Page 78 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 44.—1899.

Festivităţile de Duminecă. tru M. Sa Monarchul, apoi unul pentru forte vehemente, ba ar fi fost silit ohiar Cari, după ce şi-au comunicat depli­
Metropolitul, pentru guvernul ţării, pentru să dimisioneze înainte de ce s’ar fi îndul­ nele lor puteri respective, găsite în bună
(Instalarea Metropolitului).
armată, pentru administraţiune şi pentru cit de domnie. şi cuvenită formă, s’au înţeles asupra arti­
Sibiiu, 8 Martie n. 1899. oraş. colelor ce urmâză:
Art. I. — In conformitate cu angaja­
Etă acum programul aproximativ, Musica va delecta pe meseni în de­ 0 scrisore despre Banffy. mentele încheiate între direcţiunea căilor
după care va decurge Duminecă redeschi­ cursul banchetului. ferate ale României, de o parte, şi acele
derea congresului şi instalarea însă-şl a * Organul partidei poporale catolice, ale Prusiei şi Austriei, de altă parte, un
noului Arehiepiscop şi Metropolit gr. or. yAlliotmdny*, publică în numărul său dela tren cjilnic accelerat şi de poştă se va sta­
La orele 7 sera va ave loc un mare
44
român, pic „programul-aproximativ , (pen- 8 1. c. o scrisore, ce dice, că i-a trimis’o bili între Berlin şi Buouresol prin calea
conduct de torţe, care pornind din piaţa 14 Myslowitz-Cracovia-Lemberg-Cernăuţl - Bur-
tru-că acest program nu e strict cel o- „un Român , şi încă din Braşov. Sorisârea
44
„Hermannsplatz , va percurge, cu musica dujenl.
ficios. se ocupă cu politica lui Banffy faţă de
în frunte, strada Oisnădiei, piaţa mare, Acest tren va circula cel puiţin de
Duminecă diminâţa la orele 8, se va Români. două ori pe săptămână între Buzău şi Cons­
strada măcelarilor până la reşedinţă.
deschide de nou Congresul naţional-biseri- Scrisorea spune la început, că toţi au tanţa, spre a fi în legătură cu vasele române
cesc, la continuarea sesiunii electorale, în­ Oprindu-se ’naintea reşedinţei, musica întâmpinat cu bucurie căderea lui Banffy, de poştă, cari fac drumul între Constanţa
tâmplată la 19 (31) Deoemvre 1898 după va cânta o piesă sub ferestrile reşedinţei, deore-ce acâstă cădere ar fi „înlăturarea şi Constantinopole.
săvârşirea alegerii. apoi deputatul congresual şi fisc consisto­ unei pietri mari din calea resolvării ces- Art. 11. — Ca urmare a stabilirei tre­
44
Comisarul metropolitan şi vicariul ar- rial Ioan de Preda, va rosti o cuvântare tiunei naţionalităţilor , pice apoi îndată, nului direct, arătată la articolul precedent,
cele două înalte părţi contractante s’au în­
chiepiscopesc P. C. Sa Dr. II. Puşcariu, va la adresa Meiropolitului, şi I. Pr. Sfinţia că agraţiarea condamnaţilor în proce­ ţeles a scădâ taxele pentru coletele poş­
declara, în biserica parochială din Cetatea Sa va răspunde din o ferâstră din etagiti sul Memorandului mulţi dintre Români tale venind din Germania şi din ţările din­
a reşedinţei.
Sibiiului, şedinţa de deschisă, şi va pro­ au întâmpinat’o cu sinceră bucurie, ba colo de Germania îndreptate spre Constan­
pune stabilirea ordinei de adî, ordine ce se Elevii seminariall vor cânta îndată un chiar şi cele mai şoviniste foi au presentat tinopole şi Orient şi vice versa.
va ocupa simplu cu luarea la cunoscinţă a imn festiv, compus anume şi pus pe note de lucrul astfel, că resultatul va fi „dorita apro­ In acest scop, Guvernul Regal al Ro­
mâniei va reduce cu începere dela 1 Apri­
44
actului prea înalt de aprobare a alegerii, d-1 G. Dima. După ei musica va mai in­ piere din partea naţionalităţilor . „Banffy lie 1899 (stil nou) cu 25 de bani taxa de
de instalare şi licuidarea speselor şedinţei, tona o piesă, şi conductul va pleca mai însă a esoportat agraţiarea numai cu scop transit ce ’i revine dela fie-care colet poş­
44
apoi încheierea. departe spre strada Morii, pănă în „Her­ de a-se certa Românii unii cu alţii , căci el tal. Departamentul poştelor Imperiului Ger­
44
După acestea preoţii slujitori, îmbră­ mannsplatz , unde se va termina. scia bine cum să facă pe Români să se certe maniei va reduce de asemenea, cu înce­
caţi în sfintele ornate bisericesc!, însoţiţi * între sine. Pentru a face acesta, nu i-se pere dela aceeaşi dată, cu 25 de centime
partea de taxe ce i-se cuvine pentru aceste
de dignitarii metropolitani şi de membrii părea rău nici un mijloc...
