Page 74 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 48.-1899.

ilustritatea Sa d-1 JDr. Harion Puşcariu, ar- net şi va începe ocupaţiunea. In chipul cat spre ferestră. Călugăriţele, oarl o gri- Bora. Din Triest se anunţă, că în
chimaudrit şi vicariu archiepiseopesc, — acesta va ave şi Italia o colonia în China. jau, abia cu greu au putut s’o reţină şi s’o golful Muggia 6 bărbaţi au fost răpiţi de
şi vor trece prin strada Morii şi a Cisnă- pună ârăşî în pat. Archiduoesa Stefania, puternica bora şi aruncaţi în mare. Cinci
Noul guvern spaniol, pe cum seim,
diei, spre gară. fiica mai în verstă a reginei, a plecat din dintre ei s’au înecat.
s’a constituit sub presidenţia lui Silvela.
In acelaşi timp din partea oraşului Corfu la Bruxella.
Membrii cabinetului au şi depus jurămân­
însuşi va eşi la gară primarul orăşenesc d-1 Teatru german. Astădî, Miercuri, se
tul, numai Camara a refusat în ultimul mo­ 0 telegrama (le salutare. Un mare nu va da pentru prima-oră drama „Einsame
Drotleff. însoţit de alte autorităţi, spre a
ment portofoliul marinei. Locul lui aşader măr de studenţi şi prietini ardeleni ai stu­ Menschen“ de Gerhart Hauptmann, o dramă,
saluta la intrarea sa în oraş pe înaltul
va fi umplut mai târdiu. Cabinetul Silvela dentului oradan Lucian Bolcaş, sărbătorind care s’a dat pretutindeni c’un succes sen-
sosit, ca viitor nou cetăţean al Sibiiului.
are direcţie pronunţată conservativă, cu t,o- Duminecă sâra printr’un banchet sosirea saţional.
Oonsistoriul, primăria, autorităţile şi ono-
te că unii dintre membrii lui se mărturi­ lui în BucurescI, au trimis următorea tele­
raţiorii, precum; şi representanţii pressei, vor
sesc a fi clericali. Francisco Silvela, primul gramă de salutare celor 17 studenţi ro­ 44
ocupa loc pe peronul gării. Corespondenţa «Gaz Transilvaniei •
ministru, 63te conducătorul conservativilor. mâni eliminaţi dela Oradea mare : „Iubiţi
La sosirea trenului şi darea jos din
El s’a lăudat într’una din şedinţele mai colegi şi fraţi! Fostul vostru coleg, astăcjl Turda, 2 Martie n. 1899.
el a Metropolitului, Vicariul archiepisco-
recente ale camerei, că stă în fruntea unei „numai“ luptător naţional, se află în mij­ Onorată Redacţiune! Cetind în nr.
pesc Dr. Puşcariu îl va saluta în scurte
partide capabile de a guverna şi după re­ locul nostru, şi petrecând câte-va plăcute 37 a. c. al preţuitei D-vostre foi o cores­
cuvinte, în numele consistoriului şi al bise­
tragerea lui Sagasta s’a declarat imediat momente în jurul lui, ne aducem aminte pondenţă datată din Turda, despre institu­
ricii, âr primăriul Drotleff îl va saluta în
gata a forma un cabinet conservativ. Sco­ şi de voi, cari dintre studenţii universitari tul „Arieşana , nu pot să trec fără obser­
u
numele cetăţenilor oraşului. pul şi l’a ajuns. Silvela n’a mai fost m ’nis­ de dincolo, singuri v’aţl solidarisat ou Lu­
1
Pentru întâmpinarea Metropolitului la tru preşedinte, ministru de interne însă a ! vare partea aceea din corespondenţă, unde
intrarea în oraş, s’a anunţat multă inteli- fost în două rânduri, mai întâih la 1879 cian Bolcaş. Noi astădî am ssprimat, oă se tracteză despre adunarea generală a ac­
Bolcaş nu a fost, ci va fi. Dorim ca şi voi ţionarilor, ţinută în 26 Faur a. c.
ginţă şi popor de prin comunele vecine
în cabinetul lui Martinez Campos, apoi la să fiţi alăturea cu dânsul. Curaj şi energiă încât privesce partea strict financiară
Sibiiului, în deosebi din tractele protopo- 1890 sub Canovas, care a fost asasinat de fraţilor, De aici vom face şi noi cât dra­
a institutului „Arieşaua“, are totă dreptatea
pescl Sibiiu, Avrig, Făgăraş şi Agnita, anarchiştl. Dintre membrii noului cabi­ gostea nostră de neam ne va dicta. Voi raportorul, când pune în relief progresul
cari, preoţime, învăţătorime şi popor, să net o figură marcantă este generalul Po- în frunte ! (Drmeză iscăliturile).
u
vor arangia sub conducerea protopresbite- ladieja, ministru derăsboitt. El este cel mai re­ îmbucurător, ce s’a constatat în anul pre­
rului Ioan Papiu, în gară şi la eşirea din numit între generalii din Spania, cari se ocu­ Congregaţia comitatului Făgăraş se cedent.
