Page 75 - 1899-02

Nr. 48.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Catastrofa dela La Goubron. const'tuesc un tot de fapte brutale şi teri­ Supunându-mă cu plăcere acestei lu­ pote validita principiul economic luat din
bile, dâr reale, care n’ar putâ uşor ali­ crări patriotice, rog mai ales pe cei mai punct de vedere al totalităţii, adecă în ce
Am anunţat, că în Toulon, cel mai menta concepţiunea modernă în acâstă or­ vechi domni reserviştl şi concediaţi, într’a chip se pote validita, ca să corespundă in­
puternic şi mai însemnat port frances, s’a dine de idei. căror reminiscenţă mai trăesc cântece os­ teresului naţional-economic ?
întâmplat Sâmbăta spre Duminecă noptea tăşescl, ca să binevoâscă a-ml împărtăşi
Navigaţiunei cu lopeţî a succedat un Acâstă întrebare se pune la tote cer­
•o mare catastrofă ; spre apus de oraş, în cât de curând textul complet în forma şi
sistem mixt, lopeţî şi pânze, pănă ce aces­ cetările naţional economice şi servesce ca
suburbiul La Goubron, a esplodat magazia în limba originală, sâu a-ml nomina per-
tea din urmă s’au substituit cu totul lope punct de mânecare al criticei în aprecierea
de iârbă de puşcă, oare aparţinea arsenalu­ sone, cari cunosc atarl cântece. Ge se atinge
ţilor. Din acest moment nimic nu s’a mai organisaţiei economice sociale.
lui marinei. In magazia acâsta se aflau de melodie, voiă fi aşa de liber de-a mă
schimbat în mijlocele de propulsiune ale Deore-ce în economia naţională nu
:50,000 chilograme de iârbă de puşcă. Gro- înţelege cu respectivii domni sâu pe calea
vaselor, arta omului aolicându-se esclusiv esistă o voinţă conducătore deosebită de-a
.zava esplosie a prefăcut în ruine, în depăr­ corespondenţei, sâu prin intervenire per­
la formele lor, ce se prefecţionau pe mă­ unităţilor economice, depinde de modul
tare de doi chilometrii, tote casele, şi a sonală.
sură cu progresele realisate în confecţiu- cum să mişcă, cum lucră acestea, ca resul-
■ucis şi rănit grav soldaţii şi locuitorii ca- Cântecele ostăşescl sunt un adevărat
nea utilajului de construcţiune. tatul peste tot să corespundă cu interesul
■selor din suburbiu. Pănă acum au fost tesaur de poesie poporală şi de o atare
Revoluţia cea mare s’a produs din întregului conform principiului economic
scoşi dintre ruine 70 de morţi şi 110 ră­ musică, şi ar fi o daună dâmnă de deplân­
momentul descoperirei puterei aburului, luat din punct de vedere naţional econo­
cniţi. Jertfele acestei catastrofe însă sunt şi gere, dâcă s’ar da uitărei cântecul ostăşesc,
care a fost aplicat la un nou gen de pro- mic (adecă din punct de vedere al totali­
mai numărose, ceea-ee se va stabili numai care exprimă adese într’un mod mişcător
pulsorl. tăţii). De aceea se pretinde, ca diferitele
după-ce va fi curăţit teritoriul de patru despărţirea dela casa părintâscă, dorul după unităţi ale economiei naţionale să fiă con­
chilometrii pătraţi, pe care s’a întâmplat Vine apoi epoca modernă a maşine- locul natal, suferinţele amorului, grozile duse în acţiunile lor şi de interesul tota­
pustiirea. lor marine, acţionate la început cu roţi late­ râsboiului şi vitejia comandanţilor. lităţii din care fac parte.
