Page 82 - 1899-02

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 45.—1899.

din tote puterile sale pentru-oa iubirea dele naţionalităţilor, născocind faime fan­ naţilor — ceea-ce nu însemnă o retragere de
n
creştină şi concordia să prindă aici tot mai tastice despre pregătirile lor de a se pre- pe câmpul de luptă al vieţii politice' . Apoi i
1
adânci rădăcini. Imploră binecuvântarea ce- senta noului guvern cu capul pe tipsiă. continuă aşa: 26 Februarie v.
râscă asupra tuturor cetăţenilor acestui fru­ Pasărea mălaiă viseză! „Unica direcţie corectă pentru valo- Societate de cultură intelectuală.
mos oraş fără deosebire de naţionalitate rarea ideii de stat maghiar nu pote suferi La iniţiativa d-lui Mihailescu, învăţător în
şi confesiune. nici o schimbare; rămânând în serviciul aces­ Buşteni şi a d-lui Dr. Popescu din Predeal, s’a
Protestul Reuniunei proprieta­
După întâmpinările acestea I. P. S. rilor cehi. Reuniunea proprietarilor cehi teia, servind pe regele şi patria, îmi ţin şi ţinut Dumineca trecută îutr’o sală a scolei din
Sa ocupă loc într’o trăsură trasă de 4 a adresat guvernului un protest în formă mai departe de o datorinţă neschimbată Buşteni o întrunire de persone notabile din
cai având alături pe vicarul erchiepisco- de petiţie, în care cere următorele t statori- a-i servi ei. Fiă ca privitor, fiă ca sprijini­ comunele Buşteni, Sinaia, Azuga şi Predeal,
pesc. Un şir lung de trăsuri urmară for­ rea cheltuelilor comune în proporţie echi­ tor, sâu dâcă e de lipsă şi prin fapte, eu nu în scopul de a funda o societate de cultură
mând un cotegiu respectabil. Direcţia era tabilă; introducerea politicei de tarifă în mă voiu da înlături*.... intelectuală între locuitorii acestor patru
cătră reşedinţa archiepiscopescă. Pe tot amândouă statele dualiste pe basa de prin­ Ou alte cuvinte, Banffy vrâ să (jic.ă, comune. Statutele acestei Societăţi prevăd
parcursul stradclor, prin cari a trecut, pu­ cipii unitare; reglementarea burselor de ce­ că şi în posiţia sa înaltă de „zaszlosur" crearea de biblioteci şi de şcole de adulţi,
blic număros privia. Metropolitul n’a întrat reale din Viena şi Budapesta; eseoutarea şi „foudvarmester" va stărui şi va lucra unde se vor face conferenţe poporale în
în reşedinţă, a trecut însă pe dinaintea ei regulamentelor sanitare privitor la animale pentru valorarea ideii de stat maghiar, „care tote Duminecile. Reşedinţa acestei socie­
şi întră în biserică, de unde după o scurtă faţă cu Ungaria; garantarea dărilor de nu pote suferi schimbare", şi nu se va da tăţi, care e pusă sub patronagiul d-lui Ioan
rugăciune se întorse pe jos la reşedinţă consum pe sâma acelui stat, unde se oon- „înlături", dâcă lipsa va cere. Kalinderu, administratorul domeniilor Co­
aclamat de popor. fecţionâză articulî de industrie; cer mai ronei, va fi în Buşteni.
Ajuns în reşedinţă Metropolitul înso­ departe, ca Ungaria să desfiinţeze privile­ Miniştri de lionvedî la inonarclml.
ţit de membrii consistoriului şi de suită, giile unilaterale industriale. Revistă externă. Din Viena se anunţă, că Majestatea Sa a
ocupă unul dintre salone, unde vicarul ar- Rusia şi România. Din BucurescI primit în audienţă pe ministrul „Laud-
chiepiscopesc îl salută din nou şi-’i urâză sâ
se anunţă, că ministrul rusesc de răsboiO ■wehr“-ului austriac conte Welsersheimb şi
stăpânâscă cu putere şi tărie în memora­ Kuropatlcin a adresat ministrului român de pe ministrul unguresc de honverjî br. Gâza
bila casă locuită de neuitatul Andreifi. Emo­ „Egyetertes* dela 7 Martie se ocupă răsboiă, general Berendeiu, o scrisâre forte Fejervari.
