Page 77 - 1899-02
P. 77
RE» ACŢIUNEA, „uazeta“ iese în flecare fii,
Aimiflistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăse
IBS ERA TE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HIMISTRAŢIUSE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următfirelo Birouri de nmmolurl: Se prenumeră la tdte ofi
In Viena: M. Dukas Naohf. ciale poştale din întru şi din
Ilax. Augenfeld &. Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse. Abonamentnl pentru Braşov
A. Oppsllks Nachf. Anton Oppolik.
In Budapesta: A. V. Qoldber- Adnimistrafiunea, Piaţa mare
ger, Ekstoln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etaşir
burg: Warolvl & Llabmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL ISSEKŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. S0 or,
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu i l W T J L L 2 S I L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
cftt
namentele
şi
inserţiunile
RECLAME po pagina a 3-a o sunt a ae plăti înainte.
soriă 10 or. său 30 bani.
Nr. 44. Braşov, Vineri 20 Februarie (10 Martie). 1 8 9 9 .
Conflict ruso-serbesc. urma acesta d-1 Shadowsky a dat înţelege ca un act al voinţei guver naţionalităţi, ci de bucuriă asupra celor
de scire guvernului sârbesc, că va nului rusesc? nou intraţi în clubul liberal, vor umbla să
E lucru vechra, că Ruşii nu ved pleca din Belgrad. Ca motiv pen In caşul din urmă s’ar adeveri, le facă acestora pe voie, amărînd şi mai
cu ochi buni mersul lucrurilor în tru acest pas a arătat faptul, că n’a că Rusia se abate dela linia, ce a tare circumstanţele pentru naţionalităţi -
44
Serbia. Nu le place mai ales rolul fost învitat la prâncjul, ce s’a dat fu st tras’o înţelegerea dintre Viena In fiine numita f6ie ijice, că deputa
influent, ce-1 jooâ acolo tatăl rege la curte din incidentul serbărei pro şi Petersburg cu privire la politica ţii saşi din dietă nu pot să se abată dela
lui Alexandru, ex-regele Milan, ac clamare! regatului sârbesc. Orientală şi ar constitui un eveni linia trasă printr’o posiţie neutrală. Cu oca
tualul comandant suprem al arma In urma acestui pas, firesce, ra ment serios, ale căruia urmări ar siunea visitei ce voesc s’o facă seu au fâ-
tei sârbesc!, care nu este partisan porturile între Serbia şi Rusia au fl necalculabile. In Viena se sperâză,
cut’o ministrului preşedinte, ei vor accen
al Rusiei şi n’a ascuns nicî-odată luat un caracter de încordare acută, că incidentul se va resolva în mod
tua că nu voesc să facă nici o oposiţie
simpatiile sale pentru Austro-Un- ba sunt pentru moment chiar între pacînic prin rechiămarea ambasa
garia. rupte. Este dec! forte motivată în dorului Shadowsky şi numirea unui facţidsă, că nu se vor conduce nici de an
tipatia în contra ministeriului, ba vor spri
De când nu se mai află la cârmă trebarea, decă nu cum-va prin acest nou ambasador rus în Belgrad. jini proiectele de legi şi măsurile guvernu
Pasicî şi Risticî, raporturile diplo incident diplomatic se marcheză în In capitala sârbescă însă e mare lui, cari vor promova bunăstarea tuturor
matice dintre Serbia şi Rusia au de ceperea unor noue încurcături în temerea, ca purtarea lui Shadowsky oetăţenilor şi se vor uni cu programul po
venit forte reci, âr din momentul, Peninsula-balcanică şi decă acest in
când a fost trimis la Belgrad în cident nu însemnă tot-odată o schim este aprobată de guvernul rusesc. poral săsesc; ei (deputaţii saşi) nu vor lă-
In tot caşul nu credem, că el ar fi s* însă să se nască nici cea mai mică
anul trecut ambasadorul rus Slia- bare chiar în reportul de înţelegere lucrat numai de capul lui şi deci in îndoială, că sunt gata a lupta la estrem
dowsky, ele au devenit chiar în amicabilă dintre Austro-Ungaria şi
cordate. Rusia, stabilit de doi ani, în urma cidentul nu va rămână fără urmări pentru naţionalitatea săsâscă.
în raporturile dintre Rusia şi Serbia.
Purtarea acestui ambasador a visitei la Petersburg a monarchului De o întrare a deputaţilor saşi în
fost dela început de aşa, încât în nostru ? partida guvernului — di°e în fine — nu
cercurile guvernului sârbesc şi ale Se mai amintesce cu acestă Deputaţii saşi şi guvernul. pote fi vorba acum, deorece între altele
curţii chiar era temere constantă, ocasiune o împrejurare caracteris reforma administraţiunei peste scurt timp
că va isbucni un conflict. Shadowsky tică. La anul nou ambasadorul rus, Voim să întregim astăcţî cele ce verosimilă, i-ar sili să iese erăşl din par
ignora presenţa regelui Milan la despre care e vorba, a publicat în le-am amintit erî cu privire la pă tidă.
