Page 81 - 1899-02
P. 81
RED ACŢIUNEA, „gazeta* iese în flacare fii.
AilministraUunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sbse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe ş6so
IH SER A TE 80 primesc Ia AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aiMISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoi.
nrmiitdrolo Birouri tle anuncluri:
Se pronumoră la tdte ofi-
In Viena: H. Dukee Nachf.
Hax. Auşonfald 4 Emarloh Lasnor. ciele poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Hainrloh Sohalek. Rudolf Mossa.
A. Oppollks Nachl'. Anton Oppelik. Abonamentnl pentru Braşor
In Budapesta : A. V. Qoldbar- Admtnietraţiunea, Piaţa iraxt
par, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagit
burg: Harolyl 4. Llobmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe ş?s<
PREŢUL INSERŢIUMILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colonă 6 or. T Cu dusul în casă: Pe un tu
şi 30 or. timbra pentru o pu A N J L L H I L 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. pa trd
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a ; 3.a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. sin 30 bani. y. sunt a se plăti înainte.
Ir. 45. Braşov, Sâmbătă 27 Februarie (11 larîie). 1809.
„Armele oprite." acesta, şi nu mai puţin Saşii din forţa adunările românescî conchiă- Sosirea Metropolitului Meţianu
Bistriţă şi Românii din Solnoc-Do- mate şi îndreptăţite după lege; răs
Şi baronul Banffy — care din bâca. punde in fine acum în scrisărea sa în Sibiiu.
fişpan şi creatură supusă a lui Co- Ce representa ore pe atunci de adio amintită mai sus, în care Erî cu trenul dela orele 12-40 Metro-
loman Tisza a ajuns de-odată în ca „fişpanul de model al lui Tisza? se laudă, că el a avut o direcţiă politul Ioan Meţianu a sosit în Sibiiu.
44
pul guvernului unguresc — a tre Nu representa ore domnirea minori politică, care n’a lucrat cu „teorii Deja înainte de sosirea trenului, pe
buit se facă esperienţa, că tote sunt tăţii asupra majorităţii poporaţiunei doctrinare după modele străine, ci ronul gărei era ocupat de uu număr mare
44
44
trecetore şi că e mai uşor se ajungi, ţerii? Şi nu şi-a câştigat el laudele cu „sens practic pentru „validitarea de inteligenţă, din Sibiiu şi jur. De faţă
44
decât se te poţi ţine la putere. In- stăpânului său tocmai prin faptul, ideii de stat maghiar . erau între alţii vicarul archiepiscopesc Dr.
nainte cu câte-va 4^ e e l şi-a luat că cu armele oprite ale volniciei Va se 4ică) nu şi-a bătut el ca II. Puşcariu cu toţi membrii consistoriului,
adio dela alegătorii sei din Şimleul- brutale, ale intrigei şi ale corupţiu- pul cu principii, cu teorii doctrinare primarul Drotleff şi căpitanul poliţiei Si-
Silvaniei într’o scrisore, care carac- nei a sciut să distrugă şi să zădăr- asupra respectării drepturilor şi a le mouis, apoi număroşl representanţl ai in
terisăză întrâga individualitate a lui. nicescă tot ce se crease în acele ţi gilor, ci a fost practic şi unde a teligenţii române.
Fostul ministru-preşedinte îşi dă nuturi în favorul dreptului de limbă putut a sucit gâtul dreptului şi drep Trenul, care aducea pă noul Metro-
j e faţă în acâsta scrisore totă mâ şi al desvoltărei culturale naţionale tăţii numai ca să ajungă mai iute polit, întră în gară punct la orele 12-40. Un
44
nia sa în contra oposiţiei, care l’a între Români şi Saşi? N’a fost ore la scop. Asttel, ca să vorbim numai puternic: „să trăâscă ! răsuna când prin fe-
răsturnat. El recunbsce, că ea a în Banffy acela, care a ridicat spada cu oposiţia maghiară, Banffy a lăsat râstra unui vagon de clasă I se vădii figura
vins asupră-i şi că retragerea lui mai întâiîi pentru a declara răsboiu urme neperitore ale activităţii sale Metropolitului, deja înainte de oprirea tre
este o „cădere politică în deplinul pe faţă legei de naţionalitate dela practice la Neutra, Stomfa, A gria nului.
11
ei înţeles; „este , — 4i° e e ^> — „în- 1868 în interesul magliiarisării ? N’a etc. unde a făcut alegeri cu baio I. P. S. Sa era însoţit de arehiman-
11
vingerea minorităţii asupra majori fost el acela, care a desconsiderat netele, cu bani şi cu tot felul de dritul Aug. Hamsea, Dr. P. Truţa, Ignat.