ţionat I. P. S. Sa respunse rjicend, că n’a la loc prim cu situaţia actuală din Unga­
măgulitâre, în care îşi esprimă mulţămită
venit numai ca tată la fii, ci şi ca frate ria, după erisă, scriind între altele: Espulsărî. Se anunţă din BucurescI:
asupra primirei amicale ce i-s’a făcut în
la fraţi ca împreună să lucreze, având aju­ „Mora a pornit, mora parlamentului. In fiirma expirărei terminului de 8 (file
BucurescI misirnei militare rusesc!, care a
torul tuturor şi împreună lucrând să se Zăgazul şi jilipurile ei sunt direse şi re- acordat de poliţie, lucrătorul tipograf I.
dus Regelui Oarol insemnele regimentului
ajungă la binele bisericei şi prin acesta la înoite. Apă are, însă nu prea multă. Hurue, Kalber, espulsat ca socialist, a părăsit Marţi
de Vologda al cărui proprietar a fost nu­
binele naţiunei. durue, dâr nu prea tare. Macină, dâr nu ţâra prin punctul Predeal. Tot atunci a
mit. In numele armatei rusescl, generalul
' Pe când se petreceau acestea în re­ curat. Are ceva cusur. Timp de 6 luni a Kuropatlcin rogă pe ministru Berende ii se plecat din ţâră, de târna expulsărei, şi M.
şedinţă, curtea se umplu de popor în frunte ameninţat’o inundarea. Ruptura de nori fu tălmăeâscă înaintea Regelui cea mai adâncă Sclrwarzfeld, proprietarul şi editorul diaru-
cu preoţime şi învăţătorime. Aici protopo­ numită obstrucţiune. Ea a venit cu mare mulţămită şi să-i esprime sentimentele lui ovreesc „Egalitatea".
pul Papiu salută pe I. P. S. Sa în numele putere; a adus noroiîi şi gunoiîi. Zăgazu­ de sinceră amiciţie, legată pe veci pe câmpul Lucian Bolcaş la Viena. Lui „P.
poporului, ca pe cel ce din popor e eşit. rile au fost rupte, jilipurile mişcate din de luptă. N.“ i-se scrie din BucurescI, că Lucian
Metropolitul răspunse accentuând cu plă­ locul lor. Mora n’avea nimic de măcinat. Bolcaş îşi va continua studiile la universi­
cere, că din popor s’a ridicat, şi dă po­ Roţile ei se ’nvârteau fără folos, pietrile Armările Franciei. In şedinţa dela tatea din Viena.
porului sfatul cum să se fericâscă sub scu­ fără causă, maşinăria era pe aci să i fiă 8 1. c. camera din Paris a început desba-
tul bisericei. total sdrobită. terea asupra budgetului armatei. Deputatul Moştenire colosală. In Bologna a
* „Acum domnesce linişte. Inundaţia a Aimond ţinu cu ocasia acâsta un discurs răposat Marţi Donna Gozzadina Gozzadini,
important, în care c^ise, că budgetul pentru soţia marchisului Autonio Zucchini rnăes-
Pentru diua de Duminecă, diua insta­ încetat. Vechiul morar s’a strămutat din
armată se urcă la uriaşa cifră de 875 mi- tru de curbe, care fu ultima ramură a stră-
lării, se fac mari pregătiri în Sibiiu, unde ea. A venit un nou rândaş. Calfele vechi
lione franci, fără de-a fi speranţă, ca el să vechei familii Gozzadini. Ea a lăsat, ca
se aşteptă sosirea a mii de Români, popor însă au rămas, n’au abdis serviciul... Ei
scadă, deore-ce Prancia trebue să răspundă moştenire oraşului Bologna, un museu preis­
şi inteligenţă, din tote părţile ţării. nu capătă plată săptămânală, lucră cu diua
cu măsuri asemenea Germaniei, care în&r- toric de-o nepreţuită valore, âr 2 milione
Metropolia română gr. cat. va fi re- pentu pânea de tote dilele. 6re să fiă pace,
presentată la festivităţile de instalare prin prietinie şi încredere deplină între calfele mâză şi-şî sporesce contingentul faptic. lire şi alte averi de preţ le a testat spita­
Magmficiul din preposit I. M. 3Ioldjvan, vechi şi nouă? Der la naiba, întrebarea Ministrul de răsboiîi Freycinct răspunse, că lului public al oraşului.
