Page 71 - 1899-02

Nr. 42.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

mod forte grav de amiciţia mea, de since­ Prândul va consta: său 1) din'r’o Idei fundamentale In economia 2) economiile personelor juridice în­
ritatea mea, de încrederea, ce am pus’o supă de carne cu rasol şi sauce (=zos), politică, temeiate pe basa dreptului privat, cum sunt
pe-atuncî în el, şi tot aşa de grav abuseză seu în loc de zos o mâncare grosă (ţuşpais), d. e. societăţile comerciale şi asociaţiunile
acll de interesele bine pricepute ale bise- seu 2) dintr’o supă simplă (nu de carne) şi de loan Socac iu. economice;
ricei resp. ale metropoliei nostre. Nu mă o friptură seu tocană, — aşa-der totdeuna I. 3) tote economiile comune (colective),
fac părtaş la astea. din câte 2 feluri de bucate. — Cantitatea 2. Felul economiilor. chiar şi cele formate forţat, cum sunt cu
De-altcum, pentru fiă care om cinstit, de carne va fi cam 200 grame de câte un
Unităţi economice, organism economic social, economiă deosebire state şi comune întru cât func-
însă nepreocupat, cuprinsul jalbei nu pote şcolar. Bănea o dă tot oferentul. In (filele
naţională şi universală. ţioneză după sistemul privat economic,
avă în sine nimic surprindător; căci des­ de Vineri mâncarea va fi de post. sunt economii private. D. e. statul cu pri­
(Urmare.)
chise sunt protocolele sinddelor nostre Braşov, în 20 Februarie v. 1899. vire la activitatea sa de agonisire proprie
14
eparehiale, apoi ale „Luminătorului redac­ Mulţi îl numesc economiă naţională, spre
Direcţiunea scolelor medii gr. or. ro­ mai ales în propria economiă dominială.
tat ore-când de mine, şi din ele orl-cine mâne : a deosebi economia întregului de economia (vedi A. Wagner, Grundlegung pag. 787—
şi orl-când se pote convinge, că eu, ca de­ Vivg'il Oniţiu, părţilor, adecă a unităţilor economice, cari 788 ed din 1892.)
putat sinodal, oongresual şi oa publicist, director. formâză întregul şi spre a deosebi ce e de (Va urma)
tot-deuna am fost în oposiţie faţă cu gu­ importanţă economică pentru totalitate,
vernul diecesan al nostru, nici când nu ceea-ce e precum să clic© naţional-economic
DesavasitageSe ceB’set&fllui.
i am fost nici îi sunt partisan la tote. Am (Volkswirtschaftlich.), de aceea ce e „privat ULTIME SOIRI.
fost însă loial şi leal. Tot-dâuna am com­ — Conferenţă la Ateneul din Buoureeoî. — economic", de aceea ce să ia numai din
Viena, 6 Martie. Miniştrii ungu­
bătut şi oritisat ceea-ce mie mi-se părea, Vineri sâra la Ateneu, d-1 Dr. Gerota punctul de vedere al interesului particular resc! Szell, Fejervary şi Lukacs au
că este antiliberal, absolutistic seu nedrept şi-a desvolt.at conferenţa sa despre desavan- al unei persone seu unităţi economice. sosit la Viena, Szell a asistat la de­
tagele corsetului. Sala era mai plmâ ca
în diecesă, dâr nu m’am ţinut, nici mă tin In acest înţeles sciinţa numită econo­
orl-când de public. punerea jurământului lui br. Banffy
pe mine singur infalibil şi pe toţi ceilalţi miă politică, seu socială (naţional economică)
14
Conferenţiarul, dice „Drapelul , a în­ ca mareşal unguresc al curţii. După
de păcătoşi. Şi de aceea tot dăuna m’am ceput prin a expune motivele, cari l’au în­ trateză în teoriă organismul economic so­ severşirea actului Szell a fost pri­
supus votului majorităţii, nu am provocat demnat să ţie acea conferinţă. Prin tote cial, ca ceva abstract, nu ca economiă na­
mit din nou în audienţă mai lungă,
nici scisiune, nici anarchism, nici obstruc­ pensionela fetele, cari sunt oprite să porte ţională a unui anumit popor, seu a unei a- în care a raportat monarchului asu­
ţie în diecesă, ci am respectat votul ma­ cfiua corset, ce culcă noptea încorsetate. numite naţiuni, nici ca organism economic pra situaţiunei în Ungaria. Tot acţ!
