Page 70 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 42.-1899.

sintat pentru Români de vâourî şi Bise­ corăspundă aşteptărilor, ce cu drept le pune vestitei cronice a anonymului Notarii) al vadă lista numerilor traşi la sorţi în pră­
rica nâstră strămoşâscă — Biserica orto­ într’însa publicul. Găsesce, că raportul co­
doxă. — şi de aceea ţinem atâta la densa. regelui Bela, prima istorie importantă, în vălia d-lui Eremias.
mitetului nu marchâză nici un progres al care aflăm urme mai clare despre poporul
De aceea s’a înscris în articolul 21 Reuniunei în sensul adevărat al cuvântului. Teatru german. Adl în 7 Martie n.
din Constituţiune, că „Religiunea ortodoxă român în acesta patriă. Cronica acesta a se va representa Der bchivabenstrich , co­
a
„a Răsăritului este religiunea dominantă a Dela o Reuniune ca a nostră, care are ca fost tradusă în tâte limbile şi s’au scris v
„Statului român". devisă propagarea cântărilor între Români, sute de opuri, pornind dela ea, seu cu pro­ medie de Schothan. Preţurile obicinuite.
De ce vreţi să ne stricaţi acâstă lege se aşteptă mai mult. E de părere, că în vocare la ea. In curând se va da piesa „Einsame Menschen.
strămoşâscă, care ne este tuturora mai 31 de ani, de când esistă, Reuniunea ar fi In limba română însă, acâsta cronică
scumpă decât legea domniilor vâstre, decât putut să arate cu mult mai mari resultate. — isvorul istoriei Românilor în Dacia după
statutele clubului muncitorilor, lege pe care Mişcarea, ce se observă în sînul poporului „Timişana", institut de credit şi
nimeni n’a încercat’o, pe când a nâstră a venirea Ungurilor, — n’a fost tradusă com­ economii în Timişora. Despre decursul
trecut prin t6te furtunele? nostru, atât în Braşov, cât şi în unele co­ plet de nimenea, decât icl-colea frânturi d. adunării generale, ţinută la 2 Martie n. c.
mune vecine, de a-şl înfiinţa coruri etc., e. în P. Maior, etc.
Religiunea creştinescă este cea mai a acestui institut, ni-se scrie din Timişora,
înaltă expresiune a tuturor religiunilor şi reclamă sprijin şi Reuniunea ar fi chiămată Acum d-l Mihail Beşan, punând la că adunarea a fost bine cercetată şi a de­
filosofiiLr din lume, oăcl pe când Evreii în primul rând de-a da acest sprijin şi a disposiţia Asociaţiunii o traducere com­ curs în bună ordine. Tâte conclusele adu­
se consideră ca nem ales, cares tă deasupra lua sub ocrotirea ei asemeni îmbucurătore pletă şi afirmativ bine îngrijită, — comite­
oelor-lalţl, ca nem privilegiat dinaintea lui porniri. Printr’asta cercul de activitate al nării privitâre la propunerile direcţiunei şi
Dumnezeu — pe când Mahomedanii se so- Reuniunei s’ar lărgi şi interesul publicului tul central a decis a tipări Cronica lui Ano­ ale comitetului de supraveghiare s’au luat
cot cuceritorii şi domnitorii pământului — nymus intrigă, atât în tecstid original latin, cu unanimitate de voturi; anume raportul
âr Budiştii se împart în clase, strict des­ român ar cresce. Vorbitorul a mai făcut cât şi în traducerea paralelă română. anual al direcţiunei s’a aprobat punct de punct
părţite unele de altele: Creştinii privesc în unele observări şi la partea specială a ra­
Coresp. şi s’au primit tâte propunerile ei, votându-se
omenire fraţi, cărora tot-deuna trebue să portului, esprimând dorinţa, ca Reuniunea
le dorim tot binele. Religiunea creştinescă să evite în viitor inconveniente ca acela, absolutoriul îndatinat pentru direcţiune şi
nu predică ura şi invidia, ci iubirea şi ce s’a întâmplat astă-vară, când una din SOIRILE DILEL pentru comitetul de supraveghiare. Locurile
pacea. vacante s’au Împlinit prin votare secretă,
membrele ei active a fost înmormântată
Religiunea represinlă prin Biserică 28 Februarie v. alegându-se în direcţiune d-l D. Riabaş, în
legământul cel mai preţios şi cel mai pu­ fără concursul corului Rauniunei. Pentru masa studenţilor români comitetul de supraveghiare (la trei locuri