Luni diminâţa Consistorul plenar ar­ colete.
congresului, vor pleca în corpore din bi­ Scrisorea spune mai departe, că Ro­
chidiecesan se întrunesce în şedinţă, pre- pisul departament se mai îndatoresce
serică la reşedinţa archiepiscopală, şi vor mânii voiră în diferite rânduri să se orga-
sidat primadată de noul Metropolit în ca­ a stabili, prin calea arătată la art. 1, ex-
în vita pe Metropolitul la biserică şi în mij­ niseze, dâr Banffy nu li-a permis nici un pediţiunea directă a coletelor poştale din
litatea Sa de Arehiepiscop.
locul congresului redeschis. fel de adunare, ci li-a confiscat dreptul de Germania pentru România.
Rap.
Sosind în biserică, Metropolitul va întrunire tocmai pe basa §-lui 1 din art. Ari. 111. — O nouă linie telegrafică
cu sîrmă de bronz de 3 mm. va fi stabi­
ocupa loc la drâpta scaunului archieresc. de lege 44 din 1868, la care Românii obicî- lită între BucurescI şi Berlin prin Galiţia.
Notarul general al congresului va da Revistă externă. nuiau a-se provoca în apărarea drepturilor Acâstă linie va străbate graniţa germană
apoi cetire autografului Monarchului, prin lor. In astfel de împrejurări— continuă scri­ la Myslowitz şi graniţa română la Bur-
Anglia şi JErancia. pilele trecute
care întăresce în scaunul de Metropolit pe sorea — printre Români a cuprins tot mai dujenl.
Sultanul a primit pe ambasadorul engles
alesul congresului, Ioan Meţianu. mare teren părerea, că este mai consult Linia este destinată a funcţiona cu apa­
într’o lungă audienţă. Ou ocasia acâsta a-se depărta tot mai mult de viaţa publică ratul Hughes, direct, fără translaţiune.
După cetirea autografului, comisarul
Sultanul şi-a esprimat dorinţa de a se res­ Exploatarea acestei linii va începe în-
metropolitan va saluta în numele congre­ maghiară , . . . âr adî lucrurile stau aşa, în­
tabili între Turcia şi Anglia bunele rapor­ dată-ce guvernul austriac va fi terminat
sului pe întăritul Metropolit, — âr I. P. S. cât „nici vorbă nu pote fi despre eşirea
turi tradiţionale. Ambasadorul engles a răs­ partea intermediară cu sîrmă de bronz.
Sa va răspunde cu o vorbire program. din pasivitate, deoă nu vrem, ca cu ocasiu-
puns, că şi guvernul său doresce sincer nea alegerilor să facem din Ardeal o baie Art. IV. — Linia telegrafică menţio­
Ambe vorbirile vor fi publicate în restabilirea raporturilor de amiciţie din 44 nată la articolul precedent, va fi prelungită
aualele congresului şi prin cjiare. trecut, pentru-ca Anglia şi Turcia să pro­ de sânge . dela BucurescI pănă la Constanţa şi de
După acestea, Metropolitul se va îm­ cedă uniform în politica lumei moha- Alegerile, ce le-a făcut Banffy în acolo, printr’un cablu submarin, până la
brăca în plin ornat archieresc şi va ponti- medane. Neutra, Stomfa şi Gsaoza nu sunt specia­ punctul de eşire pe ţărmul Turciei, lângă
Constantinopole.