Motivul? Profesbrele, cari protesteză contra
jorităţii chiar şi atunci, când mă simţiam social naţional, seu universal.
corsetului, umblă încorsetate. Fetele, cari Szell a făcut visite lui Goluchowski
nemulţămit, său chiar amărît prin el.
nu portă corset la seolă, în vacanţă se răs- In faptă prin divisiunea muncei şi şi lui Thun. Mâne vor fi conferenţe
Deci nimeni altul nu pote avă drep­ bună, şi se strîng mai mult, împedecând prin schimb stau unele cu altele în legă­ în Gestiunea pactului.
tul de-a se folosi de faptele mele fără soi­ crescerea naturală a trupului. tură directă, seu indirectă şi în ore-care
rea, întrebarea, seu învoirea mea — spre Vinovaţii cine sunt? Mamele, cari dependinţă reciprocă aprope tote unităţile Viena, 6 Martie. „Narodni Listy“
nici un scop. voesc ca fiicele lor să aibă trupul bine fă­ economice de pe pământ şi alcătuesc în îndrâptă un atac vehement în con­
cut. (?) Speculanţii, cari se îmbogăţesc prin tra ambasadorului german de aici
Nu-mi rămâne dăr, decât să regret, acest chip un agregat economic universal,
fabricarea şi vendarea corsetelor, şi vino­ conte Enlenburg, imputându-i, că
că am fost credul, când am fost sincer şi vaţi mai sunt şi bărbaţii, cari ţin ca femeile un fel de organism economic, se înţelege
cu încredere în omul fără respect faţă de lor să aibă talia modelată de acel teribil încă puţin închegat şi formulat, care de adună în jurul seu elemente, car!
sinceritatea, în care am trăit, şi să con­ instrument de tortură. obiceiti să numesce „Economiă universală*. vor se schimbe situaţiunea Austriei
damn din parte-mi abusul comis. Corsetul a fost introdus prin modă şi S’ar pute numi „organism economic social în detrimentul Slavilor şi în favorul
P. Rotariu, tot prin modă pote fi părăsit. universal . Germanilor. O parte a curţii, cjice
44
advocat etc. Pentru strîngerea corsetului, clanţa foia cehă, părtinesce de-asemenea
uşei servesce de minune. De ea se lâgă Schimbul nu e causat numai de divi­ pe German! şi nisuesce a răsturna
P. S. Aeestă declaraţie am spedat’o
aţele şi femeia, care se încorsetezâ, se strînge siunea muncei, ci şi de aceea, că bunurile
şi la adresa „Trib. Poporului . cabinetul Tliun, înlocuindu-1 c’un
14
cât îi place. O ferneiă a şi frânt o clanţă produse sunt proprietatea acelora, cari le-au caibnet amic Germanilor.
Idem. de uşe, usând de ea la încorsetare. Şi fap­ produs şi numai cu învoirea lor pot trece
tul nu e de mirat, căci s’a măsurat cu di- la alţii, care va să clică, schimbul e con­ !a?T, 6 Martie. Acceleratul por­
namometrul forţa care se întrebuinţeză la nit Sâmbătă sâra din Bucuresc! spre
strîngerea în corset şi s’a aflat, că e echiva­ diţionat şi de proprietatea privată şi de laş! a deraiat între Bîrnova şi Ciu-
+ lentă cu 50 kgr. libera învoire contractuală. rea. Patru vagone au fost reu sfărî-
*
Acestea însă sunt normate şi garan­
Inconsolabila soţie: Aurora Nicolae Prin încorsetare, damele şi bărbaţii tate de stat. State sunt diferite, şi unităţile mate, er şâse mai puţin. Unul din­
Y. Perlea; fraţi, surori, cumnate şi cum­ oarî obiclnuesc corsetul, îşi distrug trupul, economice de pe pământ aparţin la dife­ tre călător! (Kanner, Galaţi) a fost
naţi: loan V. Perlea, Maria Ir. Pană năs­ diformâză coşul pieptului, atrofiază stoma­ omorit. Răniţî uşor au fost: Teodor
cută Y. Perlea, Aretty St. Pană născută cul, ficatul şi dislochează inima. rite state. In acestea sunt ele influinţate Rosetti directorul băncei Agricole,