La institutul acesta însă, oa şi la ori­
gară, pe ambe părţile drumului. pă şi cu politica. Poladieja a fost şi guverna­ va întruni Marţa viitore, în 14 Martie st. n. care alt institut românesc, alăturea cu prin­
La eşirea din gară, o trăsură cu 4 tor în Cuba. A fost ales în Oortese, ca Fiind la ordinea cjilei cestiunl de mare im­
cai va aştepta pe Metropolit, în oare ur- membru al reuniunii constituţionale. El fu portanţă, membrii români sunt rugaţi a se cipiile financiare e necesitate absolută, ca
să se validiteze principiul naţional, să fie
cându se cu vicariul archiepiseopesc, şi ur­ trimis şi în Filippine, unde organisâ regi­ presenta pe cât se pote în număr complet. adecă fiă-care un centru, unde bate cu
maţi de un lung oonvoiti de 20 de trăsuri, mentul, care a făcut atâtea miserii indige­ Concursul (le oferte pentru masa vînjosie pulsul vieţei comerciale naţionale.
vor trece printre şirele dese de popor, fă­ nilor din insule. Anul trecut Poladieja a Studenţilor români din loc îl publicăm Dâcă se alterâză şi numai în trâcăt,
când drumul spre reşedinţă peste pieţă, publicat o broşură despre Cuba, în care astăcll încâ-odată pe pagina a patra. Atra­ la aparenţă pote, numai pe un moment
strada principală (a Oisnădiei), strada se mărturisesce ca liberal, deşi nu i-o cre­ gem din nou atenţiunea familiilor române acest colorit pur naţional, e o datorinţă, ca
Morii şi aşa întorcând în a Măcelarilor. de nimeni. din Braşov asupra lui şi le recomandăm acesta să o aducă la cunoscinţa publicului
Dela pdrta reşedinţei pănă unde vor
Situaţia în Manilla este încă tot a şi înainta ofertele cât mai curând pentru oa „malum omen“, pentru-că numai aşa vor
ajunge, spre strada Morii, tinerii semina­
neliniştitore. Parte mare dintre locuitori) a pute servi direcţiunei şcolelor nostre spre putâ cei interesaţi să prevină răul.
rişti, teologi, pedagogi, apoi studenţii ro­
mai ales Chinesii, cer în număr mare pa- orientare. Şi semnele răului esistâ. Ţinutul nos­
mâni gr. or. dela gimnasiile german şi un­
şaporte pentru a pute părăsi oraşul. Din Francarea cărţilor poştale pentru tru fiind sărac, acesta a adus cu sine, că
guresc din loc, vor forma un lung cordon,
potrivă Fiiippiniî sunt mereu pe picior de România. Neînţelegerile iscate între di­ deja dela fondarea institutului s’au străcu-
înmulţit cu publicul celalalt privitor.
răsboift. Chiar nici întărirea forţelor ame­ recţiunea poştelor din România şi cea dela rat un număr considerabil de acţiuni în
Pdrta reşedinţei va fi bogat şi cu gust mâni străine, şi răul acesta s’a agravat toc­
ricane nu-i înspăimântă şi nu le slăbesce noi în privinţa francărei cărţilor poştale,
împodobită cu verdâţă, cu bracji şi cu flori,
curajul. Săptămâna trecută au fost din causâză mari inconveniente publiului. Acum mai în anii când institutul a prestat cele
şi la sosire, vicariul archiepiscopesc în­
nou atacuri sângerose între avanposturile nu numai cărţile poştale (de câte 2 cr.) mai rodnice succese, căci străinii dibaci,
tâmpinând cu câte-va cuvinte pe noul stă­ cari au înţeles avantagiile, s’au folosit de
inimice, şi Americanii s’au retras ducând trimise dela noi în România, ci şi cele so­
pân, îi va preda în stăpânire reşedinţa. nepriceperea ţăranului şi au răscumpărat
cu ei vre’o 20 răniţi. Localitatea Caloocan site din România aici (de câte 5 bani) sunt
Vor urma apoi presentărl în cerc mai
se află încă tot în posesiunea resculaţilor considerate ca nefrancate în de ajuns şi sub valorea nominală acţiunile acestuia.
