Page 79 - 1899-02
P. 79
Nr. 44.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
Logodnă. Dirigentul musicei orăşe Redută înainte de arnâcll la „Friihschop- In timpul lui Ştefan cel Mare, marina strucţie a vaselor comisiunei din marina
nesc! din loc, D-l Anton Brandntr, s’a lo pen . Intrare liberă. Se va servi bere de moldovenâscă, dimpreună cu aceea a Ge- militară care să le studieze şi să le modi
u
godit cu d şora lulia Hesshaimer profesoră „Steinbruch" cea mai bună „Hofbier". novezilor, domina în Marea Nâgră, care fice în sensul ca aceste vase să fie armate
de musioă. Sincerele nostre felioitârl! pe atunci purta chiar numele de lac Mol si să potă servi, la momentul oportun, ca
Un COllliu harnic, cu praxă bogată
dovenesc. Câtă deosebire între atunci şi vase auxiliare ale marinei militare.
Din catolică — Jidancă. Periodicul în ale băcăniei, ar dori să se angajeze în- acum!. . .
unguresc „Szinâszeti Kozlony" aduce soi tr’o prăvălie mai mare românescă. Infor- Despre marina militară conferenţiarul
Dâr să trecem la o epocă mai re
rea caracteristică pentru stările de acjî din maţiunl la Redacţia foii. n’a mai cjis alt nimic şi a propus a tracta
centă. In secolul trecut navigaţiunea pe
Ungaria, că cântărea de teatru Lipcsey acestă importantă cestiune într’o conferen-
Dunăre a jucat deja un rol însemnat. Pe
din Oincl-bisericî, s’a măritat după advo şă specială.
ISudlftpesta, 8 Martie n. atunci a început a lua nascere rivalitatea
catul jidan Dr. Jakab Hasznos din Solnoc, Din acest resumat, cu totul succint şi
Lucian Bolcaş pe scena teatru dintre Rusia şi Austria, pe cursul de jos
însă înainte de cununiâ a trecut la religia incomplect, pote înţelege cetitorul cât de
lui din Budapesta. Luni în 6 Martie al marelui fluviu. Tot odată ambele lup
mosaică. interesantă a fost acestă conferinţă
(22 Febr.) v. a. c. s’a representat în tea tau contra preponderenţei Turcilor şi a-
împământenire. Ni-se comunică din trul poporal din Budapesta opereta în trei ceea a marinei române ce exista sub In ce privesce viitorul marinei naţio
nale, conferenţiarul îşi esprimă, terminând,
Bucuresoî, că în săptămâna trecută, Ca acte a lui Sidney Iohn întitulată: „Scla domnia lui A. Ipsilante, a lui Gr. Ghica
dorinţa ca într’o fii, eu prea depătată, lacul
mera română a votat recunoscerea calităţii vul grec". Autorul e Oweu Hali, âr subi şi a lui Al. Moruzi, pe la 1793, când
moldovenesc de odinioră să devină lacul ro
de cetâţân român d-lui farmacist A. Petra, ectul piesei e scos din istoria antică, şi cul- fiesce-care district avea câte-un vas pe
mânesc al tuturor Românilor cuprinşi în li
Român ardelean din părţile Reghinului. minâză în momentul, că o mândră princi Dunăre.
mitele aceleaşi fruntarii.
pesă romană ajunge prin mijlocirea unui Der momentul solemn pentru isto
ua
Papa Leo XIII a întrat cu ch
slav grec să cunâscă dulceţa şi amorul dra ria navigaţiunei nostre naţionale este a-
de 2 Martie n. 1899 în anul al 22-lea al
gostei. Unul dintre personagele piesei e şi cela, care dă nascere la epoca modernă, Apel şi rugare.
pontificatului său şi în al nouăcjecilea al
Marcus Pomponius, prefectul Romei, care .oare începe cu înfiinţarea navigaţiunei
vieţii sale, trecând astfel cu mult peste Baiasprie, ‘27 Febr. 1899.