ternic al vieţii unui popor, pentru-ră a- Observaţiunile acestea au dat prilegiu vacante) d-nii Ioan Pinciu, protopopul Cia-
din Braşov au mai contribuit: „Auraria",
ceeaşl cugetare, aceeaşi făptuire, pătrund la o disousiune mai îndelungată, care însă covei, Paul Tcmpea, vicar protop. în Tora-
dilnic pe toţi în tâte câte privesc morala a decurs în mod calm şi forte obiectiv. cassă de economii în Abrud, cu fl. 20, d-l
şi trebuinţele sufletesol ale omului. Şi so Acesta disousiune, la care an luat parte Sofron Stan, contabil în Blaşiă cu fl. 10, cul mare, şi Vasilio Vaianţu, proprietar şi
cialiştii stau însă în afară de acest sprijin d-l Iacob Zorea, paroch în Vlădeni 2 fl. şi învăţător în pensiune din Mehala. Din ve­
indispensabil al vieţei. d-nii: A. Vlaicu, preşedintele Chelariu, Dr. d-l G. Cârlan notar comunal tot acolo cu nitul curat de aprope 35 de mii, 3O°/ s’au
0
r
Noi nu putem fa e abstracţiune nici N. Mănoifi, 0. Aisăr şi A. Bârseanu, s’a dat fondului de veservă, 2700 fl. la alte
de nâmul nostru, nici de Biserica nostră, terminat prin aceea, că s’a primit o pro­ fl. 2. — Cele mai sincere mulţămite ! fonduri proprie ale institutului, 1000 fl.
şi urmăm într’aoâsta rostul nostru de ve- punere formulată de d-l Vlaicu, după care In favorul studenţilor român! eli­ pentru scopuri de binefacere culturale, âr
curl, care ne-a ajutat să învingem tâte ne­
i-s’a dat comitetului însărcinarea, ca să minaţi dela Oradea-mare s’a dat adl în 23 0
norocirile. acţionarilor ca dividendă 7y / după ca­
2 n
studieze modalităţile, cum Reuniunea ar Febr. v., o serată musioală în sala tea­
Socialiştii vor să rupem şi cu nemul, pitalul de fondare, ergo 7 fl. 50 cr. de
pute să-şi estindă în viitor cercul activi­ trului municipal din Băeău, din partea sec­
şi cu Biserica nostră. Acesta nu se pote, câte-o acţie, cari sume se solvesc imediat
căci atunci ne fuge iârba de sub piciâre. tăţii sa'e. ţiunei Ligei de-acolo. Programul seratei a după adunarea generală. Considerând, că
Noul comitet a fost sie? apoi ast fel: fost forte bogat şi bine ales, având a co­ acţiile originale ale acestui institut sunt în
G. Chelariu preşedinte, Dr. V. Sa fiu vice­ opera orchestra militară a Regimentului valâre nominală de 50 fl. şi că la anul
Adunarea Reuniunei de gimnastică preşedinte, G. Vătăşan secretar, P. Dima de infanteria de-acolo sub conducerea d lui
1895, duplicându-se fondul de reservă, s’au
si cântări. conducător al corului, A. Vlaicu conducă­ Alexandrescu, apoi corui elevilor dela liceu dat acţionarilor acţii noue în valâre de
>
torul convenirilor, V. Literat cassar, A. sub conducerea d-lui prof. Borş. D-l sena­ 100 fl. (pentru cele de 50 fl.), se pâte cons­
Braşov, 6 Martie n.
Ciortea archivar şi P. Roşea conducătorul tor R. Porumbaru s’a angajat a da esplicaţii tata, că institutul „Timişiana" plătesce re­
Duminecă înainte de amecjl s’a ţinut gimnasticei. şi producţii de fonograf. De-asemenea au lativ fârte frumâse dividende. Tot în acâstă
adunarea generală a Reuniunei române de
oferit amabilul domnialor concurs d-l G. adunare s’a aprobat şi pus în practică re­
gimnastică şi de cântări din Braşov. Decă Dela Asociatiune. Barelli, D-na Ortensia Nicolau, d-na Cor- gulamentul afacerilor interne şi oel pentru
dela participarea membrilor la acâstă adu­ y nea, d-ra M. Orcjărescu, d-ra E ena Chira
nare — cari cu comitet cu tot abia au fost Sibiiu, 3 Martie n. 1899. pensionarea funcţionarilor institutului.
etc. Sperăm, că serata, menită pentru un
vre-o 20 — am voi să conchidem la inte­ Joi în 2 Martie n. comitetul central scop atât de generos, va fi avut succesul
resul, ce-1 portă publicul nostru faţă cu al Asociaţiunii a ţinut la Sibiiu şedinţă Suntem rugaţi a da loc urinăt&relor şire:
dorit.
mersul acestei Reuniuni, pote că am nimeri, sub conducerea vice-preşedintelui, P. 0. Sa Beclaraţiune.
cum se elice, cuiul chiar în cap. Dr. Ilarion Puşcariu. fită câte-va din deci- Majoritatea, şi minoritatea din
dieta ungară. Etă, care este raportul par­ Timişora, 6 Martie n. 1899.