44
tăţii dobândită cu arme oprite . instituţiunî vechi, aşe4ăminte, sta mijloce oprite. Papp, protopop Beleş, Gurban, I. Lenger
Contrarii lui din oposiţie iau în tute etc. aprobate şi întărite chiar Un astfel de om în alte împre- şi alţii.
zeflemea indignarea lui Banffy. Şi de monarch numai şi numai pentru jurărî n’ar fi putut ajunge în căde Dupâ-ce înaltul prelat s’a dat jos din
ei sciu forte bine de ce. Este în tot a lovi în interesele de vieţă ale unei rea sa politică pe perinele moi de cupeu, vicarul Puşcariu îl întâmpina c’un
caşul fbrte straniu şi ciudat, că toc poporaţiunî române, ce s’a distins mătase ale dignităţii de mareşal al cuvânt de bineventare în care accentua
mai acela, care în tot timpul cât din vechime prin jertfele aduse pen curţii. Şi decă totuşi norocul nu l’a dorul cu care fii aşteptat, âr acum ca a
a stat în fruntea guvernului n’a ma tru tron şi patriă? părăsit de tot nici în căderea sa, sosit în pace îl salută c’un călduros: „bine
44
nifestat nici cel mai mic respect Fost’au armele ce le-au între Banffy ar trebui să fiă mai modest ai venit! şi-i urâză mulţi fericit! ani. He-
faţă cu legea, şi care ori de câte buinţat fişpanul-paşă de odinioră, şi să se mulţămescă cu nemeritatul tropolitul, adânc emoţionat răspunde, că a
orî i-s’a pus în cale vre-un drept al spre aşi câştiga renume şi glorie favor al sorţii, să nu mai cârtescă, venit ca tatăl la fiii săi, âr fiii îl întîmpină
altora nu s’a sfiit a-1 călca în pi- înaintea maghiarismului violent, per să nu se mai umfle în pene când ca pe un părinte. Doresce, ca sentimentele
ciore cu cea mai mare nepăsare, mise orî nu? trebue să scie, că astfel face numai acestea să fie păstrate şi cultivate şi pe vii
vine acum şi se indigneză, că mi La acestă întrebare a răspuns o figură ridiculă. tor, spre binele bisericei şi al poporului.
noritatea a întrebuinţat arme oprite. Era dâr mai consult să nu se îndată după acâsta primarul oraşului
însu-şî Banffy de repeţite-orî, a răs Sibiiu bineveutâză pe I. P. S, Sa în limba
Aşa şi este. Orî cine s’ar pute puns atuncî, când se încălcjia la să- mai laude, că deşi a trebuit să-şî germană în numele oraşului Sibiiu, cjicând, că
plânge în contra unei asttel de pur rele regimului tiszaist şi ţinea con- depună mandatul de deputat în urma
tări, numai Desideriu Banffy nu are venticule secrete cu nisce lingăi şi noului post ce l’a primit devenind oraşul se simte fericit a pută primi între
zidurile sale un prelat aşa de ilustru. L’a
dreptul se o facă. Şi cum-că nu 1 fiinţe obscure, ce din nenorocire le-a membru al camerei magnaţilor, to- bineventat în numele oraşului şi a tuturor
are în adevăr, despre aoâsta seim aflat pe atuncî în Ardeal. A răspuns tuşî el nu se va da în laturi, ci va cetăţenilor în modul cel mai cordial şi cu
44
44
să istorisim şi noi câte-va, dâcă nu şi mai tâixjiu, când rota norocului lucra aci „observând , aci „sprijinind , cea mai înaltă stimă, şi a dat espresiune
44
chiar multe. l’a aruncat drept în palatul presi- său ca „factor activ . dorinţei, ca câsul festiv a intrării Metropo
Nu va nega, credem, nici Banffy, diului ministerial din Buda şi când Mănia ce o dă pe faţă în aceste litului în oraşul unde îşi are reşedinţa, să
că cariera sa are să şi-o mulţămescă în programul, ce l’a desfăşurat îna momente baronul Banffy pentru sor fiă un ces fericit şi ca Exelenţa Sa să se
„ meritelor“, ce şi li-a sciut câştiga, intea dietei a 4is> că el legea n’o tea ce l’a ajuns, îl face să apară nu simtă bine şi acasă în cercurile acestui
ca fişpan peste două comitate din pote respecta decât numai pănă mai într’o micime şi mai mare de- oraş. Tot în limba germană a mulţămit
Ardeal înaintea stăpânirei înfluin- acolo şi întru cât vor permite inte cutn îl arată durerea sa pentru pier Metropolitul Meţianu pentru primirea bine-
ţate şi purtate de curentul şovinist resele naţionale maghiare şi „carac derea puterii. voitore ce-i causâză cea mai mare bucurie
maghiar. Fraţii noştri Năsăudenî vor terul naţional maghiar al statului; Ca archipăstor al bisericei sale, ca cetăţâu
41
sci să spună mai multe despre a răspuns atuncî, când a spart cu al acestui oraş, I. P. S. Sa va contribui
44