într’o anumită scenă, cântând o serie de comerciale a Statului român pe Dunăre,
mijlocia etăţii şi a guvernării predecesorilor
ouplete zeflemisâză popularitatea aşa numi prin înfiinţarea în 1890 a serviciului tran După multe şi grele înceroărl, ni-a
săi. Intre cei 263 de Pap!, car! au guver
ţilor omeni mari şi, în legătură, prostia [po sportului pe apă al Statului, er pe mare, succes a forma: „Reuniunea învăţătorilor
nat pănă acuma, numai 11 au guvernat
porului, care se lasă esploatat şi tras pe în 1895, cu prima cursă a vaporului pos români gr. cat. din comitatele Sătmar şi Ugo-
mai mult de 17 ani şi dela anul 1378, data u
sforă de toţi şarlatanii. tai român Meteor între Constanţa şi Con- cia aparţinători diecesei de Gherla . On. pu
încheierii şismei dela Avignon, numai 16
Actorul ungur (neaoş?), care juca pe stantinopole. blic român, mai ales cel interesat, cu plă
Papi au trăit mai mult de optzeci de ani.
veselul prefect al Romei, se vede, că se cere a luat cunoscinţă despre înfiinţarea
Cei din urmă din acest! octogenari au fost Aci conferenţiarul descrie cum Me
îndeletnicesce şi cu politica, şi făcând şi el teorul, primul pachebot român, purtând fal acestei Reuniuni, care este o sentinelă oul-
Piu IX, care a murit la etatea de 82 de
pe cel îngrijat de viitorul „naţiunii", se turală în aceste părţi.
ani şi Grigorie XYI, care a murit în 1848 nic pavilionul tricolor, îşi face intrarea în
pare că-1 preocupă mui mult cestiunea na Unul dintre mijlocele principale atât
în etate de 80 de ani şi opt luni. Papii Bosfor, acolo unde, cu 30 de ani mai ’na-
ţionalităţilor. Scena de mai sus i-a oferit, pentru conservarea, cât şi pentru răspân
cari au ajuns etatea cea mai înaintată sunt: inte, fusese primit prinţul Oarol, actualul
firesce, ocasiunea cea mai potrivită de a-şl Rege al României, ou tot ceremonialul cu direa culturei, sunt bibliotecile, din cari se
Clemente XI, care a trecut de 92 de ani,
da frâu liber expectoraţiunilor sale patrio venit unui Domn vasal. pot provede cu nutrement spiritual mem
Paul IY, care a ajuns papă la 89 de ani
tice şi de a zeflemisa „popularitatea" an- brii reuniunei şi amicii ei din localitate.
şi a trăit pănă la 93 de an! şi GregorielX, D. Christescu, vorbind despre înfiin
teluptătorilor causei nostre naţionale, tim Aşa am decis şi noi în şedinţa comi
care a trăit aprope o sută de ani. ţarea aprope simultaneu a ambelor ser
braţi de pressa lor de simplii „şarlatani" şi tetului nostru central, ţinută în Baia-mare
vicii de navigaţiune, atât pe Mare cât
Sporirea baptiştilor. Secta baptiş „amăgitori" ai poporului. Oe s’a cugetat însă ia 29 Dec. 1898, realisarea acestui postu
şi pe Dunăre, printr’un spirit de extremă
tilor a început să ia întinderi, cari încep isteţul „patriot"? Se vede, că şi-a cjis: lat cultural, prevecjut de altfel şi în statu
obiectivitate n’a menţionat nici numele
să inspire îngrijiri seriâse. In 1896, adecă „Hai, să vin eu c’un apropo mai de ac tele reuniunei.
d-lui Gr. Mânu, întemeietorul navigaţiu
•cu trei ani înainte, numărul celor ce au tualitate !" şi fără multă bătae de cap, se
nei naţionale moderne, precum în desvol- Seim prea bine, că datorinţa corpora-
trecut la baptism a fost de 3990, în 1897 vede, i-a venit în minte cel mai nou „mar
tarea ce urmeză a subiectului conferin ţiunilor este, ca din venitele lor în primul
a trecut peste 4936. Pentru anul 1898 statis- tir" al „Yalachilor", Lucian Bolcaş, „popu
ţei sale n’a pronunţat numele nici uneia rend să-şi procure cjiarele şi oărţile oele
t ca oficială încă nu este gata, se presupune lar" deja înaintea tuturor Românilor, prin
;
din persânele, care au contribuit la des- mai necesare pentru cultură. La acâstă fe
însă, că în acest an numărul creştinilor tre cari a străbătut vestea despre persecu
organisarea, în parte, a operei d-lui Gr. ricită posiţie însă numai mai târdiu vom
convertiţi la baptism trece peste 6000. E tarea lui. Mânu. ajunge, şi atunci ne vom şi împlini da
de observat, că aceste cifre privesc numai Să fi audit zeflemele la adresa univer
Conferenţiarul urmeză analisând ne torinţa.