şi prin canonicii Dr. A. Punea şi Dr. V. acesta devine interesantă numai când se pe FrancesI nu trebue să-i neliniştâscă spo­ Alegerea de nou superintendent
Hossu. vor lua în colţi. rirea contingentelor din statele vecine. reformat al Ardealului se va face în 18
Francia trebue să fie statornică în nisuinţa
„Greşala zace acolo, că publicul nu-şî Aprilie n. Adunarea electorală va fi presi-
de-a înlocui, în ce privesce forţa armată,
Ce nu inventeză fantasia sovi- prea sfarmă mintea nici cu mora, nici cu cantitatea cu calitatea. Armele francese dată de br. Desideriu Banffy.
nistă. Intr’un număr al lui „Magyarorzâg", munca ce-o săverşesee. Nu şl a frământat’o sunt astăcll într’o transformare de aşa fel, Seninele telegrafice de alarmă. Pe
pe când era deja hotărîtă demisiunea cabi­ atunci, când bântuia potopul.. .
încât ele nu vor ave semen în lume. Artileria ţărm ii Prutului dela Sculeni, dealungul pi­
netului Banffy, se dicea, că acum va fi des­ „Viaţa nostră politică s’a îmbogăţit francesă n’are pâreche în perfecţiune. Ţera chetelor române de paza graniţei despre
fiinţată şi secţiunea lui Jeszenszky, pe care c’o grămadă de concepţiunl. Obstrucţiune,
pote deci privi cu încredere în viitor, şi Rusia, s’au făcut (filele acestea experienţe
o instituise fostul ministru-preşedinte ca lex-Tisza, ex lex, clausula Banffy, formula-
guvernul îşi va face datoria, ca armata cu semnalele telegrafice de alarmă prin lu­
un birou special în presidiul ministerial sub Szell, compromis, fusiune-refusiune-trans-
francesă să fiă la culmea recerinţelor tim­ mina electrică. Esperienţele au demonstrat,
cunoscuta numire de „secţiunea naţionali­ fusiune, disidenţi, partidă naţională, teritor
pului. că un semnal dat la Sculeni pote fi primit
tăţilor". Ei bine, schimbarea de guvern s’a vamal autonom, teritor vamal comun. Etă a Răni în 20 minute.
făcut, dâr acea secţiune a rămas tot acolo noul vocabular politic. Un volapuk nebun, Cuceririle Italiei'■ în China. Am
unde este. Este deci o urmare firescă, că cui ’i place înveţe-1, primescă-l“ ... semnalat calea scurtă prin care Italia a Turburările studenţesc! în Rusia.
biroul lui Jeszenszky spre a-şl justifica ra­ tractat cu China, din causă, că acâsta i-a Din Rusia sosesce o admirabilă pildă de
Oam tot pe corda acâsta continuă
ţiunea de a esista mai departe se străduesce refusat în mod neurban cererea de a i-se solidaritate studenţâscă: câţî-va studenţi
„Egyetârtes" vrând să arate, cât de mare
a’şl desfăşura activitatea sa turbure şi as­ da în arendă portul Sanmum. In urma re- dela universitatea din Petersburg — din
este acjl harababura în Ungaria.
cunsă în „noua direcţia". Ca dovadă des­ fusului, Italia a ocupat prin două corăbii efe causă nu se spune — au fost bătuţi cu
pre acâsta ne pote servi următorul tenden­ acel port şi a pornit alte trei corăbii de biciul la poliţie. Insulta, pe care acest odios
ţios şi forte ciudat „comunicat", cu oare Br. Banffy cătră alegătorii săi. răsboiă sore China. Despre acâstă ocupa- fapt o constitue, a rănit demnitatea între-
debutâză oficiosul „Magyar Ertesito": ţiune ministrul italian de esterne Canevaro gei lumi studenţesel din Rusia. Şi toţi, stu­
Br. Desideriu Banffy, căcjut din Olirn- a făcut o declaraţie unui (Ţarist. El a mai denţii universitari, ca şi cei dela alte şcoli
„Dieta, care va eşi din viitorele ale­
pul atotputerniciei sale, a adresat dilele superiore, cei din Petersburg, ca şi cei din
geri, se va înmulţi c’o nouă partidă. Con­ adaus, că Germania, Austro-Ungaria şi An­
acestea o scrisâre cătră „alegătorii săi" din
topirea partidei naţionale în partida libe­ glia i-au promis sprijinul, ba chiar şi Ru­ Moscova, din Kiew, de pretutindeni, me-
Şimleul Silvaniei, ca răspuns la o adresă
rală şi programul cabinetului Szell, care sia şi Francia au aprobat, ca Italia să for­ diciniştii, ca şi teehnicianii, toţi, până şi
ce ’i s’a trimis din confereuţa clubului din teologii, pănă şi studentele, s’au făcut so­
prevestesce o nouă epocă, a îndemnat pe ţeze pe ChinesI a-i da ce pretinde. S’au a-
Şimleu, în care foştii săi mamelucl îl ridi­ lidari cu colegii lor torturaţi la poliţie. Ei
bărbaţii politici conducători ai Românilor runcat der cu toţii asupra bieţilor ChineşI
caseră pănă la al treilea ceriu.