14
curte şi de câte-orî îl întelnia, nu-1 foile sârbescî din Belgrad şi din pro- rerile ce domnesc între Saşi asupra Piarul „vergilor din loc „Kr. Zei-
a
saluta. Ca se evite un afront şi spre vinciă o mulţumită Ipublică pentru noului guvern. „Sub. D. Tageblatl“ îşî tung se declară mulţămit cu directiva, ce
a feri pe fiiul seu de conflicte, cari numerosele telegrame de felicitare, motivâză pesimismul său faţă cu li-86 dă mai sus deputaţilor saşi, deşi nu
se-1 strice cu Rusia, Milan s’a hotă- ce ’i-s’au trimis din tote părţile Ser noul guvern (Ţcând între altele: înţelege, de ce ar fi de lipsă „o visită de
44
rît se se strămute la Niş şi ast-fel biei pentru suveranul seu, împăratul „Esperienţa ne învaţă, că acele tim ourtuasie .
se nu mai vină în atingere cu nepo Nicolae, şi a declarat, că va raporta puri au fost pentru noi totdeuna cele mai
liticosul diplomat rus. Dâr şi faţă cu despre acesta Ţarului. rele, în cari guvernul a fost sprijinit
ministrid-preşedinte sârbesc. Dr. Vla- Se vede de aici, ca şi din fap de mari majorităţi în oameră; atunci ră Dietele provinciale din Austria.
44
dan Georgevicî, ambasadorul Sha tul, că ambasadorul Shadowsky sta sar ca din pământ fără de nici o gre „Wiener Zeitung publică o patentă împă-
rătescă, prin care se convdcă pe 14 Martie
dowsky s’a purtat tot aşa de brusc, în relaţiunî personale numai cu utate legile gata din sînul ministeriului şi
ignorându-1 şi trecând pe lângă el membri din oposiţia sârbescă, că era ale dietei, împlinind dorinţele predilecte dietele provinciale din Boemia, Stiria, Ca-
fără a-1 saluta, deşi se întâlniau mai o metodă pronunţată în purtarea ale maghiarisării şi ale centralisării. Şi rintia, Carniolia, Silesia şi Voralberg.
adese-orî, cum nici nu se pute alt-fel. lui. Ţînta nu putea se fiă alta, de majoritatea noului guvern e acjl aşa de
In asemeni împrejurări nu-i mi cât de-a demonstra în contra stărei mare, cum n’a mai fost nici odată pănă Dela Arad se anunţă foilor dinPeşta,
rare, că în cele din urmă a trebuit actuale de lucruri şi a regimului, acuma în dieta ungară. că în şedinţa de Marţi a Oonsistoriului, I.
se se pronunţe conflictul. Ocasiunea care nu e privit la Petersburg, ca „Un al doilea moment al neliniştirei îl for P. S. Sa Metropolitul Ioan Mtţianu şi-a
a dat’o serbarea de Luni a procla- amic Rusiei. meză întrarea aderenţilor partidei naţionale luat rămas bun dela diecesă şi a predat
mărei regatului cea mai mare ser Se ’nţelege, că purtarea amba disolvate în partida guvernului. Partida na afacerile diecesei membrilor oonsistoriului.
bare, ce se face peste an în Serbia. sadorului rus în Belgrad, care se ţională a fost mai şovinistă şi mai centra Metropolitul a mulţămit cu lacrimi în ochi
Acesta fiind tot-odată şi o serbare asemănă cu rolul, ce l’a jucat odi- listă decât ori care altă partidă din dietă. pentru sprijinul de care s’a bucurat timp
militară, regele Milan, ca coman nioră Mencikoff în Constaptinopol, Membrii acestei partide de sigur, că n’au de 24 ani din partea celor cu cari au lu
dant al armatei, a trebuit se ia parte a făcut sensaţiune în cercurile poli intrat în partida liberală de aceea, ca să crat împreună. Ou conducerea afacerilor
la ea. Ca se evite o întâlnire a ex- tice din Viena şi foile de-acolo se se lapede aici de şovinismul şi de zelul ei diecesei a fost însărcinat, din partea con-
regelui Milan cu trimisul Rusiei Sha- întrebă cu drept, că ore este a se de statifiicare, ci spre a-1 aduce la valdre sistoriului, vicarul episcopesc din Oradea
dowszky, regele Alexandru a aflat înţelege purtarea amintitului diplo prin participare la puterea guvernului. Şi Ioan Goldiş.