restrîns, mai familiar, anume membrii con- Acâstă împrejurare a adus cu sine,
ei ş’au făcut întăriturl de şanţuri pentru a supuse la o supra-taxă de 4 cr. Comer­
cîafnrinlni. nrnirmrAsKif atî si nnnra- iuwiot,*. ou. auoooa uurpulUi G6 oă, do ani de-arendul funcţionează în comi-
ţiorî sosiţi şi alţi presenţl. cianţi şi industriaşi din oraşul nostru, cari
de sub conducerea generalului Otis. Starea au conexiuni de afaceri cu România, sufer siunea supraveghiătore străinii în număr
Ou îngrijirea bunei ordine la gară de asediu în Manilla nu s'a ridicat încă. neplăceri din causa acesta. Suntem rugaţi egal cu Românii. Las’ să servâscă de scusă
şi la reşedinţă, s’au însărcinat domnii Ioan La 7 ore săra locuitorii trebue să se re­ pentru împrejurarea acâsta faţă de trecut
de Preda fi3C consistorial, pentru ordinea tragă în locuinţele lor, âr cei-ce sunt aflaţi chiar, să atragem atenţiuuea publicului din şi lipsa de inteligenţă română în număr
România asupra acestui inconvenient, şi cei
la gară, âr d-1 Dr. I. Stroia profesor se- pe strade mai târejiu, sunt prinşi şi ares­ ce pârtă corespondenţă cu firme dela noi corăspuncjător în oraşul nostru, dâr ceeace
minarial, cu ordinea cordonului dela porta taţi ca persone bănuite. Pe calea acâsta seu să scrie epistole, sâu să timbreze căr­ tradâză, după părerea mea, germenele rău­
reşedinţei, stându-le în bun ajutor mai au fost arestaţi şi deportaţi în Cavite cam ţile poştale cu câte 10 bani. De-asemenea lui e, că la adunarea generală trecută pre-
mulţi tineri clerici din seminarul nostru 800 de persone. cărţile poştale dela noi trimise în România senţa străinilor a provocat discusiunl în
u
„ Andreian . limbă străină, cari s’au continuat peste mă­
trebuesc francate cu câte 5 cr.
Cam atât Joi. Despre cele lalte, ce sura recerută de necesitate, er la votarea
vor ave loc Duminecă, vă vom împărtăşi SCIRILE DILEI. Germanii austriacî şi protestan­ obvenită pentru alegerea de membri în di­
mâne schiţe de program. ) tismul. Am fost amintit, că partida na­ recţiune în locul celor sorţiţl, şi-au luat
2d Februarie v.
Rap. ţională germană condusă de Schonerer, vrâ îndrăznâla a-şl pune candidatura cu totă
Aseiltările se^ vor face anul acesta să-şi documenteze comunitatea sa cu impe­ seriositatea şi ei. Numai norocul şi mai
în timpul dela 4 Aprilie pănă la 7 Iunie
Dela Arad m-se anunţă, că Dumi- riul german prin agitaţia, ce a pornit’o vârtos împrejurarea, că astfel de votări nu
st. n. Seim, că ministrul de honvecjl Fe- printre Germani cu scop de a trece dela
teca trecută I. P. S. Sa Ioan Meţianu a prea sunt obicinuite, după ce de comun se
jervary printr'o ordinaţiune adresată mu­ oatolicism la protestantism. Acţiunea i-a
chirotesit ca archimandrit pe protosincelul realeg prin aclamaţiuue cei sortiţi, deocam­
nicipiilor amânase asentârile pe timp nede­
Aug. Hamsea — Tot din Arad li-se anunţă succes pănă acum, oăcl deja 8300 de Ger­ dată ne-a scăpat din beleaua, oe ni-se pre­
terminat, din causă, că proiectul de lege mani catolici s’au anunţat lui Schonerer, că
foilor unguresc!, că alegerea de epispcop gătea, pentru-că străinii au venit nepregă­
privitor la recruţi n’a putut fi votat de ca­ vreu să trâcă la protestantism. Conducă­
al diecesei române Aradane se va face în tiţi la ocasiunea atât de favorabilă lor.
meră la timp. Acum însă, fiind-că sunt torii mişcării cred, că pănă la PascI nu­
30 Aprilie a. c. Trebue că este înţeles aici După-ce am scăpat teaferl cu ocasiu­
semne de-a se primi încurând proiectul, mi­ mărul convertiţilor va fi de 10,000.