poporaţiunea dela sate; la oraşe însă nu sitarilor români din Oradea-mare şi a celor
cesităţile comerciului nostru şi deci utili Pănă la acel termin dorit ne îndrep
a
mărul lor pote să fie mult mai mare, der din BucurescI, cari cu „bani graşî au creat
tatea liniilor şi a servioiilor nostre de na tăm rugarea cătră onoratele RedacţiunI,
aici e mai greu a pute face o statistică, în aceste vremuri de amorţălă un nou mar
vigaţiune. Face o scurtă comparaţie între cătră OO. D. D. autori şi editori de cărţi,
u
căci cei mai mulţi es din sînul unei bise tir, pe „Lucian-Şmuţian , şi corul întreg al
ceea ce este actualmente şi ce ar trebui ca să binevoâscă a ne pune la disposiţiune
rici fără a-şl anunţa eşirea. Cât de mare celor 80 de balerine făcea să răsune tea
să fiă. Aoaliseză în termeni generici dife pentru biblioteca nostră câte-un exemplar
este însă numărul baptiştilor şi nazarineni- trul de refrenul: „Lucian-Şmuţian". Efectul,
ritele tipuri de vase; arată, că pe liniile din preţuitele cjiare şi opuri edate de dânşii.
lor se p6te conchide din numărul copiilor firesce, a fost deplin. Plebea, plâva socie
poştale dintre Englitera şi continent s’a Pentru marinimosa bunăvoinţă esprimăm
lăsaţi nebotezaţl, care număr an de an e tăţii din capitala Ungariei, a aplaudat pe
ajuns, din causa concurenţei şi a enormei de pe acum căldurosa nostră mulţămită şi
în crescere. Liberalismul ungureso se vede, spiritualul actor, pănă a făcut beşicl în
frecuenţe a pasagerilor, la vitezele cele recunoscinţă. Adrasa e: „Biblioteca Reu
■că cu paşi repecjl duce ţâra spre păgânism. palmă. —
mai mari, precum 21 şi 22 noduri pe oră. niunei învăţătorilor români sătmăreni" în
Comentarul e de tot simplu: E mai
Catastrofa din La Goubron. Din mult decât şmuţig, când pănă şi sublimul La noi, unde rivalii liniilor nostre n’au de Felsobânya (Szatmâr m.).
Francia sosesc scirî noue despre marea ca templu al Melpomenei şi al Thaliei, se pune cât viteze de 12 noduri în serviciu, este Apelăm de nou, şi rugăm cu totă în
tastrofă întâmplată în suburbiul La Gou suficient a avea pe linia Constanţa-Con- crederea pe marinimoşii amici ai culturei
în serviciul celor mai murdare calomnii. E
u
bron din Toulon. „Petit Journal spune, stantinopole o viteză de 15 noduri. nâstre naţionale, să binevoâscă a asculta
un trist simptom acesta pentru statul mi
că comisiunea investigătore a aflat sub ru După ce arată, că vasele de tipul Me şi a împlini modesta nostră cerere, ca aşa
lenar unguresc. Viaţa publică, viaţa socială,
1
ine un fitil lung de 1 / metri, pe care viaţa privată, tâte au apucat pe povîrnişul teor represintă tipul nemerit pentru linia lo punând un început favorabil culturei nos
2
l’a predat autorităţilor marinei. Ministrul degenerării. In acâstă infectă atmosferă nu cală Constantinopole, se întrâbă, cu drept tre naţionale, să putem înainta cătră sco
de marină Locroy a declarat unui colabo cuvânt, ce caută pe acâstă linie un vapor pul dorit.
e mirare, dâcă a început să se molipsescă
rator dela „Gaulois", că nici una dintre de talia pachebotului postai Regele Carol 1, Atanasiu Lupan. Gheorghe Dipşe,
şi idealul imperiu al artelor.
:scirile răspândite asupra căuşelor catastro care costă peste 2 şi jum. milione. Mai do preşedinte. notar.
fei, nu s’au adeverit pănă acum. Nu pote fi vedesce cu succes şi cu cifre, că acest
vorba despre neatenţiunea personalului, de- mare vas este construit în mod defectuos,
ţarina naţională română. BSIVEltSE.