D-l preşedinte G. Chelariu a deschis siunile mai importante ale acestei şedinţe:
adunarea la orele 10'/ . In vorbirea de des­ tidelor din camera ungară în urma reintrării In nr. de erl, 5 Martie n., „Tribuna
2 Presintarea la noul Metropolit. S’a de­
cindere aceentuâză ca moment îmbucurător cis, ca cu ocasiunea instalării festive a nou disidenţilor şi a partidei naţionale desfiinţate Poporului" din Arad publică o „jalbă",
reactivarea secţiunei de gimnastică, despre alesului Metropolit al Românilor gr. or. I. în partida liberală : după intrarea desidenţilor provădută cu subscrierea numelui meu şi
a căreia însemnătate vorbesce mai pe larg, P. S. Sa Ioan Meţianu, în timpul primirii 285 membrii, după fusiune 317 m., Croaţii cari trimisă la anul 1891 (9 ani înainte de asta!)
apoi succesul escursiunei corului în vara deputaţiunilor comitetul central al Aso­ sprijinesc guvernul 40, — adecă guvernul la adresa fostului, acum fericitului în Dom­
trecută la Buşteni. Altfel trebue să cons­ ciaţiunii să se presinte şi el în corpore, dispune de 357 voturi. Oposiţia se com­ nul archiepiscop şi metropolit Miron Ro­
tate cu părere de rău, că numărul membri­ spre a felicita pe Metropolit, în numele pune din: partida independentă (51 kossuth- manul, asupra fostului episcop al diecesei
lor e în scădere. Asociaţiunii. iştl, 7 ugroniştl şi 4 afară de partide) Aradului. O publică drept „document cla­
D-l secretar Vătăşan cetesce apoi ra­ — Tipărire de cărţi. Presentând pro 62 membri, partida poporală 16 membrii, sic", dâr retace numele persânei, care a
portul comitetului, raport lucrat cu zel şi fesorul dela şcâla civilă superiâră de fete, afară de partid dimpreună cu Saşii 18. pus redacţiei „Trib. Pop." la disposiţie
bine redactat. In partea dintâiîi face o re- d 1 Ioan Popovici, câte-un manual de Is­ Astfel puterea întregă a oposiţiei este nu­ acest „document clasic", precum şi esplica-
privire asupra trecutului Reuniunei, care torie şi Geografie pentru şcâlele civile, tra­ mai de 96 voturi. Guvernul prin urmare dis­ ţia : dâcă publicarea „documentului" se face
împlinesce 31 de ani dela esistenţa sa. In dus după Dr. Al. Mârki, comitetul, la ce­ pune de 266 voturi majoritate. ou soirea şi ou învoirea mea, sâu ba?
1863 s’au pus basele societăţii de gimnas­ rerea autorului, a decis a se tipări aceste Conferenţa de pace. Comisiunea, ce In lipsa esplicării asupra acestor îm­
tică, al căreia prim preşedinte şi iniţiator manuale pe risicul Asociaţiunii (primind o vor trimite puterile representate în Pe- prejurări, publicul cetitor pâte fi dus în
a fost d-l Nicolae Teclu. In 1865 s’a dat adecă Asociaţiunea un fel de chezeşie pen­ tersburg în afacerea conferenţei de pace erâre, prin urmare dator mâ simt a da eu
prima convenire colegială. In 1868 s’a or- tru eventuala perdere materială din partea şi desarmare, se va întruni dela 15 — 20 aceste esplicărl.
