţă deakistă şi a fost în anii Toţi preoţii din tractul Miercurei vor în­ nea românâscă în 70 de ani; âr Israeliţii
au crescut cu 185,6%) adecă cu 9,3% pe
declaraţiunile lui Szell diferă de de mai înainte mult întrebuinţată, soţi pe I. P. S. Sa pănă la Selişte, unde an, îndoindu-se populaţiunea israelită în
acelea de odinibră ale lui Banffy. ori de câte-orî s’a tractat de-a mul- i se va face o frumosă primire. Din Se­ 11 ani.
Mai întâiu de tbte Szell a evi­ comi naţionalităţile în sensul, că lişte plecând va trece prin gările Săcel, D l V. G. Morţun. Nu au mai venit
tat de-a se ocupa în programul seu ceea-ce se face şi se lucreză pentru Oacova Orlat şi Cristian. Români, dâr Ovrei au venit.
anume de cestiunea naţionalităţilor. întărirea supremaţiei maghiare n’ar La Sibiiu trenul, care duce pe I. P. D-1 Preşedinte al Consiliului. Ascultaţi
Ore se fie el de părere, că ea nu mai ameninţa esistenţa lor, şi că li-ar fi S. Sa va sosi la ârele 12-40. După nisce cu răbdare, nu vă revoltaţi de adevăr.
44
este la ordinea cţilei? asigurată egalitatea înaintea legei. informaţiunl ce le are „Tribuna pe pero­ Dâcă Israeliţii ar fi crescut în 20 de
0
2
Banffy cu ai sei, ce-i drept, sunt Ce valore au putut ave şi au nul gărei din Sibiiu Metropolitui va fi anî, nu cu L'/ % pe an, ci cu 2°/ ; ceea
ce produce o îndoire în 50 de ani, am avâ
de părere, că sub regimul lor acestă avut aceste asigurări în faţa faptu­ primit de Consistoriul metropolitan şi archi- în 1896 numai 267.422, adecă cu 276,289
cestiune a încetat de-a mai torma lui, că maghiarisarea. s’a estins chiar diecesan în frunte cu vicarul archiepisoo- mai puţini de cât avem astăcjl.
obiect de îngrijire pentru bărbaţii şi asupra legislaţiunei, seim şi o sim­ pesc. După întâmplările făcute Metrepoli- îndoirea populaţiunei în 50 de ani e
de stat unguri, ba mai mult, ei afirmă, ţim destul de amar. tul va ocupa loc într’o trăsură cu patru cea mai tare ce pote exista, când nu se
că noul regim cu marotele lui des­ cai şi va merge spre reşedinţa metropo- adaogă cause de emigraţiunl exteriore.
Am văcjut, în ce chip şi-a ese-
pre curăţenia alegerilor şi respecta­ efitat Banffy programul. Să vedem politană; ajungâud în portalul reşedinţei De uude vine abest spor de 270,000
rea legilor o va scote din nou la acum, cum va sci noul ministeriu un asesor consistorial va întîmpina pe cel peste cel de 260,000 îi
Acest spor represintâ Israeliţii imi­
ivblă. Szell „să măsure cu egală măsură . mult aşteptat şi-’i va preda cheile. Vor graţi în România din sti-ăinătate. Acâstă
44
Acestă neîncredere în noua di- urma apoi recepţiunl oficidse. imigraţiune represintă pe fiă-care an 14.000
recţiă a lui Szell răsuflă în mod în­ La actul solemn de Duminecă sunt de suflete
vederat dintr’o broşură anonimă, cu Un comunicat pentru naţiona­ invitate tote confesiunile, între cari în pri­ D-1 C. Politimos. De ce nu-i daţi
care Banffy a crecjut se-şî ia în apă­ lităţi. Oficios» P. Corr. publică un co­ mul loc consistoriul metropolitan din Blaşitt. afară?
u
r
rare politica sa. Broşura, întitulată municat, în care se dice: „Pressa naţiona­ D. Preşedinte al Consiliului. Aşa-dâr
uu avem u face cu Israeliţii dela noi, ci
„Vin iesuiţii“ (alusiune la partida lităţilor întrebă, cum se potrivesce legea,
Propaganda socialistă în avem a face cu o imigrare constantă, care
poporală) mărturisesce cu privire la dreptul şi dreptatea, accentuate în discursul- măresce în mod desproporţionat pe Israe­
naţionalităţi, că pănă acum „presiu­ program al lui Szell, cu ideia de stat ma­ Komânia.
liţii din ţâră. Acâstă crescere produce şi q
41
nea electorală esercitată din partea ghiar, care ca un fir roşu trece prin întreg» Mai reproducem încă din discursul împinsâtură mare a Israeliţilor din Moldova
guvernului le-au „împedecat de-a se politică internă a Ungariei. Domnii naţio­ primului-ministru următorele părţi privitore spre Muntenia, şi de aci spre Olten-a, îm­
pinsâtură care, cu cifre, se pâte urmări am
validita şi le-au constrîns la pasivi- nalişti vor primi înourend răspunsul.... la propaganda socialistă:
cu au.
tate“. Esprimă însă tot-odată teme­ Ideia de stat maghiar purcede din unitatea
Cred, că e locul, fiind-că e vorba de Ţâra privesce cu îngrijire acâstă imi-
rea, că sub scutul nouei legi pentru de stat naţional. Acest punct de plecare ro­ streini, să stabilesc situaţiunea Evreilor la grafiune, fiind-că se faee în afară de voia
judicatura Curiei în afaceri electo­ mâne neschimbat cât timp vor fi ministerii noi în ţâră. nostră şi na putem calcula unde ea ne con­
rale, alegătorii naţionalităţilor se vor unguresc!; el trebue recunoscut şi acceptat Evreii, cari sunt naturalisaţî, sunt ce­ duce în privirea siguranţei nostre proprii.
validita şi vor schimba constelaţiunea de fiă-care în ţâra acesta, şi diu acest tăţeni români deopotrivă cu noi. Nu fa­ Acâstă stare de lucrui-I trebue să ne preo­
în parlament. punct de vedere se va da sub guvernul cem nici o deosebire între ei şi noi. Ei au cupe, fără ca să devenim nici neomenoşl,
Der să ne întbrcem la declara­ lui Ool. Szell fiă-căruia în măsură egală aceleaşi drepturi, ca şi noi. nici necreştini cătră Isrp.eJiţl, căci grija
In timpurile de mai înainte însă, erau nostră este pentru menţinerea şi ocro­
ţiile d-lui Szell. Densul n’a vorbit lege, drept şi dreptate. Acuşi se vor con­
Evreii protegiaţl ai statului român şi pro- tirea nâmului românesc de un pericol etnic
IV
de cestiunea naţionalităţilor şi n’a vinge naţionalităţile, că dâcă dau statului tegiaţl ai altor State, fără să fi fost cetă­ evident, '
atins cu nici un cuventnicî faimosa ce este al statului, pot să se simtă destul ţeni români, ori cetăţeni ai altor state. Tot ca ocrotire a nâmului s’a pre-