Y. Perlea şi Ştefan Pană, Maria şi Nico­ Femeile îşi mai distrug şi matricea, în mod deosebit şi legate între sine mai Dr. Pilescu şi încă alţ! 38; grav ră­
lae Jaja, Anetta şi George P. Petheu; ne­ dând nascere la atâtea b61e, pe cari le strîns şi în mod mai consciu prin interese
poţi şi nepote: Maria şi Georgel G. Per­ cred provenite din alte cause. încorsetarea şi instituţiunl comune, prin momente deo­ niţi sunt 14. D-nii Poni, Ed. Glii ca
lea cu fiul, Eugenia D. Negreanu născută cu soţia, doi inspector! şcolar!, hlişu
împiedecă transpiraţia pelei, dând nascere sebite naturale, politice şi istorice cultu­
G. Perlea şi Dimitrie Negreanu cu fii', Vic­ la diferite bole de piele, cari sunt otrăvi- Alexandrescu advocat etc. au scă­
tor Y. Perlea, Cornelia şi Dr. I. Buttă- tore. Prin încorsetare intestinele sunt go­ rale. Ast-fel unităţile economice alcătuesc pat ca prin minune. Pagubele ma­
rescu cu copii, Aurora şi loan V. Erigător nite din abdomen, trecând în basenul ose- în statul la care aparţin un agregat deo­ teriale sunt de aprope 200,000 lei.
cu fiica, loan G. Gaetan ou copii, Taţia şi lor iliace şi umflând pântecele, dând astfel sebit, un organism mai închegat şi mai
loan Venert cu copii, Elavia Ir. Pană, pre­ o formă compromiţătore trupurilor de fete pronunţat în consciinţa poporului. Causa deraiării a fost viteza prea
cum şi unchi, mătuşl, veri şi verişore pă­ în verstă de 14 ani. mare a trenului şi terasamentul prea
trunşi de cea mai profundă durere pentru Un ast-fel de organism alcătuit în slab.
perderea prea iubitului lor soţ, frate, cum­ Prin încorsetare vasele sanguine sunt timp şi spaţiu de unităţile economice ale
nat, unchiă şi văr împedecate de a funcţiona, dând loc la as­ unui popor orgauisat ca stat, se numesce
fixieri şi leşinuri.
„ econ omiă naţională*. D I F E B S E .
Nicolae Y. Perlea Plămânii fiind atrofiaţi prin iucorse-
tare, pacientele se expun la o tuberculosă Aşa-deră economia naţională nu este
iost’primar ăl Urinei Brăila şi oficer al Coronei României Statistica unui Don Juan. Un
sigură.
în etate de 62 ani economia unei persone fisice seu juridice, tînăr din Paris a făcut o statistică cuiiosă.
Şi câte alte desavantage n’aduce pur­ private seu publice, ci este economia, seu
încetat din viaţă la 22 Februarie 1899 ora tarea corsetului. In curs de două luuî el a agrăit pe stradă
l /., p. m., vă rogă să bine-voiţl a asista * viaţa economică a unui popor întreg, de pe orl-care ferneiă mergea singură şi care-i
1
la ceremonia funebră MercurI 24 Februa­ sine stătător în privinţa politică, a unui plăcea, oferindu-i acesteia „sinoeră ami­
rie ora 10 a. m., la domiciliul decedatului, Der cari sunt avantagele? popor orgauisat ca stat, ca naţiune poli­ 14
strada Braşoveni, de und9 cortegiul va porni Damele susţin, eă-şî păstreză formele tică, de unde vine apoi, că economia na­ ciţie . După statitisca ce a compus’o în ur­
la biserica catedrală Sf. Nicolae şi de acolo trupului şi că pot fi mai active. Astea sunt mă, dintre 95 femei, 76 au fost aplecate a
la cimiterul Sf. Constantin, unde va ave numai ilusii. Dovadă e faptul, că femeile ţională se mai numesce şi „economiă poli­ face cunosoinţă cu el. Dela 62 a cerut câ-
loc înmormântarea. dela ţâră au trupul mai frumos şi muncesc tică*. Că un asemenea popor este mare te-un rendez-vous, pe care 57 il’au şi dat.