fica la sfânta liturgie. lităţi banffyane. El a învăţat aceste în Iu Art V. se stabilesc principiile pen­
După sfîrşirea serviciului divin, noul Conflict diplomatic ruso-sâr­ Ardeal, unde a crescut în ura şi despre tru construirea şi esploatarea cablului dela
Cap bisericesc va fi oondus de întreg con­ besc. S’a constat la timpul său, că Ţarul ţuirea poporului, şi unde dela 1869 pănă Constanţa la Constantinopole. Construirea
gresul şi de publicul participant, in reşe­ Rusiei a plătit datoriile enorme' făcute de la 1879 Românii au suferit tote crimele elec­ şi instalaţiunea cablului vor fi încredinţate
dinţa archiepiscopâscă. ex-regele Milan numai sub condiţiunea, torale, ce numai se pot comite. Dela 1879 unei societăţi private, a căreia statute vor
In reşedinţă apoi, va urma în salonul decâ Milan îşi va da cuvântul, că nu se Românilor le era imposibil a mai alege
va mai amesteca în afacerile politice sâr­ deputat! de ai lor în dietă... fi supuse aprobării guvernelor României şi
mare al reşedinţei recepţiunea festivă a de- Germaniei şi căreia România îi va acorda
putaţiunilor venite spre a saluta pe noul besc! şi dâcă nu se va reîntorce în Serbia. Spune mai departe, că ideia conducă- o subvenţiune anuală de 50,000 franci. In
Metropolit al Românilor ortodocşi. Depu- Milan a promis acâsta, însă şi-a călcat cu­ târe a lui Banffy era depărtarea cât mai
caşul când veniturile brute ale societăţii
taţiunile, pe cât s’a putut scirici, vor fi vântul şi s’a dus la Belgrad insistând a fi mare a Românilor de cătră Maghiari, pen-
vor trece peste suma de 50,000 franci, sus
cam următârele: numit comandant suprem al armatei sâr- tru-ca să-i potă acusa de trădare de patriă cjisa subvenţiune va fi redusă cu câte 6000
Mai întâiii se va presenta Congresul bescl. Guvernul din Petersburg a luat în şi a-i bănui de gravitare înafară. Din causa fr. pentru fie-care escedent de 10,000 fr.
însu-şl, în corpore;—la locul al doilea corni­ nume de rău acesta, şi a îndrumat pe agen­ acâsta — dice — căderea lui Banffy este
(Art. VI.) Schimbările în taxele telegrafice
ţele suprem, ca representant al guvernului tul său diplomatic din Belgrad Sadovszhj, însoţită nu numai la Maghiarii nepreocu­
se vor face prin înţelegere între statele in­
44
şi Commes al Saşilor, d-1 Gustav Thal- să nu între în contact ou Milan. Sadovszby paţi, ci şi la Români „de blăstăm şi ură . teresate. (Art. VII.) Convenţia se înoheiâ
mann; — apoi Consistoriul metropolitan, a procedat întocmai, evitând constant per- In fine scrisorea spune, că Românii cu următorul
consistoriul archidiecesan şi protopopii din sâna lui Milan, chiar şi în afaceri oficiose n’aşteptă mult dela fusiune, âr încât pri-
Art. VIII. — Presenta convenţiune
archidiecesă în corpore, câţi se vor afla în de stat. El însă căuta cu atât mai mult vesce pe Gol. Szell, care a vestit legea, va fi ratificată şi ratificările vor fi schim­
Sibiiu ; — Episcopul luteran al Saşilor, din prilejul de a se întâlni cu bărbaţii din dreptul şi dreptatea, aştâptă dela el, vecjl bate la Berlin în cel mai scurt termen
loc; — Deputaţiunea parochiei romano- oposiţie. Purtarea acesta a presionat asu­ Domne, „să respecteze legea de naţiona­ posibil.
44
catolice; — trimişii metropoliei surori ro­ pra lui Milan în mod atât de hotărîtor, în­ litate . Drept credinţă, Plenipotenţiarii res­
mâne gr. cat. de Blaşiii şi a parochiei gr. cât în fine s’a văclut silit a părăsi Belgra­ Bine însă să se noteze, că autorul pectivi au semnat’o şi au aplicat pe densa
cat. din loc; — deputaţiunea parochiei ev. dul. Curtea serbâscă încă a luat la rândul ei scrisorii se mărturisesce printre şire de sigilul armelor lor.
ref. calvine; — autorităţile militare repre- în nume de rău atitudinea agentului di­ „oportunist , care doresce, ca „pe Ma-' Făcut la Berlin în îndoit esemplar la
44
sentate prin comandantul de corp din plomatic rusesc, pe care nu l’a învitat ghiarl şi Români să-i aducă într’o singură 17 Februarie (1 Martie) 1899.
Sibiiu; — apoi corporaţiunile civile urmă- pul din urmă la nici o festivitate ofieiosă, tabără (!)