ganisat secţiunea de cântări etc. In partea editorului) Martie în Haga. Representanţii puterilor Nu neg faptul cu aşternerea „jalbei",
specială a raportului se amintesce cu avânt — Regulamentul pentru bibliotecile po­ participante vor primi cjilele acestea invi­ deşi nu-mî aduc esact aminte de textul ge­
succesul eonvenirei colegiale dela PascI, porale a făcut şi el un pas ’nainte. A fost tări oficiâse. nuin al jalbei de sub întrebare, pe care nu
apoi succesul escursiunei corului la Buşteni. presentat în şedinţa de Joi un proiect. S’a Logodnă. Din Sălagiu ni-se anunţă, l’am conservat pentru mine. Când am îna­
De aci înainte nu mai pote înregistra mo­ decis, ca acest proiect de regulament să că d-l Dimitrie Ponoran, subjude r. în intat cătră fostul metropolit jalba, am fă­
;
mente îmbucurătâre. Probele de cântări în fie tipărit ca manuscript şi apoi să se îm­ Oehul-Silvaniei, s’a logodit în 27 Febr. n. cut din ea 5—6 copii, dintre cari una ori
timpul din urmă au fost mai slab cercetate, partă tuturor membrilor din comitet, pre­ c. în Budapeşta cu amabila d-ră Mariora două le-am trimis unor sâu la doi domni
şi altele. cum şi tuturor directorilor despărţămiDte- Papp, fiica fostului profesor gimnasial Ioan din Arad, cari pe acel timp, unul călugăr,
D-l cassier Iosif Moldovan ceti după lor spre studiare şi înaintare de eventuale Papp din Siget. altul profesor, erau în cercetare discipli­
aceea raportul cassei, din care am aflat, că observări, propuneri de adausuri etc. nară şi, pare-mi-se, suspendaţi din oficiile
averea totală a Reuniunei este de 2107 fl. Retragerea guvernului dalmatin.
Societatea istorică şi archeologică din u lor, — li-am trimis’o lor drept mângâere,
Anul administrativ trecut însă s’a terminat „Wiener Abendblatt anunţă, că mareşalul der fără învoirea şi permisiunea mea, ca
Deva („Tortânelmi âs regâszeti târsulat"),
cu un deficit de 113 fl. 49 cr. David, guvernorul Dalmaţiei, se va retrage
cea cu Dr. Solyom Fekate Ferencz, preşe­ din post. Causa se (jice a fi întrelăsarea lui ea să se dea când-va publicităţii. Dovadă
Pentru liniştire li-s’a dat mai pe urmă, dinte de tribunal, ca mare autoritate „sci- la asta servesce însu-şl tecstul jalbei, pre­
ce-i drept, membrilor asigurarea, că defici­ enţifică-istorică-archeologică etc. într’ânsa, de-a urmări cu destulă vigilenţă turburările cum şi faptul, că pe acel timp eu eram
w
tul e numai „aparent", deârece acea sumă printr’o scrisâre românâscă cere dela co­ dela frontiera montenegrină. însu-ml redactor, âr colânele cfl aru u re_
l i
e de fapt investită în insemne ale Reuniu­ mitetul central, scriiudu-’i, vedl d-ta, chiar Avis. Suntem rugaţi a publica urmă­ dactat de mine şi sub responsabilitatea mea
torul avis: Din causă, că mulţi dintre acei
nei şi în fotografii ale corului (Suvenire — românesce! să-i dea în schimb pu­ îmi steteau la disposiţie nelimitată şi eu
domni, cari s’au anunţat ca abonenţl la
dela Buşteni!) Rămâne însă nedeslegată blicaţiile Asociaţiunii, că vor trimite şi totuşi nu am publicat’o. Motivele, pentru
„Almanachul înv. rom. nu şi-au ridicat
u
întrebarea, dâcă se vor putâ şi vinde acele ei ale lor ediţiunl. Comitetul a decis să se cari eu am ţinut, ca jalbă să nu străbată
fotografii, ca să se acopere deficitul. primâscă schimbul. esemplarele abonate, mă simt îndemnat, ca în publicitate, încă se văd din tecstul
pe acest rest de esemplare sâ-1 dau de adl jalbei.
După cetirea raporturilor, cari ambele Stipendiile pentru meseriaşi. Tot în şe­
încolo cu un preţ forte scădut, anume cu :
au fost luate la cunosciuţă de cătră adu­ dinţa asta s’a decis a se escrie concurs Declar deci, că şi de astă-dată publi­
nare, a urmat o disousiune de caracter pentru 16 stipendii, pe sâma meseriaşilor 75 cr. esemplarul, trimis franco. — Iosif carea jalbei mele s’a făcut fără întrebarea
Velcean, înv. rom. în Reciţa-montană
principiar, de care nu putem să nu facem români din patrie. Fie-eare stipendiu de mea, fără scirea mea şi fără învoirea mea,
(Reciczabânya).
amintire aici. îndeosebi membrul Gr. Maior câte 25 fl. Concursul va apare în curând. nici nu sciu cine este acela, care a pus
a făcut anumite observaţiunl privitâre la Anonymus Bdae Notarius — în româ­ Cei ce au losuri dela tombola Reu­ jalba mea la disposiţia redacţiunei „Trib.
mersul Reuniunei şi la modul, cum ea scie să nesce. E prea bine cunoscută importanţa niunei femeilor române din Blaşih pot sâ Poporului". Constat, că cine-va a abusat în