•FOILETONUL „GAZ. TRANS . sortea comună *. Aşa e şi astădl Românca preotul Brottier completâză istoriile lui preajma Bărăganului, că Troian nu e po
4
în Transilvania, care, oând întră într’un Tacit. Se vorbia când va, la noi, de adu veste; ar fi documentul nostru de nobleţe,
neam străin, îl românisâză. Marea lege cerea unei copii a coloniei traiane şi ridi adus la noi. Ar trebui să ne deprindem a
Imperatul Traian. fisiologică! care transmite pe calea geue- carea ei pe una din pieţele Capitalei. Fe fi serioşi cu minunata comoră de senti
rativă, în bărbat, prototipul rasei, calită ricită idee, care însă a fost părăsită, sub mente, ce o avem în marele suflet anonim
(Fine.) ţile neclintite ale tatălui celui dintâiă, ouvânt, că din momentul ce colona esistă al poporului; s’o păstrăm ca cea mai ne
Şi privind în ochii cuminţi ai împă când mai cu sâmă împrejurări dinafară nu la Roma, nu mai e nevoie să esiste şi la stimată bogăţie, ce ni-a venit nouă, sur-
ratului, mă gândeam, oă a fost o fericire le-a schimbat. noi, âr că în locul colonei ar fi nemerit tuparilor, fără nici o ostenâlă, ca dela un
pentru noi, coborîtorii Dacilor şi ai Roma Şi mă gândeam la multe, acolo, în să ridicăm monumentul eroilor dela Gri- unchih din America; s’o păstrăm, s’o mă
nilor, că oele două popore s’au isbit, s’au mijlocul sălei de marmoră, în faţa familiei viţa şi Plevna. Bine e să ridicăm monu rim şi s’o venerăm. Legendele istorice,
frânt, s’au contopit într’un popor nou, toc Ulpia... Mă gândeam la tinerii noştri cu mente în amintirea răsboiului nostru din faptele mari din trecut, ce s’au strecurat
mai în epooa cea mai curată a imperiului, mijloce, cari nisuesc toţi spre Paris; la urmă. Dâr faptele, ce le vor reohema ele, prin naivitatea poporană, trebue să le spri
sub privirea blândă a divului Traian. In familiile, cari pot călători şi se duc numai sunt în mintea nostră a tuturor; nimeni nu jinim şi se le întărim cu dovedi scrise în
adâncimea straturilor cu adevărat poporane la Paris; la artiştii noştri, din cari forte se îndoesce de esistenţa lor. Pe când cu piatră şi în bronz. Destul am fost copii
dela noi; în munţii Oltului şi ai Vranciei; puţini trec pe la Roma, şi atunci numai cerirea Daciei, podul peste Dunăre, chipul flecari, destul am rîs de entusiasmul bă
prin Neamţu, pe la Suceava şi prin Bu în fugă. Şi cu tote astea, aici este obîrşia împăratului esistenţa sa chiar, par basme, trânilor profesori latinişti, de limba lor, de
covina; prin Transilvania şi prin Bănat, neamului nostru, aici şi la satul Grădiscea; sunt legende, fără nici o putere evocativă visurile lor, de idealul generaţiei dela paş’
acesta este tipul moral al ţăranului; omul aicea e colona traiană; în Italia, la Bene- pentru popor şi pentru copiii din scolă, ş’opt, de constituţie, de liberdea, de sofra-
cuminte, care vede şi ârtă cât pote, melan vent, e arcul de triumf al împăratului. mai cu sâmă de când entusiasmul dască gtu ; destul am maimuţit un scepticism, pe
colicul, care trăesce pe corhane, cu por Şi la câte alte nu mă gândeam!... lilor transilvăneni a fost îndepărtat de iro care nu 1 aveam. Dela răsboiQ îucoce, par’
tul dacic şi cu sufletul roman, — pe când La aşedămintele nâstre de cultură, cari nu nia bonjuriştilor decadenţi. Vai de poporul, că multe s’au schimbat în bine. Ne am cu
femeia lui, dacă în totă puterea cuvântu au nici copiile în gips ale busturilor îm care îşi tratâză mărirea trecută cu ironie!... cerit neatârnarea, avem o armată, ne am
lui, a rămas vînjosă şi încăpăţinată, ca su păratului ; la scolele nostre, în cari copiii Colona traiană, înălţându-se splendidă în fixat o limbă, au răsărit doi-trei scriitori,
rorile sale de altă-dată: „bete de ură şi învaţă istoria romană fără să aibă un sin capitala României tinere, ar fi axa, pe care mai mari decât timpurile lor, — prin ur
de durere, femeile nu vor s’audă, se smu gur manual popular asupra lui Traian, o s’ar învârti, ca spirala antică, nisuinţele mare am avut mai mult noroc, decât minte.
cesc din manile soldaţilor, nepăsătore de reducere a capitolelor din Dion Oassius nâstre; ar fi dovada hotărîtâre, pentru Să avem şi puţină minte ! Să fim serioşi!
morte, gândindu-se numai să împărtăşâscâ (deja traduse) seu a monografiei, cu care munteanul din Vrancea şi câmpeanul din