44
nici chiar la serbarea, ce s’a făcut dilele
tore: Comitatul Sibiiu, representat prin o
deputaţiune; — tribunalul şi camera advo- acestea în amintirea eliberărei Serbiei. Sa- Convenţia germano-română.
caţială; — direcţia financiară; — Associa- dovszky a priceput, cu ce scop a fost des­ 25 Februarie v.
considerat şi a părăsit Serbia, unde pro­ Etă partea principală din textul convenţiei
ţiunea, represent&tă prin comitetul său cen­
babil nici că se va mai reîntorce. In ab­ germano-române, despre care am făcut amintire Pentru masa studenţilor au intrat
tral în corpore ; — proto-directorul şcolar în numărul trecut: următârele contribuţiunl benevole: „Parsi-
reg. ung. ; — corpul profesoral dela semi- senţa lui afacerile le va conduoe secreta­ monia , institut de credit şi economii, Bran,
44
u
nariul „Andreian din l o c ; — comitetul rul de legaţiune Monsurov. Majestatea Sa Regele României de o
parte şi Majestatea Sa împăratul Germa­ fl. 30, „Sentinela din Satul nou (institut
14
fondurilor grăniţeresd; — Reuniunea femei­
Noul guve?m spaniol n’a fost în­ niei, Rege al Prusiei, în numele Imperiului de credit şi ecou.) fl. 10. — Primâscă ma-
lor române din Sibiiu; — Reuniunea învă­ german, de altă parte, deopotrivă însufle­
tâmpinat simpatic nici în cameră, nici în rinimoşii donatori cele mai căldurose mul-
ţătorilor ; — alte Reuniuni eventuale; — ţiţi de dorinţa de a stabili comunicaţiunl
senat. Guvernul nu s’a presentat oficios, ci ţămite.
‘Comitetul parochial din Sibiiu-Oetate. directe, pe cât se pote mai repedl, între
ministrul preşedinte Silvela s’a ridicat şi a Berlin-BucurescI şi Berlin-Constantinopole,
* Representant al Rusiei la confe-
declarat, că pe basa unui decret regesc, prin calea Cernavoda-Constanţa, precum şi
După împlinirea a tote aceste forma­ disolvă camera. Cuvintele lui Silvela au fost de a asigura serviciul direct de corespon­ renţa de pace, după-cum se telegrafâză
denţe poştale şi telegrafice între România, din Petersburg, este numit ambasadorul
lităţi, la orele 2 p. m. se începe banchetul primite cu strigătul: jos cu Jesuiţii! după
Germania şi Orient, au hotărît a încheia o rusesc din Londra Staal. împrejurarea, că
festiv, în sala mare dela „Gesellschaftshaus“. care urma un sgomot asurzitor şi înjură­
convenţiune în acest scop, şi au numit ca acâsta misiune însămnată este încredinţată
Sunt invitate vre-o 250 persâne, de turi la adresa guvernului şi a preoţimei; Plenipotenţiari ai Lor, anume:
tote naţionalităţile şi confesiunile. Invită­ unii au strigat: trăescă republica! In za­ Majestatea Sa Regele României, pe lui Staal, este un semn al deosebitului in­
rile s’au făcut în numele noului Metropo­ dar Silvela a răspuns, că el nu este reac­ d-1 Alexandru Beldiman trimisul Său extra­ teres ce Ţarului Nicolae îl dovedesce faţă
lit, în limba română, germană şi maghiară, ţionar şi că nu este o uneltă a clericalilor, ordinar şi ministru plenipotenţiar pe lângă cu marea operă umanitară, ce se pune în
Majestatea Sa împăratul Germaniei, Rege prospectul lumei civilisate.
după cum invitatul e Român, German său căci liberalii nu vor să-i crâdă lui şi ca­
al Prusiei, şi
Maghiar. Trimişii fiarelor încă vor fi pof­ binetului său. Din scenele petrecute în ca­ Regina Belgiei, se află cevaşl mai
Majestatea Sa împăratul Germaniei,
tiţi la banchet. meră cu ocasia acesta, orl-ce s’a putut con­ Rege al Prusiei, pe d-1 Bernard de Biilow, bine. Cu tote acestea medicii susţin, că nu
Toaste oficiose sunt statorite a se ţi­ vinge, că cabinetul — dâcă nu se di- ministrul Său de stat şi secretar de sat la e speranţă de reculegere, deore-oe puterile
nea: întâiul, de cătră noul Metropolit pen­ solva camera — ar fi fost espus la atacuri departamentul afacerilor străine. bolnavei au scădut în măsură prea mare.