stilul vechifi, căci în cjiua de Pascile nostre ca­ nea acâsta, îmi permit a adresa tuturor
nistrul a şi dispus a se ţină asentările în
u
re cad tocmai în 30 Aprilie st. n., nu se po- Raporturile sanitare în Bihor. celor competenţi un „Videant consules! ,
intervalul arătat. La Braşov se crede, că
te face alegerea. — Aceleaşi foi spun, că Mare senseţiâ a produs raportul vice-şpa- căci după progresul, ce l’a manifestat „Arie-
asentârile se vor ţină în Maiii.
la prâncjul de gală ce s’a dat Luni la nului din comitatul Bihor, cetit în şedinţa şana“ în anul trecut, de sigur vor vâna
amiacjl în onorea metropolitului, a luat Berlin — Constantinopol. „Schle- comisiunei municipale asupra raporturilor streinii cu zel încordat după acţiuni de-ale
u
parte dintre somităţile Aradului fişpanul sische Zeitung scrie, că între Berlin şi sanitare din comitat. După raport, nu s a acestui institut, şi dâcă nu vor alerga întru
Fabian, primarul Szalacz, preşed. tribu Constantinopol se va face o nouă legătură, mai pomenit, ca starea poporaţiunei din ajutor cei cu dare de mână, cu durere vom
naiul Otrubay, provincialul minoriţilor Osak şi anume: Dela Berlin prin Breslau, Cra­ punct de vedere sanitar să fi fost atât de vedâ străcurându-se în mâni străine basele
şi generalul Blondein. covia, Cernăuţi şi Buzău pănă la Constanţa îngrijitore ca acjl. In comitat bântue tot acestei instituţiunl, care aşa sublimă chiâ-
pe liniă ferată, er dela Constanţa pănă la felul de bole contagiose; numai în cursul mare are în agrul naţional; vom vedâ al­
Constantinopol cu vaporul. Legătura acâsta lunei Februarie bolele acestea au pus în terată vocaţiunea de a fi românesc acest
Kevistă externă. se face aşa-dâr cu ocolireu Ungariei. In Ca­ pat 4426 de omeni. Causa acestor stări se institut în tote ale sale, de-a fi organul
mera şi Senatul român a fost înaintat un elice a fi apa de băut rea. Comisiunea a poporului, pentru care s’a fundat.
Italia şi China. Clunglijamemd
proiect de lege asupra căruia s’a declarat primit propunerea de a-se înfiinţa fântâni Preoţii, învăţătorii şi ceilalţi cărturari
chines a refusat pretensiunea agentului. di­
urgenţa, prin care se plănuesce des amin­ artesiane. să esplice ţăranului valorea acţiunilor, oe
plomatic italian, ca China să dea Italiei în
titul cablu telegrafic submarin între Con­ le vor fi având; facă-1 atent de timpuriu
chirie golful Sammun sub condiţii, cum a Agitatori greci împuşcaţi. După
stanţa şi Constantinopol şi se stipulâză în­ la adunările institutului, ca astfel pe viitor
dat Germaniei portul Kiao-Clau. Refusul comunicările Agenţiei de Constantinopol,
voiala între Germania şi România cu pri­ să nu fie alterat coloritul românesc al aces­
chines a dat nascere la tractărl diplomatice, autorităţile militare din Monastir au luat
vire la legătura de tren, postă şi telegraf tor întruniri.
şi dâcă nici acestea nu vor ave resultat, de veste, că doi şefi de bandă din Grecia
între Berlin şi Constantiopol. Pe calea acâsta şi pe lângă înţeleptă
se crede capositiv, că Italia va lua cu au trecut peste graniţă spre a aţîţa o răs-
conducere se va salva pentru institutul
forţa în posesiunea ei teritoriul ce-1 pretin­ Regina Belgiei în agonie. Regina colă. Au fost trimişi în urmărirea lor câţl-va nostru şi pe viitor principiul naţional.
de. Dinaintea golfului Sammun stau acjl Belgiei, Henriette, este în agonie. Medicii gendarml, der fiind-că agitatorii s’au opus
Acestea mi-am permis a-le espune
patru corăbii de răsboiă italiene, încurând au declarat, că catastrofa se p6te aştepta cu arma ucicjând pe un gendarm, aceştia pentru completarea raportului amintit. De
se aştâptă să mai sosâscă alte două şi es­ în tot momentul. Regina a căcjut în deliriu au răspuns tot prin glonţe şi i-au împuş­
altcum fie convins d-1 raportor despre buna
cadra acesta de 6 corăbii va fi pusă sub şi nu mai cunosce pe nimeni din ai săi. cat pe amândoi dimpreună cu gazda, la
mea credinţă. B.
comanda supremă a cotra-admiralului Gre- Alaltăerl noptea a sărit din pat şi s’a arun­ care erau ascunşi.