âre ce esplosiunea s’a întâmplat la 9 ore y că s’a făcut economie la material şi că tre
-
sâra, când tote uşile erau încuiate. Numă (Fine. ) pidaţiile resultând din acest fapt şi din de- Bade solare verdl. S’ar părea ceva
rul jertfelor nu s’a stabilit încă definitiv. feetuosa ourapănire a forţelor vii ale ma- de necrecjut, ca sorelui să i-se atribue racje
Dl Christescu se destoinicesce şi reu-
După cea mai nouă scire morţi ar fi nu şinelor face grea şi desagreabilă locuirea vere}!. Savantul frances Piotbey însă a con
şesce a ne dovedi, că noi, Românii, încă
mai 54, răniţi 130- acestui vapor, destinat eminamente servi
din timpii cei mai depărtaţi ai istoriei statat acâsta pe Marea Roşie, âr constată
ciului de pasageri şi de mare viteză. rile şi le-a comunicat Academiei francase
Serum de pneumonii!. S’anuntă din nostre am posedat o marină, care a con
Berlin, că unul din medicii cei mai emi tinuat a exista şi adesea a prosperat şi De alt-fel — şi aceea ce a evitat a din Paris. Racjele solare vercjl se pot ob
T
nenţi ai Institutului bacteorologic din Ber- s’a desvoltat în mod remarcabil, sub di spune conferenţiarul — nic nu putea alt serva mai ales la răsăritul şi apusul sore
Jin, profesorul Wassermann, a descoperit feriţi domnitori, atât în Muntenia, cât şi în fel, din moment ce acest vas a fost co lui pe ţărmii egipteni. Fenomenul durâzâ
microbul pneumoniei (aprindere de plu- Moldova.. mandat şi primit de cătră ingineri de va- numai sourt timp, însă cu tote acestea el
mânîj şi serul, care pote asigura lecuirea Acest întreg material istoric al mari g6ne şi de poduri şi şosele dela căile nos dă împrejurimei un colorit viu intensiv de
acestei crudele b61e. Acest ser e scos din nei nostre, cules cu îngrijire şi coordonat tre ferate. Intr’adevăr, acestă stare de lu smaragd verde. Sera se pote observa mai
măduva oselor unui individ mort de pneu de cătră d. Christescu, dovedesce o stă crurî trebue să suprindă, şi conferenţiarei lung timp acest fenomen. Racjele au une
monia. Profesorul Wassermann e unub din ruinţă specială şi o erudiţiune neobieinuită cu drept s’a mirat la începutul oonferenţei ori nuanţe albastre. S’a constatat de ase
elevii cei mai distinşi ai doctorului Koch. în materia subiectului, în care de alt-fel sale, de faptul că inginerii noştri navali, menea, că fenomenul n'are nici o conexiune
Esperienţe de inoculare s’au făcut din par- d-sa este specialist. vr’o 6 ia număr, sunt sistematic îndepărtaţi cu colorea mărei. Despre racjele vercjl s’a
te-i cu diferite animale, şi au succes per Pe Dunăre a existat o marină încă de la instituţiile de navigaţiune, la care mai vorbit încă-odată la 1893, când savan
fect. din timpul împăratului Traian, âr Daco- sunt afectaţi numai inginerii de alte spe tul engles Groff a comunicat la Londra, că
Românii aveau o asociaţiune de plutaşi, cialităţi, etc. lângă ruinele dela Memphis a văcjut la apu
Teatru german. Astăcjî Joi se va
luntraşi şi burdufarl pe rîurile Mureş şi Numai astfel se esplică defectuosită- sul sârelui rade vercjl şi că despre astfel de
da în beneficiul regisorului Moritz Werner
Tisa, pentru transportul cherestelei. ţile materialului nostru naval şi starea la racje se află notiţe vechi egiptene.
pentru prima oră „Ein Gesellschaftsabend"
Pe timpul republicai Bârladului, o mentabilă în care se găsesc intreprinderile
•de Dory, şi comedia „Husarenliebe" din
marină comercială română prospera pe ces de navigaţiune ale statului român. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
unguresce, de Buchbinder.
tele nordului Mârei Negre, er marina mi Apoi, continuă d. Christescu, la noi
Concert. Duminecă sera va cânta litară a acestei Republice românesc! a deşi intreprinderile de navigaţie aparţin Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
musica orăşenescă în restauraţiunea dela cucerit chiar Odessa, la un moment dat. statului, totuşi nu se supun planurile de con