Catastrofa s’a întâmplat într’un loc rale, âr mai târcfiu cu elicea şi elicele adop­ Fiă-care contribuire la colecţiunea, (Va urma)
istoric şi în cel mai mare arsenal din lu­ tate la aborii motorl. Suntem în era abu­ deşi pote neînsemnată la aparenţă, formâză
me. Arsenalul din La Goubron ocupă un rului şi a eleetricităţei, a ferului şi a un merit cu privire la succesul opului, şi NECROLOG. Elena I. Eremia, ori­
teritoriu de 270 hectare, adecă 2,700,000 oţelului. eu la timpul său nu voiii omite, de-a in­ ginară din Braşov, a răposat Luni sâra
metri pătraţi, şi este opera generalului in­ Conferenţiarul descrie amănunţit cel duce cu recunoscinţă numele tuturor cola­ în Bucurescl în anul al 58 al etăţii şi al
giner Vauban de pe timpul lui Ludovic mai mare vapor din lume, actualmente boratorilor. 20-lea al văduviei. O jălesc întristaţii fii şi
(XIV. Edificarea lui s’a început în 1680 şi esistent, transatlanticul german „Eaiser Wil- In urmă adaog rugămintea, că (fia­ fiice: George, Paraschiva, Taţiaua şi Ma-
s’a sfîrşit pe la mijlocul secolului acestuia, a helm der grosse , al companiei Nortli ger­ rieta; loan Berteanu şi loan Spuderca ca
u
rele nostre să binevoâscă a publica acest gineri, Maria măr. Eremia ca noră, apoi
durat adecă edificarea aprope două vâcuri man Lloyd. Cu acâstă ocasie stabilesce câ- apel, sprijinind astfel acâstă lucrare pa­ fraţi, surori, nepoţi şi nepote. — Fiă-i ţă­
şi a costat 100 miliâne franci. După câţi­ te-va oomp&raţiunl forte interesante. Acest triotică. râna uşoră!
va ani a fost augmentat cheltuindu-se 40 vas, a cărui lungime e de 198 m., dâcă ar Cu cea mai distinsă stimă:
milione şi estindându-se spre Vest pănă la fi pus pe uscat, s’ar întinde pe întreg spa­
Directorul de musică ULTIME SUIRI.
suburbiul La Goubron. Aici s’a întâmp’at ţiul bulevardului cuprins între calea Vio- V. V. Hausmann,
grozava catastrofă. toriei şi strada Colţei; âr în înălţime ar Bielitz, Silesia. Lipova, 8 Martie. (Telgr. part.
Toţi soldaţii, cari se aflau în arsenal, întrece cu un etaj hotelul Continental din a „Gaz. Trans.“) Astăc}! la ora
1 d. a. a Intrat în gara Radna-Li-
au fost o m or îţi; numărul răniţilor e îndoit. Bucurescl. Viteza de serviciă a acestui vas,
In depărtare de 4 chilometri esplosiunea oare este de 22 noduri de oră (adecă peste Idei fundamentale în economia pova trenul, ce aducea pe episcopul
a făcut să se spargă tote ferestrile caselor, 40 k. pe oră), îi permite a traversa Ocea­ politică, loan Meţianu, alesul Metropolit, dela
âr în depărtare de 2 chilometrii tote edi­ nul Atlantic în mai puţin de 6 (file. Ceea Arad la Sibiiu. Gara era înţesată
de loan Socaciu. de un public imens din Lipova şi
ficiile au fost dărîmate. ce se pote imbarca în acest vas uriaş, este I. giur. Preoţi, inteligenţă şi popor, în
Causa catastrofei nu e cunoscută încă. curat fenomenal: peste 600 pasageri de frunte cu protopopii Beleş şi Ham-
Se presupune, că ea s’a întâmplat în urma clasa I, peste 300 de clasa II, peste 8C0 2. Felul economiilor. sea, eşiseră la gară, unde între bu­
descompunerei chemice a pulverei fără fum de a III. Unităţi economice, organism economic social, economia buitul trescurilor, sunetul clopotelor
dintr’o bute. Este aprope neesplicabil, cum Echipagiul cu maşiniştl şi servitori naţională şi universală. şi entusiaste urări de „se trăescă
w
celelalte magazii ale arsenalului au ră­ se compune din 4B8 de omeni, mii de tone (Urmare.) fu întâmpinat noul Metropolit la so­
mas neatinse. Ministrul de marină a trimis de mărfuri, mii de tone de cărbuni pentru In economia naţională principiul eco­ sirea trenului.
10,000 de franci în ajutorul nenorociţilor. alimentarea enormelor sale maşini, care nomic trebue luat din punct de vedere al
desvoltă 29.000 cai putere. In fine, spre a înalt Prea Sânţia Sa apăru în
totalităţii, trebue să sune: în modul cel uşa cupeului, âr protopopul Beleş,
coneretisa acâstă curiosă descripţiune, con­ mai uşor, sâu pe calea cea mai scurtă, să
Marina naţională română. ferenţiarul arată, că ar trebui peste 40 de în numele credincioşilor din Lipova,
> se provadă cât să pote de bine cu bunu­ Radna şi jur, în scurte, der însufle­
trenuri enorme pentru a încărca nesfîrşitul
Riarele au vorbit (filele acestea de rile necesare, cu mijlocele de traifi, toţi ţite cuvinte dete espresiune simţă­
material şi personal, ce cuprinde obicinuit
■■conferenţa d-lui inginer de construcţiunl membrii naţiunii, toţi cetăţenii statului, minte! or de adevărată dragoste şi
în flancurile sale giganticul vapor.
navale St. Christescu, asupra marinei ro­ care va să dică totalitatea. Dâr unităţile devotament, ce aceşti credincioşi au
mâne. Gestiunea — (fice „Timp." — e de o Ca tip de vas uriaş printre cele ce economice, deşi stau în legătură şi depind dovedit timp de un pătrar de secul
importanţă netăgăduită şi merită o men­ constituesc flotele militare moderne, d-1 unele de altele, totuşi caută fiă-care ca să faţă cu episcopul lor, asigurând tot­
ţiune specială. Christescu a ales cuirasatul italian Sardegna validiteze principiul economic în interesul odată. că aceeaşi dragoste şi devo­
Conferenţiarul a espus, în termeni de peste 13000 tone deplasament, şi care sâu propriu, adecă caută, ca cu ostenâlă tament însoţesc ei pe Metropolitul
.generali, istoricul desvoltării navigaţiunei portă aprope 50 de tunuri, mult mai mult, puţină, cu sacrificiu mic din partea sa, să Meţianu, căruia îi cere archieresca
maritime şi fluviale, precum şi aceea a ser­ decât fortul Chitila, care este cel mai mare câştige cât să pote de mult pentru sine, binecuvântare. Vorbitorul termină
viciilor moderne de navigaţiune, insistând al cetăţei Bucurescl. O asemenea maşină fiă pe calea schimbului dela alţii, fiă din urmat de entusiaste şi nesfîrşite urări
în special asupra serviciilor române, ac­ formidabilă de resbel costă numai 27 mi­ natura esternă pe calea producţiunei. Aşa de „se trăescă“.
tualmente esistente, pe Dunăre şi pe Ma- lione franci! e interesul privat economic, şi fiind aşa, nu
Metropolitul mulţumi şi binecu-
rea-negră. După ce conferenţiarul arată rolul ju­ totdâuna e în armonie cir cel naţional e-
ventâ poporul, fiind adenc mişcat
Modul primitiv de a naviga pe rîurl, cat de marină şi marinari în toţi timpii, con ornic.
de acestă imposantă manifestaţiune
în timpul când omul nu dispunea de in­ şi dovedesce, că graţie descoperirilor navi­ Gând o unitate economică în intere­ a iubirei.
strumente spre a-şl confecţiona vasele ne­ gatorilor celebri B. Diaz, Vasco de Gama, sul său propriu face cruţare în spesele de
Trenul plecă între salve de
cesare, care să-l porte pe apă, era acela Christoforo Colombo, Magellan etc., cunos- producţiune (adecă produce bunuri cu pu­
treascurî şi infinite urări de „să tră-
de a-se agăţa seu a-se sui pe un trunchiă cem astâcfi lumea întrâgă şi-i putem uti- ţină cheltuielă) fiă pentru-că purcede cu
escă“.
de arbore, lăsându-1 în voia curenţilor, lisa bunurile tâte, trece apoi la cestiunea, îngrijire sâu pentru-că a descoperit vre-o
âpoi primele vase, arbori scobiţi. Progre­ care-1 interesâză în special: Navigaţiunea metodă mai practică: bunurile economice
sele se succed în arta construcţiunilor pe română. se îmulţesc, ceea-ce este şi în interesul to­ S I I I 1 S S E .
(Va urma.)
măsură ce instrumentele îndeletnicesc pe talităţii. Intr’un asemenea cas interesul pri­ Iniornientarea unei maimuţe.
om la lucru. Astfel vedem deja flote în­ vat să află în consonanţă cu interesul pu­ O bogată femeiă văduvă din Boston a în­
tregi de vase, relativ mici, servind pe Phe- Câfiaiece ostăsescî. blic, cu interesul totalităţii, adecă naţional mormântat (filele acestea cu mare pompă
•nicienl, pe Egipteni şi pe Greci. •i economic. o maimuţă, care’i era forte iubită. Maimu­
Suntem rugaţi a da loc apelu­
De aci pănă la tipul vasului de luptă Der de multe-orl interesul privat eco­ ţa se chema „Iosif" şi se bucura de mare
lui de mai jos, asupra căruia atra
propriu cfis, nu mai era decât un pas, deşi nomic nu e în armonie cu cel naţional e- popularitate în suburbiul Charon un Ie lo-
gem atenţiunea cetitorilor noştri. E
un pas gigantic. conomic, de multe-orî ceea-ce e câştig pen­ ouia stăpâna ei. In totă viaţa ei avu chiă-
vorba de un ordin al ministeriului
El ne-a dat splendidele flote ale Ro­ tru un particular, e perdere pentru altul şi marea omorifiă de a-şl însoţi stăpâna ori
comun de resboiu din Viena, de-a
manilor şi ale Cartaginesilor, foştii Pheni- pentru totalitate. Aşa d. e. interesul pri­ unde mergea, chiar şi la băi. Era instruită
arangia şi publica o colecţiune de şi bine dresată a face mişcări omenesc!,
oienl. Aceştia din urmă posedau, pe lângă vat al unui arândaş de pământ este, ca să
cântece ostăşesc! de-ale tuturor po- âr pe stradă umbla de braţ cu exotica ei
vasele militare de luptă şi de transport, şi storcă cât să pote de mult pământul arân-
porelor şi în limbile monarchiei. In
vase de comerciă, cu care circumnavigau dat lui pentru puţini ani, fără ca să ţie stăpână. Gadavrul „decedatei" maimuţe fu
acestă colecţiune de cântece noi Ro­ aşedat pe un catafalc pompos, cosciugul ei
costele Europei, până în Englitera de as- cont de aceea, că pământul respectiv să
mânii am pute se fim admirabil re- era îmbrăcat cu mătase albastră. Pe co-
tăcfi, făcând astfel un activ schimb co­ dea rodă şi în viitor, adecă şi după espi-
presentaţî, decă colectantului i-s’ar
mercial. rarea timpului lui de arândă. Interesului perişul cosciugului era aplicată o tăbliţă de
da din partea omenilor noştri con­
Ou acest prilej conferenţiarul a făcut naţional economic ar corespunde, decă pă­ argint în care îi era gravat numele. In diua
cursul dorit. Etă apelul, ce ni-s’a îmormentării catafalcul ’i fu acoperit cu
o desoriere înfiorătore a vieţei dintr’o ga­ mântul s’ar ţine în bună stare, folosindu-se
trimis în limba română: cununi furmose şi scumpe, date de priete­
leră romană, o triremă, în momentul când în mod raţional şi îngrijindu-se, ca să
nele stăpânei. „Iosif aşadâr s’a împărtăşit
u
•sute de sclavi înlănţuiţi trăgeau la lopeţî, O rugăminte eătră foştii militari şi dea rodă pe-o durată cât să pote de
îndemnaţi de bicele nemilose ale conduc­ cătră amicii cănteeului ostăşesc ! lungă. de o îmormentare ca şi un om bogat.
„Nenorocita" stăpână a declarat amicelor
torilor lor Romani. Strigătele de durere ale înaltul ces. şi reg. minister imperial Dâcă, precum să vede, interesul pri­
sale, că va ridica lui „Iosif" un monument.
sclavilor, îndemnurile brutale ale conduc­ de râsboiă m’a autorisat prin decretul dm vat economic nu e tot-dâuna în consonanţă
Ea plânge cliua noptea nemângâiată.
torilor, scârţăitul continuu şi puternic al 11 Decemvre 1898, de a mă interesa mai cu cel naţional economic, şi dâcă unităţile
vasului, sgomotul lopeţilor, mişcările des- de-aprope de cântecele ostăşescl ale toturor economice validitâză principiul economic
Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
•ordonate produse de o mare furiosă şi mu- naţiunilor austro-ungare şi de-a publica o din punct de vedere al interesului lor pri­
.getul sălbatec al valurilor şi al tempestei, colecţiune. vat, să nasce întrebarea: In ce chip să Redactor responsabil: Gregoriu Maior.