din Ungaria, să iese din atitudinea lor pa­ şi a marei lor împărăţii, care pentru Eu­ s’au pus în grevă şi au cu dânşii aproba­
In sorisorea-răspuns br. Banffy spune rea profesorilor, simpatia opiniei publice.
sivă de până acum faţă de politica guver­ ropeni este adl prada cea mai uşor de
la început, că el de aici înainte nu mai Ţarul însu şi a fost atins de acestă nobilă
nului. Un comitet va da apeluri secrete, în câştigat. o
pote fi deputat, de vreme-ce a ajuns să fiă şi demnă solidaritate, cu care s’a manifes­
care va provoca pe proprietarii şi preoţii ruso-serbesc. Din Bel­
yZâszlosur“ şi f6udvar meşter* unguresc şi Conflictul tat studenţimea rusă. El a promis, că va
de încredere, să înainteze comitetului lis­ n grad se anunţă, că în cercurile, cari stau
că şi-a anunţat deja depunerea mandatului da deplină satisfacţie studenţimei. Se cjice
tele alegătorilor din cercurile românesc!, aprope de ambasada rusâscă, se vorbesce
la preşedintele partidei liberale. chiar, că mai mulţi ofiţeri de poliţie şi co­
şi să designeze personele de încredere. Din
ca positiv, că ambasadorul Şadovslcy a tele-
acţiunea acesta se p6t.e conchide, că la Declară însă fostul ministru-paşă, că mandanţi ai poliţiei călări, la ordinul că­
grafat imediat la Petersburg, că n’a fost rora poliţiştii au ridicat cnuta asupra stu­
viitorea campaniă electorală Românii vor nu se legănă în ilusiunl spunând, că e
invitat la prânrjul de curte ce s’a dat din denţilor, vor fi concediaţi. Ţarul voesce sâ
părăsi pasivitatea şi vor păşi pe terenul deplin convins, că „deşi a repăşit de bună
incidentul serbărilor naţionale în amintirea
de luptă politică.. Punctele programului vii- voie dela postul de ministru-preşedinte, to­ reformeze radical poliţia din Petersburg.
proclamării de regat a Serbiei. El a decla­ Spre scopul acesta în ministeriul de in­
torei partide se vor statori într’o confe- tuşi acâsta este o deplină cădere politică;
rat, că prin acâstă purtare regele a vătă­ terne s’a constituit o anchetă, la lucrările
renţă, ce se va ţine în curând. Programul este o victorie a minorităţii asupra majo­
mat naţiunea rusâscă. In urma acesta Şa- căreia participă şi delegaţii ministeriului
acesta va îmbrăţişa interesele Românilor rităţii cu arme intercţise şi într’un mod, care
dovsky a primit ordin să părăsâscă ime­
şi nu vor sprijini guvernul, decât în ca­ peste tot nu se pote uni cu principiile par­ de justiţie. Tot aşa stă lucrul şi cu reforma
diat Belgradul şi sâ însărcineze pe secre­ universităţilor, pe care turburările din ces-
şuri singuratice. La noua partidă probabil, lamentarismului".
tarul legaţiunei cu conducerea afacerilor. tiune o urgitâză.
că se vor alătura şi deputaţii saşi". Banffy nu află cu tote acestea potri­ Şadovsky a plecat din Belgrad în 7 1. c.
Şovinismul dominant încuragiat de vit momentul de a-se ocupa cu amănuntele Unde te duce strănutatul ? Un
sucursul, ce l’a primit partida guvernului crisei şi cu partea personală, însă declară, anumit Kerekes Gyula a fost dus înaintea
prin faptul, că partida apponyistă s’a con­ că primind cu bucuriă şi mulţămită „cea tribunalului din Budapeşta, pentru furtişag.
topit cu ea, îşi scdto cornele şi mai tare, mai nouă graţie şi poruncă majestatică", Când i-s’a făcut interogatorul, el a cjis, că
şi visâzâ acum de-o contopire şi cu parti­ îşi va esercita drepturile în camera mag­ nu e el vinovatul, ci afurisita de influenză