de bine a nu învita pe ambasado mat rusesc numai ca un act de iri- ne temem, că ministeriul Szell şi partida
rul rusesc la prânzul de gală. In taţiune personală, ori că este a se guvernului nu vor căută să îndulcescă pe
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . Etă Traian ; âtă Plotina, femeia lui; omul, care persontiea într’ensul clipa acesta, fără ultima mângăere a omenilor ce con
âtă Marciana, sora împăratului; âtă Mati- omul al cărui caracter moral avea să lupte duc pe semenii lor şi cari din slava, în
dia, fiica Marcianei. Apoi Adrian, vărul şi nu numai cu imoralitatea altora, dâr cu care trăesc, par’câ pătrund şi mai adânc
Imperatul Traian.
urmaşul lui ; apoi Sabina, femeia lui Ad chiar propriile sale slăbiciuni! Căci atâta vanitatea celor pământesci; cu ochiul trist,
D-l Duiliu Zamfirescu publică în „Convor rian. era de adâncă stricăciunea, aşa se întindea privind drept înainte; cu gura uşor ridi
birile Literare 11 o serie de scrisori romane de un de departe cangrena în clasele de sus, în cată dela o lăture, — chipul împăratului
deosebit interes. Autorul descrie visitele sale Sfântă este emoţiunea, ce răsare în
prin diferitele musee din Roma. In una din aceste sufletul unui Român la vederea acestor cât însu-şî împăratul, figura cea mai e icona însă-şl a melancoliei. Acolo se
descripţii găsim următorele reflecţiunl asupra lui capete, cari au trăit din viaţa împăratului, nobilă din câte au produs vremurile aces răsfrîng grijile unui imperiu mare, ca lu
Traian şi a familiei sale: l’au iubit, l’au înveselit şi l’au întristat! tea, nu s’a putut strecura în paginele albe mea; acolo, nisuinţele unui suflet păgân,
Intraiîî la stânga, în sala busturilor Ce enigme aceste obrazurl de piatră, ale istoriei fără pată. Dâr, ca şi cum băr în care, cu tote astea sublimul martir dela
împărătesei. Aci mă aştepta emoţiunea bine- acestă Plotină, la început demnă soţie a bătescul lui suflet s’ar fi temut de el însu-şl, Golgota, părea că a aruncat sămânţa în-
făcătore a patriotismului. Imî aduceam marelui om, apoi femeiă rea; acestă Mar Traian, dând spada în mâna lui Saburanus, doelii; acolo luptele unei consciinţe, în care
aminte de un bust al lui Traian, care mă ţiană, singura lui rudă de ssnge; acestă numit de el căpitan al gardei, îi elicea: blândeţea ertâtore a geniului se întâlnea
impresionase, dâr nu credeam, că a doua Matidie, tînărâ şi cuminte, unica ramură „ţine, mă vei apăra, decă îmi voiii face cu disciplina rigidă a generalului din Ger
oră se mă misce atât de mult. a familiei Ulpia! Apoi, acest Eliu Adrian, datoria; dâcă nu, întorce-o în contră-mi: mania de-jos. Acesta e căpitanul din pri
In adevăr, cum întri, dai de chipul mătăhălos la trup, fin la minte, iubitor al orî-ce greşâlă la suveran, are mai puţină mul răsboiii dacic, care, după ce bătuse
44
împăratului nostru, aşedat pe poliţa de sus, artelor şi frumosului; demn de părintele scusă . pe strămoşii noştri în pământul lor, se ruga
la stânga. său adoptiv în unele, nedemn în altele! Şi ce bine oglindesce bustul acesta, de fpmeile dace să nu-şl caute singure
Ce minunat sâmănă bustul acesta, cel Oe straniu moment al istoriei romane fără cunună pe cap, fără însemnele măririi, mortea, „fiind-eă Roma ârtă pe cine se su
44
mai expresiv şi mai inteligent din câte am clipa acesta de 18 ani, în care o lumină înălţimea gândurilor, mărimea sufletului! pune , cuvinte noue în ’gura unui popor,
vedut eu, cu imaginea ce-rnî făcusem din de geniu puternic, o mână de suflet cu Cu părul tras pe frunte, rămas puţin, ca la ce nu ertase nicî-odată pe nimeni.
cărţi despre marele nostru părinte. adevărat nobil, încercară să oprescă rosto- Inliu Cesar; ajuns prin urmare în deplină (Va urma.)
Luaiti un scaun şi mă aşeejaiii în faţa logirea totului în prăpastia depravării, a maturitate, când tdte florile s’au scuturat
pietrelor vorbitore. viţiului, a infamiei! Şi ce mare ne apare | de pe ramura vieţii; fără copii, aşa-dâr