Brăila, 22 Februarie st. v. 1899. mai mult ca damele, cari se omoră încor- sen mic, că constă dintr’una seu mai multe Dintre acestea din urmă 3i erau brunete,
setându-se. naţionalităţi, este irelevant, condiţiunea e
15 blonde şi 11 cu păr roşu. Fete 8, fe­
E drept însă, că femeile obicinuite cu să formeze un stat.
P-ublicaţiune. corset, nu pot să mai umble fără el, de O naţionalitate, care nu formeză sin­ mei căsătorite 10, văduve 7, divorţate 2.
ore-ce muşchii spatelui meniţi să ţie tru­ Statistica aoâsta l’a costat pe Don Juanul
Corpul profesoral dela scdlele medii pul drept, au fost distruşi prin purtarea gură un stat, ci numai cu alte dimpreună, nostru 455 franci şi 75 centime.
•şi superiore gr. or. române din Braşov a corsetului. nu are economia ei proprie naţională în
decis, ca din fondul mesei studenţilor să pro- D 1 Dr. Gerota, terminând, a sfătuit adevăratul înţeles al cuvântului. Jtîu îngrozitor. De-alungul penin­
pe bărbaţi să facă o ligă contra corsetului. In economia naţională, unităţile eco­ sulei Florida şerpuesce rîul adeno şi pri­
vadă cu prând pe timpul dela 15 (27) Mar­
Câţi îl vor asculta ? nomice sunt economii particulare, şi fiind-că mejdios numit St. Johns Biver, pe care că­
tie pănă la 30 Iunie v. 1899: 20 de şcolari
Conferenţiarul a fost aplaudat mult, fie-care dintre ele e condusă de un singur lătorii l’au numit Gangesul Floridei. Rîul
săraci dela aceste scole. Spre acest scop
— de bărbaţi însă, căci damele presente subiect, fiă ca personă iîsică seu juridică, acesta are nonorocirea de- a fugi şi a se
se escrie concurs pentru . oferte deschise păreau că ascultă pe cel mai teribil adver­
se numesc de cătră unii şi economii singu­ îngrozi omenii şi animalele de el. Lucrul
din partea acelor familii române din Bra­ sar al lor. Pe semne de aceea, că veniseră
şov, cari ar dori să ofere pe bani prând aprope tote încorsetate la conterinţa anti- lare. (Philipovicî p. 10), er întru cât fiă-care se esplică aşa, că pe alvia rîului şi în apa
corsetistă! dintre ele stă pe basa principiului econo­ lui se află milione de şerpi, painginî şi
la un anumit număr de şcolari.
mie (economisirei) luat din punct de ve­ alte teritore şi notătdre primejdiose. In apa
Terminul de concurs este pănă în
7 (19) Martie a. c. NECROLOG. Francisc Vargyasi, dere al interesului economic particular, lui nu s» scaldă nimeni, şi decă călătorii
Doritorii au să-şi înainteze ofertele preot şi director al gimnasiului superior adecă întru cât lucră şi sunt conduse în ajung pe pământul Floridei, cel dintâifi
rom. cat. din Braşov, în urma unui atac interesul particular economic, se privesc cuvânt cu care sunt întâmpinaţi este: „Fe­
lor în scris în cancelaria direcţiunii gim-
14
de apoplexiă a răposat alaltâerl dimineţa ca economii private, fără deosebire că per- riţi- vă de St. Johns . Pe ţărmii acestui
nasiulni român, arătând :
în anul al 69 lea al etăţii, al 36-lea al ac­ sona care le portă e personă publică seu rîu se află altmintrelea şi cel mai primej­
a) strada şi n-rul casei, unde locucsc ;
tivităţii sale de profesor şi al 21-lea ca di­ privată. In acest înţeles A. Wagner deose- dios animal de pe păment: şerpele sunător.
b) numărul şcolarilor, pentru câţi ar voi
rector. Corpul profesoral al amintitului besce în economia naţională trei categorii
să dea prânc} (cei puţin 2, cel mult lOşco-
gimnasiu cu adâncă întristare aduce acâstă de economii private.
laiî), Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
c) ofertai de plată, ce reclamă pe lună soire la cunoscinţa publicului — Fie-i ţă­ 1) Economia singulară a unei persone
pentru prâncl (ofertele, cari vor trece peste râna uşoră ! fisice, forma tipică principală, şi economia Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
r
■6 fl, p lună nu se vor lua în considerare). familiară: