Page 73 - 1899-02

RE DICŢIUNEA, „gazeta" j în flăcare îi.
6se
Aliinistraţiiinea şi Tipografia. Ationamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa maro Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şâse
IWSERATF. sb primeao lft AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aiSIISTRAŢIUNE tn Braşov şi la N-rii do duminecă 8 franol.
îirmătdrelo Birouri do tnonolurl: Se prenumoVă la tete ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. cielo poştale din întru şi din
Max Augonfold &, Emorloh Lasner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Moaşe. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppollks Naohf. Anton Oppellk.
In Budapesta: A. V. Qoldber- Ădmvnistraţiunea. Piaţa ncait
nor, Ekstein Bornat. In Han- Târgul Inului Nr. 30, etagiv
burg; Marolyl 4 Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şist
PREŢUL IHSERŢIUNILUR : o so- luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 cr.
riă garmomi po o oolona 6 or. Cu dusui în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu­ uk. XT TJ X (Exod SIL 12 fl., pe 6 luv.I 6 fl.. po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un eşemplar 5 or.
după tăvii» şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe padina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. seu 30 bani. snnt a se plăti înainte.
«mvMWix *mrm
Nr. 43. Braşov, Joi 25 Februarie (9 Martie). 1899.

Szeil şi Austriacii. se încheie un tractat vamal şi co­ însemnâză desvoltarea culturală a ţării, ac­ şi atunci când acesta nutresce şi cultivă

mercial definitiv şi noua formulă ar centuată de Szeil, resultă şi de-acolo, că simpati antipatriotice". La aceste observă
Pacea parlamentară în Ungaria deveni superfluă. la noi tote reuniunile de maghiarisare portă „Ungarisch Weisskirchner Volksblatt" între
s’a restabilit. Noul ministeriu dis­ Asemenî speranţe nutresc Grer­ frumosul titlu de reuniuni de cultură. Nici altele: „Ne mirăm, că nu se cere, ca şi ae­
pune ac[î de-o majoritate puternică manii şi se pare, că guvernul voes- declararea din urmă, că va măsura cu egală rul ce-1 respirăm să fie vâpsib roşu-alb-ver-
cum n’a avut’o nici unul dintre gu­ ce să se apropie c’un pas de ei, măsură fără deosebire de naţionalitate şi de. Cum stă lucrul însă cu maghiarisarea
vernele unguresc! de pănă acum. căcî se asigură, că el are intenţiu- religiune, nu pune în vedere nici o schim­ şcolelor? Pe care lege este ea întemeiată?
Tote partidele maghiare au subscris nea de-a regula cestiunea limbilor bare, căci numai atunci se va măsura cu Sperăm că „trădătorii" de patrie pedep­
vestita formulă a lui Szeil privitbre în Boemia printr’o ordonanţă împă- măsură egală, când respectivul va uita de siţi vor aduce * afacerea înaintea unui
la încheierea tractatului vamal şi rătescă pe temeiul §-lui 14, cu pu­ „micele" deosebiri ale naţionalităţii şi va for mai înalt şi aici se va dovedi în cu­
comercial cu Austria. tere legală provisorieă. mărturisi ideia de stat maghiar singur rând direcţia „noului sistem". Departe de
Tote merg aşa-der strună în Firesce, că cestiunea acâsta n’a mântuitore. Aşa der tote vor rămână cum tot am ajuns deja; chiar caii trebue să do­
Ungaria, cler acum se nasce între­ putut lăsa pe Ceh! nepăsător!. Ei nu au fost" ! vedâscă patriotism. Nu va trece mult, şi
barea, decă va primi şi Austria acea admit însă posibilitatea unei ast-fel fără permisiunea dela autoritate nu ne va
formulă ungurescă, care a contribuit de soluţiunî, deore-ce nu numai Ce­ Voci din Ungaria. fl iertat să mai ţinem nici măcar un co-
aşa de mult la realisarea compro­ hii, der şi Polonii nâgă competenţa toiă pestriţ. O, şovinism, acum e lumea ta!"
misului ce l’a încheiat Szeil cu opo- parlamentului central de-a resolva Cu privire la intrarea partidei naţionale
siţia ? cestiunea limbei în Boemia, cjicând,
apponyiste în partida guvernului face „Ung.
Etă întrebarea gravă a momen­ că acesta o pote face numai dieta Primirea Metropolitului.
"Weisk-volksblatt" următorea semnificativă
tului. Organul vienes al ministeriu- boemă, âr guvernul nu pote să pre- observare : „Omului nepreocupat, care stă Sibiiu, 7 Martie n. 1899.
lui de esterne a fost salutat progra­ judece dreptului egal al limbei departe de cele ce se petrec în Budapesta, pilele de Joi pănă Duminecă, dâr mai
mul lui Szeil, ca o nouă învingere cebice.
trebue să i-se pară ciudat, că o partidă, ales Joi şi Duminecă, vor fi în Sibiiu cjile
a ideilor dualismului. Aşa se fiă. Altă greutate, altă încurcătură.
care a combătut pe cealaltă la cuţite de de mari sărbări românescl.
Der ce se va alege din acest dua­ Decă nu se va face pace între Ceh!
auî de dile, care n’a numit altfel acestă Consistoriul archidiecesan a pregătit
lism decă nu se va putâ stabili o şi Gfermanî, nu se pote încheia pac­ partidă decât cu epitetul de „ciolănari",
înţelegere definitivă şi durabilă în­ tul definitiv şi tote formulele lui deja lucrurile ast-fel, ca primirea ce se va
care întotdâuna a strigat membrilor din face noului Cap al bisericii greco-orientale
tre statele, car! îl compun? Szeil vor cade în baltă.
acâsta partidă pe faţă, în public şi cu ve­ române, să fiă o manifestaţia jjdâmnă de
Bine că Szeil cu Ungurii au Conflictele au încetat între par­ hemenţă: „Voi aţi falsificat alegerile, voi
luat o posiţiă decisă şi solidară faţă tidele maghiare din Ungaria, der mult aşteptatul, dâr tot-odată să impună
v’aţi câştigat mandatul vostru cu bani şi şi publicului străin, sub ochii căruia se va
de ceataltă parte a monarchiei, nu este conflictul cel mare dualistic încă de
cu sânge, voi sunteţi nisce mameluoi fără desfăşura.
înse nicî decum asigurat succesul la aci încolo are să se resolve, remănând cap şi fără voinţă" ş. a. — de-odată peste
care ţintesc, căci pentru acâsta mai în reservă cestiunea naţionalităţilor nopte întră în acestă partidă „stigmatisată" Pe tot parcursul drumului spre Sibiiu
este de lipsă şi învoirea Austriei şi din întrega monarobiă. jt.Eliand, Şl i&CUiU moigo „luCiufi. ’n mqnkU a înalt Prea Sfinţiei Sale, după soirile so-
oitiU) wuvitivot/vi 11 ulocu Ivoi OUU*Di ICJUUQiD
acesta învoire este acţî tot aşa de cu aceşti „mamelucl". Ce conclusiuni va îi vor face Archiereului călător spre noua
nesigură cum a fost pe timpul con- face un om care cugetă liniştit asupra acestei reşedinţă o primire din cele mai impună-
ferenţelor şi înţelegerilor dela Ischl Foile săsescî despre noul guvern. procederi?". târe, ieşindu-i înainte pe la punctele atin­
când Banffy se credea indispensabil Vorbind despre programul guvernului, *
se de linia ferată, popor mult în haine de
la încheierea pactului. „Sieb. D. Tagblatt din Sibiiu dice într’o Despre un nou atac în contra limbei sărbătore, cu preoţii, învăţătorii şi cu pra­
a
Formula lui Szeil pretinde, ca corespondenţă, din Peşta : „Declaraţiunea, ce germane raportâză „P. Lloyd" următorele:
porii sfintei biserici în frunte.
Austria se primescă o unitate va­ a făcut’o ministru-preşedinte Szeil la finea „E vorba ca limba germană să fiă eliminată
Este chiar firesc, ca aşa să se întâm­
mală pe cine! an! şi o comuniune a discursului seu program, deştâptă de sigur cu totul din planul de învăţământ al soo-
ple, căci dor drumul întreg al archipăsto-
privilegiului băncii aus. ung. pe un- mulţumire generală şi oferă ore-care liniş­ lelor comunale elementare din Pesta. In
rului trece prin o mare de poporaţiune a-
spre-cjece ani. Acestă pretensiune tire faţă cu alte părţi ale vorbire! sale, carî ultima şedinţă a comisiunei pentru învăţă­
prâpe curat romăndscă şi în parte însemnată
înse a deşteptat — se cjice — opo- vor a face şovinismului naţional continua- mânt în capitală, s’a primit propunerea di­
greco-orientală.
siţiune chiar şi în sînul cabinetului tive concesiuni. Din discurs respiră în to­ rectorului şcolar Lakics, după care timpul,
Mai măreţe însă, precum se vestesoe,
Thun, fiind-că miniştri austriac! îşî tal spirit deakist, acel spirit al conciliaţiu- care se întrebuinţa pănă acum pentru ins­
vor fi manifestaţiunile la graniţa archidiecesei,
(fie: decă unitatea vamală se stabi- nei, al bună voinţei, al dreptăţii şi pentru trucţiunea limbei germane, să se întrebuin­
unde protopopul cu preoţimea şi cu mult
lesce numai pe cine! anî, ea după poporaţiunea nemaghiară a ţării. O deplină ţeze pentru gimnastică". La acestea observă
acest interval pote se înceteze, şi în încredere însă se va pute nasce şi va pute dăi­ o foia germană: „De ce mai trebue să în­ popor vor eşi cu alaih pentru a saluta pe noul
Archiepiscop al lor; apoi la Vinţul de jos,
caşul separării vamale Austria va nui numai atunci, când faptele noului guvern veţe copiii părinţilor germani şi limba ger­
trebui se dispună singură asupra cre­ vor da dovadă seriosă, că cetăţenii acestei mană? Jidovii cunosc acâsta limbă destul hotarul traetului Alba-Iul’a, unde traetul
îşi va trimite solii săi iubitori să salute pe
ditului şi mijlocelor sale bănesc!. ţări, fără deosebire de limbă şi religiune, de bine, şi prin asta ei şi au preponderauţa
aşteptatul mire al bisericii; apoi la Mcr-
Atunci înse ar remâne legată încă vor fi guvernaţi după lege, drept şi drep­ in comerciul Ungariei, ei sciu ce preţ are
cioea, unde I. P. S. Sa se va da jos şi va
pe şese anî de Ungaria în ce tate “. limba germană, de aceea o învaţă toţi.
privesce afacerile băncei comune. Intr’un articul întitulat „Saşii şi noul Când e vorba însă de a combate învăţarea poposi Miercuri spre Joi noptea ca ospe al
Banca n’ar sci cui se vină mai cu­ guvern" aceeaşi fâie cfice: „Mulţi speră acestei limbi urgisite, toţi Jidovii sunt în părintelui protopop Ioan Droo, şi unde
asemenea mult popor îl va aştepta şi con­
rând în ajutor: fabricanţilor din tot ce-i mai bine şi vor să citâscă din dis­ primele şire ale combatanţilor. Astfel se
Austria, or! consunienţilor din Un­ cursul ministrului-preşedinte ivirea unui isgonesce limba a 120,000 de Germani, duce în orăşel.
garia, carî, ne mai esistând legătura period mai fericit. Alţii însă văd — şi cari trăesc în Budapesta şi fac a patra Joi cu trenul de înainte de prâmj, va
vamală, ar cumpăra dela concurenţii aceştia vor forma majoritatea între noi — parte din poporaţiunea oraşului din şcolele pleca mai departe spre Sibiiu. In drumul
strein! ai Austriacilor. mai negru în viitor, şi nu găsesc în dis­ comunale". spre Sibiiu, îndeosebi Seliştea, harnica şi
Nu merge der —. cpc cei din cursul program o desavuare a pesimismului înfloritârea comună Seliştea, se va distinge
Yiena — cu formula lui Szeil, uu lor. Szeil a promis coustruirea statului na­ „Donau Temesclibote ", (fiar guverna­ prin primirea ce i-o va face I. P. S. Sale.
putem vota în asemeni împrejurări ţional maghiar. Fiă-care scie ce va sădică mental din Panoiova, scrie următorele des­ Administratorul protopopesc cu tot statul
pentru o comuniune de bancă pe acesta: maghiarisarea progresivă şi promo­ pre o nouă ispravă patriotică : „In timpul preoţesc, învăţătorii în frunte cu bravul
u
r
timp de un-spre-cjece anî. Ministrul- varea ei în contul naţionalităţilor nema­ din urmă la nuntele serbesel oaii dela tră­ c^rp îuvăţătoreso din Selişte, apoi admi­
preşedinte Szeil va fi fost lămurit ghiare. Szeil a dis mai departe, că guver­ suri au fost ârăşi împodobiţi cu pantlici în nistraţia însăşi, în frunte cu primpretorul
deja în privinţa acesta în conferen- nul şi-a pus ca ţintă introducerea adminis­ colori oprite, şi după-ce s’a făcut arătare la Drăghicî, vor fi la gară, îl vor bineventa
ţele, ce le-a avut de curând în Viena traţiei de stat. Fiă-care scie ce are să în­ căpitănia oraşului* au fost trase în cerce­ şi îi vor ura bun sosit!
cu membrii guvernului austriac şi va semne şi acesta" ... In fine numita foie de­ tare respectivele persâne. Am arătat repe In Sibiiu în deosebi, şi mai mult ca
fi înţeles, că un nou conflict ame­ clară, că şi ea se numără între pesimişti şi ţit, cât de nepatriotice sunt asemeni „pe­ ori şi uude, Capul bisericesc va fi splendid
ninţă a isbucni între cele două state că „dela noul guvern nu aşteptă nici un treceri" şi găsim fârte cu cale, ca cei vi­ primit.
dualiste. bine pentru poporul săsesc, ci mai rău încă novaţi să fiă aspru pedepsiţi. Patriotismul Trenul sosesce aici la orele 12 şi 40
u
Oposiţiunea germană deja caută decât a fost sub BanfFy . nu se arată numai cu vorbe, ei trebue să minute. La ârele 12 va pleca deja din re­
să esploateze acesta împrejurare în piarul „vercjilor" din loc, Kronstădter se dovedâscă şi prin fapte. Fapte ca cele şedinţa archiepiscopâscâ conductul oficios
r
u
favorul ei strigând în gura mare, că Zeitung , accentuâză acele părţi din vorbirea amintite însă fao se apară patriotismul ce­ de primire : membrii consistoriului archidie­
numai aşa se pot îndrepta lucrurile, lui Szeil, în oare vorbesce despre cimen­ lor ce le săvârşesc într’o lumină dubiosă. cesan, profesorii dela seminariul „Andreian"
decă Grermanii din Austria vor fi tarea statului unitar naţional maghiar, şi Totuşi trăim încă în regatul Ungariei, un­ şi dela celelalte scole române, precum şi
n
împăcaţi şi va fi conchiămat erăşî dice, că 4î experienţă sciu nemaghiarii, de legile şi ordonanţele ministeriale tre- numărosă inteîiginţă, în frunte cu actualul
parlamentul. Atuncî va fi posibil să ce însemneză o astfel de declaraţie. „Ce buesc respectate de fiă-care cetăţân, chiar preşedinte al consistorului archidiecesan